Ultimele evenimente de pe scena relațiilor moldo-române mă
fac să cred că factorul politic românesc încearcă să construiască de pe acum viitoarele
alianțe post-electorale din Parlamentul de la Chișinău.
Republica Moldova a primit, fără condiționări de ordin
politic, ultima tranșă din împrumutul de 150 de milioane de euro acordat de
statul român. De
aici.
Președintele Parlamentului Andrian Candu a adus scuze României pentru declarațiile tăioase ale
președintelui Igor Dodon din ultima perioadă. De
aici.
Președintele Igor Dodon s-a referit
la scuzele prezentate de președintele Parlamentului moldovean oficialilor
români și a notat pe Facebook că „nu am
fost și nu voi fi antiromân, dar voi condamna unionismul și voi pleda
pentru protejarea statalității Republicii Moldova. Cât privește relațiile cu
România, noi suntem două popoare înrudite, dar fiecare cu istoria și țara sa”. De
aici
Președintele Klaus Iohannis a spus joi,
28 septembrie, la întrevederea cu președintele Parlamentului moldovean, Andrian
Candu, că este mulțumit de modul în care
Cabinetul Filip își face treaba. “De aceea am agreat acordarea ultimei
tranșe a împrumutului. Singurul lucru care ne interesează este ca Moldova să
fie bine. Puteți să contați în continuare pe noi. Moldova e foarte aproape de
sufletul meu. Sunt un prieten al Moldovei și o văd orientată spre Vest”, a spus
Klaus Iohannis.
De
aici.
Pe 7 și 8 octombrie, Traian Băsescu va avea întâlniri cu
cetățenii moldoveni din Soroca și Ialoveni. De
aici.
Vineri, 29 septembrie, Ludovic Orban a primit-o la București pe
Maia Sandu. Fără Andrei Năstase. Președintele PNL a spus că susține
demersul PAS de a adera la Partidul Popular European. De
aici.
Toate aceste evenimente au o legătură subtilă între ele. Conexiuni
care vor determina prezența formațiunilor politice din Republica Moldova în
viitorul Parlament. Numitorul comun îl reprezintă apartenența a mai multor actori, din România sau Republica Moldova, la Partidul Popular European.
Sociologul și consultantul politic român,
Cristian Andrei, afirma că, succesul turneului extern al președintelui Iohannis a
făcut ca președintele României să crească în sondaje. “Strategia președintelui
este bazata pe mutări pe termen mediu și lung”, afirmă Cristian Andrei. De aici.
Prezența președintelui PNL, Ludovic
Orban, la Chișinău a ținut de de strategia de construire, între Prut și Nistru,
unui câmp electoral favorabil pentru viitoarea campanie prezidențială a lui
Klaus Iohannis. De aici și bunăvoința lui Iohnnis pentru cetățenii Republicii
Moldova: "Nu cred
că este important să ajutăm anumiți politicieni, este important să ajutăm
statul moldovean, cetățenii și instituțiile moldovene", a spus
președintele României. Colaborarea președintelui PNL, Ludovic Orban, cu
președintele PAS, Maia Sandu, care a fost primită pe Aleea Modrogan
(sediul PNL) este una explicită. Nu a
fost spus nici un cuvânt despre Andrei Năstase și echipa lui politică. De aici.
Președintele Iohannis își construiește în Republica Moldova o strategie electorală
pe termen mediu; o face pentru că vrea să câștige alegerile prezidențiale din
2019 și cu ajutorul cetățenilor români care au domiciliul între Prut și Nistru.
O strategie electorală construiește în Republica Moldova și Traian Băsescu.
Președintele de onoare al PUN știe că, la ultimele alegeri parlamentare din
România, Partidul Mișcarea Populară, din care face parte, a trecut pragul
electoral datorită voturilor obținute în Republica Moldova. Prezența lui
Băsescu în fruntea acestei formațiuni politice dă o șansă în plus unioniștilor
moldoveni.
Bunăvoința președintelui Iohannis față de Cabinetul Filip, căruia nu i-a
înaintat nici o condiționare pentru acordarea celei de a treia tranșe din
împrumutul de 150 de milioane de euro, ține și de interesul național al
României, cel de a menține Moldova în siaj european și de a ajuta la
păstrarea stabilității politice și economice între Prut și Nistru. Dar, e vorba
și de o bunăvoință reciprocă. Nu numai Chișinăul are nevoie de București, și
Bucureștiul politic are nevoie de electoratul românesc dintre Prut și Nistru. Este
vorba de dispoziția autorităților de la Chișinău pentru ca formațiunile
politice românești să își poată desfășura campania electorală și pe teritoriul
statului moldovean. Așa cum s-a întâmplat, pentru prima dată, la alegerile parlamentare
din 9 decembrie 2012.
Modelarea unei viitoare prezențe a unioniștilor moldoveni în Parlamentul de
la Chișinău, prin intermediul Traian Băsescu și echipa PUN, se face de pe acum.
Prezența unioniștilor în viitorul legislativ moldovean, poate avea loc prin
construirea unui bloc electoral condus de PAS. Iulian Chifu vorbea despre un
trio electoral Maia Sandu, Viorel Cibotaru și Andrei Năstase. Ultimele evoluții
mă fac să cred că popularii europeni, prin intermediul politicienilor de la București,
își doresc construcția unui bloc electoral din care să facă parte echipele
politice ale lui Traian Băsescu, Viorel
Cibotaru și Maia Sandu. Primii doi, fac parte din echipa PPE. Maia Sandu
vrea să ajungă acolo prin intermediul PNL.
Domnul Candu a fost cel care și-a cerut
iertare în fața oficialilor români pentru declarațiile făcute de președintele
Dodon. În schimb, președintele Dodon a scris, negru pe alb, că nu a fost și nu va fi
antiromân. Vom vedea cât de antiromân este președintele Dodon atunci când va promulga,
sau nu, legea cu privire la interconectarea energetică dintre România și
Republica Moldova. Lege la care, cu calm, lucrează cabinetul Filip. Atunci vom
măsura, în metri cubi de gaz și megawați de energie electrică, vectorul
european al Republicii Moldova.
Mi-aș dori să îl văd pe președintele Dodon la
lansarea definitivă a gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău și a proiectelor de
interconectare a sistemului electro-energetic al Moldovei cu cel al României. Proiecte
cruciale la care, pe timpuri, când ocupa funcția de ministru al
Economiei, Igor Dodon a contribuit. Cine ar avea ceva împotrivă? Probabil, doar Putin.
