Miniștrii de externe rus și
ucrainean s-au întâlnit duminică, 17 august 2014, la Berlin pentru discuții
mediate de șefii diplomației germane și franceze. Ziariștii francezi au anunțat
că atmosfera a fost încordată, dar s-au făcut totuși niște progrese. Diplomația
franceză a spus că acest tip de reuniuni va continua. Gazda acestei întâlniri
nu a ascuns ca miza e ridicata. Ministrul german de Externe, Frank-Walter
Steinmeier, a declarat că situația este delicată și că, ''se poate ajunge la
confruntare directă între forțele ruse și cele ucrainene. Acest lucru trebuie
evitat prin orice mijloace''.
Cinci ore mai târziu, în
fața presei, când a ieșit să anunțe rezultatele întrevederii Steinmeier părea
obosit: ''Discuțiile au fost dificile, dar cred și sper că s-au făcut
progrese asupra câtorva probleme.''
Că nu au fost făcute nici
un fel de progrese s-a văzut imediat după întâlnire: aflat la postul național
de radio al statului german, "Deutschlandfunk",
ministrul ucrainean de externe, Pavlo Klimkin, s-a adresat Uniunii
Europene şi Blocului militar Nord-Atlantic cu rugămintea de a acorda ajutor
militar Ucrainei. Cererea lui a
sunat în pustiu. Purtătorul de cuvânt
al Ministerului german de Externe a declarat că Berlinul nu intenţionează să
acorde ajutor militar Ucrainei. Anterior și premierul Finlandei, Alexander
Stubb, a declarat că ţara sa nu poate răspunde pozitiv solicitării lui Klimkin,
deoarece NATO poate acorda ajutor militar doar ţărilor membre, iar Uniunea
Europeană nu are deloc această posibilitate.
Argumentul
invocat de premierul finlandez vine în sprijinul șefului diplomației ruse,
Serghei Lavrov, care sublinia că acordarea de către NATO şi UE de ajutor
militar Kievului contravine tuturor acordurilor încheiate anterior.
Așadar
în Ucraina,din punct de vedere militar, Occidentul nu poate face nimic. De
asta, congresmenii americani au adoptat în
prima și a doua lectură un proiect de lege privind acordarea statutului de “aliat al SUA” pentru Republica Moldova, Georgia şi
Ucraina, fără ca acestea state să fie membre ale Organizaţiei Tratatului
Atlanticului de Nord. Dacă va fi adoptată definitiv această lege ar deschide
posibilităţi de colaborare în domeniul militar între Washington şi ţările nominalizate. Lucru de care Moldova va avea doar de profitat.
Aflat în luna iunie la
București, secretarul general al Alianței Nord Atlantice a spus că, în
regiunea din care face parte și Moldova, serviciile de spionaj ale Federației
Ruse și reprezentanții lor politici s-au activizat foarte mult. Dar în
contextul în care Republica Moldova va primi statutul de țară aliat al SUA,
schimbarea vectorului politic de dezvoltare auzită în discursul public al
comuniștilor moldoveni ori a socialiștilor de la Chișinău devine iluzorie. Statutul
de aliat al Washington-ului pe care îl
va primi Chișinăul va aduce cu el valorile democrației de tip american și va fi
o garanție a faptului că ambiguitățile și incertitudinile promovate de
formațiunile politice aflate în siajul interesului rus în regiune vor fi
curmate.
La sfârșitul lunii martie
doamna Victoria Nuland le-a spus oficialilor de la Chișinău că, "relațiile
dintre Republica Moldova și Statele Unite niciodată nu fost vreodată atât de
intense". Nuland a subliniat că America oferă un sprijin major
Moldovei în procesul de integrare europeana: "Vizita mea în Moldova nu
este întâmplătoare. Am venit pentru a manifesta suportul Americii asupra
suveranității și integrității Republicii Moldova. Noi vedem viitorul Moldovei
alături de Uniunea Europeana. Dorim să vedem o Moldovă prosperă, independentă
și europeană". Scurt, clar și
cuprinzător! Mai vreți ceva mai mult de atât?
Așa că ascult bârfele în
liniște. Tot așa mă uit la sondaje. Știu sigur că socoteala de-acasă nu se
potrivește cu cea din târg!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu