Zilele
trecute, la Chișinău, deputatul român Eugen Tomac și-a prezentat raportul de
activitate pentru legislatura 2012 – 2016. Tomac, tot el și președinte executiv
al Partidului Mișcarea Populară (al lui Traian Băsescu), a devenit deputat prin
votul cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, votul românilor din
Republica Moldova fiind decisiv. Tomac le-a spus jurnaliștilor ce a făcut și ce
nu a făcut pentru românii dintre Prut și Nistru. Evident, nu a lipsit îndemnul
de a alege la parlamentarele românești partidul domnului Băsescu.
11 decembrie este
data când cetățenii români își vor alege reprezentanții lor în Parlament.
Potrivit lui Tomac, în Republica Moldova își au domiciliul aproximativ 600 de
mii de cetățeni români. Probabil știe ce spune - până în septembrie 2013, domnia
sa a ocupat funcția de președinte al Comisiei parlamentare pentru comunitățile
de români din afara granițelor României și a avut acces la astfel de date.
Anterior,
Ministerul de Externe al României a anunțat că, pentru alegerile
parlamentare din 11 decembrie, autorităţile de la Bucureşti vor deschide în
Republica Moldova un număr de 35 de secţii de votare, cu 14 mai multe decât
pentru alegerile prezidenţiale din 2014 şi cu 12 faţă de scrutinul parlamentar din
2012. De
aici.
Potrivit unor surse, la fiecare secție
de votare dintre Prut și Nistru vor fi trimise câte 5000 de buletine de vot. Să
se prezinte la vot 175 de mii de cetățeni români cu domiciliul în Republica
Moldova? Nu cred. În turul doi al alegerilor prezidențiale românești, din noiembrie
2014, la urnele de vot deschise pe teritoriul statului moldovean s-au prezentat
35 630 de cetățeni români cu domiciliul în Republica Moldova – este cea mai
mare prezență la vot înregistrată între Prut și Nistru pentru procesele
electorale ale statului român. Deși au fost deschise mai multe secții de
vot în Reăublica Moldova și vor fi trimise enorm de multe buletine
electorale, nu sunt convins că românii moldoveni vor da dovadă de activism civic și că prezența lor la vot o va depăși pe cea din
anul 2014. Motivul e simplu: locuitorii dintre Prut și Nistru s-au săturat să
voteze, ei au mai votat în toamna lui 2016 de două ori – pentru alegerile
prezidențiale din Republica Moldova.
Da, o prezență mai mare la vot ar avantaja PMP-ul. Exact de asta Traian Băsescu își concentrează discursul pe Moldova dintre Prut și Nistru. Nu cred în alegația potrivit căreia domnul Băsescu ar muri de dragul basarabenilor. Atenția fostului președinte al României
pentru românii din Republica Moldova este rece și pragmatică, pur electorală. Domnia sa
speră că va reuși să capteze aici suficiente simpatii pentru ca rezultatul
PMP să îl aducă la masa de negocieri post-alegeri. Fostul șef al statului român
a declarat că orice înțelegere post-electorală, pentru stabilirea unei
majorități în Parlamentul viitor al României, va porni de la discuția pentru
funcția de prim-ministru, funcție pentru care este susținut de
partidul pe care îl conduce. Băsescu consideră că un rezultat de 10 la sută al
PMP îl va aduce la masa negocierilor. De
aici.
Rezultatele unui sondaj de opinie
desfășurat de către Kantar-TNS în perioada 11-21 noiembrie arată că PSD ocupă primul
loc al simpatiilor electorale, cu 40%. Uniunea Salvați România este creditată cu 19%, iar Partidul
Național Liberal cu 18%. ALDE și PMP au câte 7%. Studiul sociologic a fost
realizat la comanda USR și are o marjă de eroare de +/- 3.1% la un nivel de incredere de 95%. De aici.
Din calitatea lui de proaspăt cetățean moldovean, fostul președinte al României, va avea, pe 26 noiembrie, o întâlnire
cu cetățenii români din Republica Moldova. Desigur, domnia sa va încerca sa-i convingă pe românii
moldoveni să voteze PMP. Repet: fără votul basarabenilor rezultatul electoral al PMP
ar fi ridicol de mic. Traian Băsescu are nevoie de votul românilor moldoveni
pentru a putea sta, alături de PNL și USR, la masa negocierilor post-electorale.
Restul
e doar teatru.
Liberalii români
mizează pe 175 de senatori şi deputaţi, în timp ce social-democraţii apreciază
că vor obţine 201 mandate. PSD vrea să
formeze Guvernul cu ALDE, dar cele două partide nu au un candidat oficial la
funcţia de premier. PNL vrea să facă Guvernul cu USR şi UDMR. Candidatul la
funcţia de premier este actualul prim-ministru Dacian Cioloş. De
aici.
PMP-ul
nu are cum să se apropie de asemenea scoruri electorale. Alte sondaje îl arată puțin peste 6%. Unele afirmă că PMP nici nu trece pragul parlamentar de 5%.
Scorurile
prezentate de sondajul Kantar-TNS ne arată că o alianță post-electorală PSD/ALDE
ar deține 47% din voturi. Cu un asemenea scor electoral Dragnea și Tăriceanu nu vor avea
nici o problemă pentru a impune viitorul cabinet de miniștri în noul Parlament
de la București. Așa că, vrea sau nu, președintele Iohannis, va fi obligat să propună
candidatul desemnat de această coaliție post-electorală.
Oricare ar fi viitorul
premier al României, el va proveni din rândul PSD/ALDE. Noul premier român va menține relațiile cu Republica Moldova în
albii favorabile coaliției de guvernare de la Chișinău, alianță condusă de PDM. Este
știut că formațiunea politică condusă de Marian Lupu are un protocol de
colaborare cu PSD-ul, a nu se uita că președintele formațiunii moldovene este și vicepreședinte
al Internaționalei Socialiste din care face parte și PSD România. Iar asta, contează.
Iar dacă
vrea voturile românilor moldoveni, sâmbătă, 26 noiembrie, la Filarmonica din
Chișinău, domnul Băsescu ar trebui să ofere o motivație cât mai credibilă la faptul că
domnia sa a fost cel care a promulgat legea cu privire la creșterea enormă a taxelor
consulare. Taxe care-i bat pe românii din străinătate la buzunar. De
aici. Legea care a modificat taxele serviciilor consulare a fost adoptată
și promulgată în 2010. Președinte al statului român era Traian Băsescu.
