miercuri, 20 august 2014

AMERICA NU STĂ CU MÂINILE ÎN SÂN. VINE ÎN UCRAINA, GEORGIA ȘI ÎN MOLDOVA




Miniștrii de externe rus și ucrainean s-au întâlnit duminică, 17 august 2014, la Berlin pentru discuții mediate de șefii diplomației germane și franceze. Ziariștii francezi au anunțat că atmosfera a fost încordată, dar s-au făcut totuși niște progrese. Diplomația franceză a spus că acest tip de reuniuni va continua. Gazda acestei întâlniri nu a ascuns ca miza e ridicata. Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a declarat că situația este delicată și că, ''se poate ajunge la confruntare directă între forțele ruse și cele ucrainene. Acest lucru trebuie evitat prin orice mijloace''.

Cinci ore mai târziu, în fața presei, când a ieșit să anunțe rezultatele întrevederii Steinmeier părea obosit: ''Discuțiile au fost dificile, dar cred și sper că s-au făcut progrese asupra câtorva probleme.''

Că nu au fost făcute nici un fel de progrese s-a văzut imediat după întâlnire: aflat la postul național de radio al statului german, "Deutschlandfunk",  ministrul ucrainean de externe, Pavlo Klimkin, s-a adresat Uniunii Europene şi Blocului militar Nord-Atlantic cu rugămintea de a acorda ajutor militar Ucrainei.  Cererea lui a sunat în pustiu. Purtătorul de cuvânt al Ministerului german de Externe a declarat că Berlinul nu intenţionează să acorde ajutor militar Ucrainei. Anterior și premierul Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că ţara sa nu poate răspunde pozitiv solicitării lui Klimkin, deoarece NATO poate acorda ajutor militar doar ţărilor membre, iar Uniunea Europeană nu are deloc această posibilitate.

Argumentul invocat de premierul finlandez vine în sprijinul șefului diplomației ruse, Serghei Lavrov, care sublinia că acordarea de către NATO şi UE de ajutor militar Kievului contravine tuturor acordurilor încheiate anterior.

Așadar în Ucraina,din punct de vedere militar, Occidentul nu poate face nimic. De asta, congresmenii americani au adoptat în prima și a doua lectură un proiect de lege privind acordarea statutului de aliat al SUA” pentru Republica Moldova, Georgia şi Ucraina, fără ca acestea state să fie membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord. Dacă va fi adoptată definitiv această lege ar deschide posibilităţi de colaborare în domeniul militar între Washington şi ţările nominalizate. Lucru de care Moldova va avea doar de profitat.


Aflat în luna iunie la București, secretarul general al Alianței Nord Atlantice a spus că, în regiunea din care face parte și Moldova, serviciile de spionaj ale Federației Ruse și reprezentanții lor politici s-au activizat foarte mult. Dar în contextul în care Republica Moldova va primi statutul de țară aliat al SUA, schimbarea vectorului politic de dezvoltare auzită în discursul public al comuniștilor moldoveni ori a socialiștilor de la Chișinău devine iluzorie. Statutul de aliat al Washington-ului  pe care îl va primi Chișinăul va aduce cu el valorile democrației de tip american și va fi o garanție a faptului că ambiguitățile și incertitudinile promovate de formațiunile politice aflate în siajul interesului rus în regiune vor fi curmate.

La sfârșitul lunii martie doamna Victoria Nuland le-a spus oficialilor de la Chișinău că, "relațiile dintre Republica Moldova și Statele Unite niciodată nu fost vreodată atât de intense". Nuland  a subliniat că America oferă un sprijin major Moldovei în procesul de integrare europeana: "Vizita mea în Moldova nu este întâmplătoare. Am venit pentru a manifesta suportul Americii asupra suveranității și integrității Republicii Moldova. Noi vedem viitorul Moldovei alături de Uniunea Europeana. Dorim să vedem o Moldovă prosperă, independentă și europeană".  Scurt, clar și cuprinzător! Mai vreți ceva mai mult de atât?

Așa că ascult bârfele în liniște. Tot așa mă uit la sondaje. Știu sigur că socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din târg!