Sâmbătă, 25 noiembrie 2017, reprezentanții speciali ai Chișinăului și
Tiraspolului, Gheorghe Bălan și Vitalii Ignatiev, au semnat patru decizii
protocolare care țin de reglementarea conflictului înghețat de pe Nistru.
Primul document ține de asigurarea funcționării nestingherite a școlilor cu
predare în grafia latină, situate în regiunea transnistreană, al doilea se
referă la accesul proprietarilor la pământurile lor aflate pe traseul
Dubăsari-Tiraspol; cel de al treilea document vine să recunoască diplomele de
studii eliberate de Universitatea din Tiraspol iar ultimul face posibilă
restabilirea legăturii telefonice mobile și staționare între ambele maluri ale
Nistrului. Sunt primele rezultate concrete ale discuțiilor dintre Chișinău și
Tiraspol din ultimii zece ani.
Cum s-a ajuns la acest rezultat pozitiv? Consider că este o consecință a
presiunilor politice venite din Uniunea Europeană. Constrângeri care au fost
făcute atât asupra factorilor de decizie de la Moscova cât și asupra celor de la Chișinău. Semnarea celor patru
protocoale nu ar fi putut avea loc dacă cele două părți nu ar fi făcut câte un
pas în spate. Probabil, din maturitate, Chișinăul a cedat nițel mai mult. Mă
refer la acceptul oferit de autoritățile moldovene de a recunoaște diplomele
universitare eliberate în regiunea separatistă.
Amintesc că, în săptămâna în care au fost
semnate aceste documente, premierul Pavel Filip a participat la summit-ul
Parteneriatului Estic unde a avut întrevederi cu mai mulți oficiali europeni,
printre care și cu Federica Mogherini, Înalt Reprezentant al
Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Vicepreședinte al
Comisiei Europene. Potrivit unui comunicat al Guvernului
moldovean, în cadrul acestui dialog a fost abordat şi subiectul
reintegrării Republicii Moldova. În acest context, Federica Mogherini a
spus că UE susține procesele pozitive care au loc pe dimensiunea reglementării
transnistrene și s-a arătat optimistă în preajma reuniunii în formatul 5+2 de
la Viena, programată pentru săptămâna viitoare.
Tot la summit-ul Parteneriatului Estic,
președintele României face o declarație care spulberă visele politice ale unor
politicieni români și moldoveni. Klaus Iohannis a declarat că
integrarea europeană a Republicii Moldova nu poate fi făcută printr-o
„scurtătură”, prin „calea indirectă” a Unirii cu Romania. Declarația politică
făcută de șeful statului român este o asigurare publică că România nu are
pretenții unioniste și că Republica Moldova nu se va uni cu România. Asigurările
sunt făcute atât pentru decidenții politici din regiunea transnistreană, dar și
pentru cei din Moscova. Declarația făcută de Iohannis vine să confirme ceea ce
am sugerat anterior – că Uniunea Europeană, (deci și România) nu își doresc să
aibă frontieră comună cu Federația Rusă. Orice negociere cu Moscova pentru
unirea Basarabiei cu România, ar fi un Plan Belkovski 2: unirea ar putea avea
loc doar odată cu recunoașterea independenței Transnistriei. Ori, și mai rău, cu
o recunoaștere de către statul român a alipirii Crimeei. Declarația lui Klaus
Iohannis exprimă un răspuns la provocările noului imperiu rus, confirmând un status quo referitor la Basarabia: adică ceea ce este acum, se va menține și în viitor.
Despre menținerea status quo-ului, dar de data aceasta crimeean, a fost vorba și la dezbaterile din
cadrul Expoziției de carte Gaudeamus care s-a desfășurat la București. Am
participat la o masa rotundă organizată în jurul cărții “Crimeea și noul imperiu rus”. S-a spus, pe buna dreptate, că
Federația Rusă va căuta recunoașterea internațională a referendumului prin care
Crimeea s-a alipit la Federația Rusă dar și permanentizarea prezenței militare
acolo. Greu de spus că Moscova nu va încerca să procedeze la fel în regiunea
transnistreană.
Una peste alta, soluționarea
mai multor probleme importante pentru cetățenii Republicii Moldova, care
locuiesc pe cealaltă parte a Nistrului, reprezintă un semn de maturitate a
clasei politice de la Chișinău. O voință politică pentru rezolvarea nevoilor
cetățeanului, în condițiile în care opoziția, în opinia experților români, fie
ea parlamentară ori extra-parlamentară, și-ar dori confruntări desprinse din
romanele de aventuri. Ei au sugerat că insistența cu care liderul PPDA, Andrei
Năstase solicită Maiei Sandu lansarea unui bloc electoral comun, ar fi mai
degrabă în folosul partidului condus de Renato Usatâi – argumentând că orice
alianță electorală cu Năstase este una toxică.
Sunt
de acord cu experții români că, pe problema rezolvării diferendumului
transnistrean decidentul politic moldovean s-a maturizat: cei patru pași făcuți
de George Bălan și Vitalii Ignatiev reprezintă o evoluție a stării de fapt
prezente până acum pe Nistru. Doar că această evoluție este insuficientă pentru
a distruge un status qou-ul politic cu care atât Tiraspolul cât și Chișinăul
s-a obișnuit.
