joi, 10 august 2017

MIHAI TUDOSE DIN NOU LA CHIȘINĂU



Pe 3 august s-a împlinit un an din momentul în care Guvernul României a aprobat acordarea primei tranşe, de 60 de milioane de euro, din împrumutul de 150 de milioane de euro acordat Republicii Moldova. Acest acord de asistenţă financiară rambursabilă dintre România şi Republica Moldova a fost semnat la Chişinău la 7 octombrie 2015 şi ratificat în 2016. 

Amintesc că, în noiembrie 2015, președintele României, Klaus Iohannis, a refuzat aprobarea acestui împrumut afirmând că, “în Moldova, nu există certitudinea continuării procesului de reforme”. Refuzul președintelui Iohannis, de a ajuta Moldova, a provocat nedumeriri și declanșat discuții contradictorii în presa de la București. Cei care, la Chișinău, își doreau declanșarea alegerilor parlamentare anticipate au îndemnat Bucureștiul să nu acorde sprijin financiar guvernului Filip. Cu certitudine, blocarea împrumutului românesc pentru Republica Moldova a alimentat protestele opoziției politice extraparlamentare din fața Parlamentului (ianuarie 2016).

Am fost una dintre vocile care au afirmat că majoritatea parlamentară de la București, formată în jurul PSD, ar trebui să îl impună pe șeful statului român să acorde împrumutul  necesar Chișinăului.

Ceea ce s-a întâmplat. La sfârșitul lunii ianuarie 2016, primul ministru vremii, Dacian Cioloș, s-a întâlnit cu Pavel Filip, și a anunțat că statul român condiționează acordarea împrumutului de un set de măsuri concrete pe care Guvernul de la Chișinău trebuie să le execute. De aici.

Lista Bucureștiului conținea șapte măsuri, cele mai importante se refereau la prioritizarea implementării Agendei de Asociere a Moldovei la Uniunea Europeană și stabilirea unui acord de colaborare cu FMI. Nici un comentator politic, fie el de la București ori de la Chișinău, nu a crezut că executivul moldovean va putea îndeplini măsurile aflate pe lista Bucureștiului. Opoziția extraparlamentară, în mod defetist, prognoza falimentul statului moldovean. 

Majoritatea punctelor de pe lista Bucureștiului au fost îndeplinite. Anunțul din 3 august 2016, referitor la acordarea primei tranșe a creditului acordat Republicii Moldova, era semn al faptului că, la Palatul Victoria, exista/există certitudinea că oficialii de la Chișinău vor continua procesul de reforme. Un semnal că Bucureștiul politic are încredere în Cabinetul de Miniștri de la Chișinău.

Între timp, evenimentele politice au făcut ca Dacian Cioloș să părăsească Palatul Victoria, ca de altfel și domnul Grindeanu. Noul prim ministru al României, Mihai Tudose, a avut printre primele deplasări oficiale și o vizită la  Chișinău. Din două motive. Primul: România este la frontiera Uniunii Europene, deci se informează/știe ce se întâmplă în vecinătatea ei. Secundo: PSD-ul, are un acord de colaborare cu PDM-ul, deci se consideră dator să fie la curent cu evoluțiile dintre Prut și Nistru.

Autoritățile române sunt foarte atente la tot ce mișcă  între Prut și Nistru, dar și peste. Vocile care afirmă că Bucureștiul oficial ar putea fi dus în eroare, se înșeală.

Amintesc că, după o ședință a CSAT, din noiembrie 2016, președintele Iohannis a declarat că „obiectivul strategic al României este integrarea europeană a Republicii Moldova”. La ședința respectivă a CSAT a fost aprobat un plan strategic pentru integrarea europeană a Moldovei. "Obiectivul nostru strategic, așa cum este reflectat în acest plan pe care l-am aprobat astăzi, este integrarea europeană a Republicii Moldova, adică susținerea orientării clare, ireversibile a Republicii Moldova spre UE și a conectării proeuropene a Chișinăului cu instituții puternice, cu o democrație solidă, proces în care România poate și trebuie să joace rolul principal", a declarat președintele României, după ședința CSAT.  

Observ că acest plan nu a fost făcut public. Este dreptul autorităților române să procedeze în acest mod. Consider că anunțatele întâlniri periodice, în formatul comitetelor interministeriale și de şedinţe comune ale celor două Guverne, ultima fiind anunţată a se produce în toamna lui 2017 la Chişinău, sunt elemente ale acestui plan. Întâlnirile vor avea loc, o dată pe lună sau la trei luni, și vor analiza stadiul de implementare al proiectelor bilaterale moldo-române de interconexiune energetică. 

Relația România - Republica Moldova funcționează deja pe principiul mai multe fapte și mai puține vorbe.

Motiv suficient pentru ca, premierul României, Mihai Tudose, să fie prezent pe 27 august, de Ziua Independenței Republicii Moldova, la Chișinău. Sunt sigur că primul ministru moldovean i-a trimis deja invitația.