Parlamentul Republicii
Moldova, pe 2 decembrie, a desfășurat o sesiune specială dedicată dispariției
unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc. Înaintea ședinței
propriu zise, deputații PLDM și ai PSRM au cerut ca audierea factorilor de
decizie prezenți în Parlament ( procurorul general, directorul CNA, directorul
BNM, ministrul de finanțe și directorul SIS) să se desfășoare într-o ședință
publică. Prin votul comun al comuniștilor, al deputaților PDM și ai liberalilor
moldoveni, audierea procurorului general s-a desfășurat cu ușile închise.
Din
audierile publice ale celorlalți responsabili de buna funcționare a sistemului
bancar moldovean au reieșit câteva concluzii care, la rândul lor, stârnesc
întrebări:
Primo - furtul a fost elaborat cu ajutorul (dezinteresat ori nu )
al unor reprezentanți ai cabinetului de miniștri din respectiva perioadă. Asumarea
responsabilității guvernului Leancă a permis printre altele și modificarea
legislației cu privire la eliberarea creditelor speciale. Cine a fost cel care
a introdus acest punct în lista pentru care premierul Iurie Leancă și-a asumat
responsabilitatea?
Secundo - Banca
Națională, Procuratura Generală, Ministerul de Finanțe, Centrului Național Anticorupție
și celelalte instituții au sesizat că se întâmplă ceva dubios, dar nu au făcut
nimic pentru a opri acest lucru. Un asemenea comportament poate fi catalogat ca
fiind o complicitate. Această complicitate s-a manifestat din prostie, ceea ce
este grav ori din interes, ceea ce este și mai grav?
Terțio –
Transferul de 13,9 miliarde de lei de la BNM către cele trei bănci prin care
s-a desfășurat această operațiune va fi catalogat ca datorie națională a
statului moldovean. Înseamnă asta că cetățenii moldoveni, care deja au suferit
de pe urma creșterii prețurilor în urma devalorizării monedei naționale vor
trebui să întoarcă acești bani din propriul buzunar?
Din audierile publice s-a
înțeles că, atât șeful Băncii Naționale cât și ministrul de finanțe au raportat
superiorilor (primului ministru Leancă) dubiile față de asumarea
responsabilității guvernului pentru eliberarea creditelor speciale. Directorul
CNA, domnul Chetraru, a declarat, la rândul său, că a raportat superiorilor
(președintelui Parlamentului) despre
neregulile observate. Directorul SIS, domnul Bălan, a afirmat că în cadrul Consiliului
Suprem de Securitate al Republicii Moldova l-a informat pe președintele
statului moldovean despre neregulile depistate în sectorul financiar bancar. Majoritatea
factorilor de decizie ai statului moldovean fac
parte din Consiliul Suprem de Securitate. Afirmația făcută de către șeful
SIS duce la alegația potrivit căreia conducerea statului moldovean a fost la
curent cu ceea ce se întâmpla.
A fost conducerea statului
moldovean complice la falimentarea Republicii Moldova? Pare că mai degrabă nu.
Dar modul lax în care au activat instituțiile care trebuiau să oprească
falimentarea statului moldovean, dovedește înlesnirea și tolerarea acestui
lucru. Oare nu așa este definită noțiunea de complice? ( Complice,
complici, -ce, s. m. și f.
Persoană care participă în mod secundar la săvârșirea unei infracțiuni sau, p. ext., care înlesnește, tolerează,
ascunde săvârșirea unei fapte reprobabile.)
Socialiștii moldoveni și-au
dorit ca ședința specială a Parlamentului să se lase cu demisii. Era și de ce -
pentru falimentarea Moldovei, cineva ar fi trebuit să plătească. Liderul comuniștilor
moldoveni, domnul Voronin, a
cerut arestarea șefului BNM, domnul Drăguțanu. Domnul Dodon a solicitat revocarea din funcție a șefului
CNA, domnul Chetraru și a directorului SIS, domnul Bălan. Nici una dintre
aceste cerințe nu au fost satisfăcute. Firesc. Probabil era bine ca propunerea
domnului Voronin, de deschidere a unui dosar penal pe numele șefului BNM să fi
fost susținută. Pare că domnul Drăguțanu a avut toate datele falimentării
statului moldovean în mâna sa și s-a făcut că plouă. Dar, prin reținerea
domnului Filat, deputații moldoveni au deschis deja Cutia Pandorei, dacă s-ar fi dat curs propunerilor venite din
partea comuniștilor și a socialiștilor moldoveni s-ar fi ajuns la reacții în
lanț, iar speranța formării unei coaliții pro-europene s-ar fi dus pe apa
sâmbetei. Explic.
Domnul
Ghimpu e supărat foc pe deputații PDM și zice că nu mai face alianță alianță cu
ei. Liderul liberal e supărat și pe liberal democrații moldoveni : „Pentru ca să fie negocieri, fiecare parte trebuie să
vină fără condiții. PLDM vine cu condiții. Nu vrea să recunoască acordul AIE 3
și totodată, își impun cerințele lor. Nu am rezolvat nimic nici astăzi. Probabil
PLDM se gândesc la alegeri anticipate. Suntem într-o situația foarte proastă,
ar trebui să se mai cedeze, dar nu vedem acest lucru. Suntem în așteptare”, a
declarat Ghimpu.
Asta
înseamnă că negocierile bat pasul pe loc. Rămas fără imunitate
parlamentară, președintele în exercițiul al PLDM, domnul Streleț, nu știe ce să
facă – să treacă în opoziție ori să declanșeze alegerile parlamentare
anticipate? De asta convoacă, pentru a treia oară, Consiliul Național. Domnul
Ghimpu și-ar dori ca acolo, liberal democrații să voteze pentru participarea lor
la formarea guvernului. E sigura
modalitate pentru ca Partidul Liberal să iasă cu fața curată din această murdară afacere politico-economică.
Domnul Streleț
nu se gândește la liberali, domnia sa are o altă dilemă : președintele în
exercițiu al PLDM știe că a
guverna alături de PDM înseamnă a juca ruleta rusească - nu se știe
niciodată când vine glontele. Așa că la Consiliul Național
Politic își va întreba colegii ce e de făcut – aleg să reziste timp de trei ani
în opoziție? Sunt garanții pentru acest lucru? Le oferă cineva? Ori poate,
potrivit principiului după mine potopul, e mai indicată declanșarea alegerilor
anticipate știind că șansele de câștig ale tuturor partidelor pro-europene sunt
minime iar concurenții politici ai PLDM nu vor mai avea putere decizională? Oferă
socialiștii moldoveni suficiente garanții că, după anticipate, interesele PLDM
și ale fruntașilor lui vor fi asigurate? Cine oferă cele mai bune garanții,
socialiștii domnului Dodon ori democrații domnului Lupu? Iată întrebările la
care delegații Consiliului Național al PLDM ar trebui să găsească răspuns.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu