marți, 11 noiembrie 2014

NEVĂZUTELE SPAIME ALE DOMNULUI PONTA



Turul doi al alegerilor prezidențiale din România e aproape. Până pe 16 noiembrie au mai rămas zile numărate.  În complicatul context politic regional, „viitorul preşedinte al României, va trebui să precizeze, în formule publice adecvate, modul în care se va raporta la expansiunea imperială a Rusiei, la drama Ucrainei, la situaţia din Republica Moldova, văduvită de controlul legal asupra Transnistriei”, notează, absolut corect, analistul militar Ion Petrescu, într-un text care pune întrebări asupra viitoarelor priorități de politică externă și de securitate națională ale administrației care va veni la Cotroceni. Cu roșu îngroșat, domnul Petrescu subliniază că aceste politici vor fi așteptate cu interes atât la sediile NATO şi Uniunii Europene, dar şi peste Ocean, la Casa Albă, Departamentul de Stat şi Pentagon. Domnia sa afirmă că, „provocările viitoare la adresa statului român sunt complexe şi deloc de ignorat, sau de minimalizat”. Prezent la emisiunea moderată de domnul Petrescu, generalul în rezervă, Alexandru Grumaz, a remarcat că, pentru viitorul președinte al României,  criza din Ucraina, suprapusă pe aceea din Orientul Mijlociu, creează o situaţie foarte complicată.  

După ce ne-am trezit cu toții că Federația Rusă a anexat fără un foc de armă peninsula Crimeea, după ce îl vezi pe domnul Putin la televiziunile ruse recepționate pe teritoriul Republicii Moldova afirmând că nu e nimic rău în existența sferelor de influență, și după ce afli că din noul aeroport din Donețk au rămas doar ruine, îți este clar că întreaga regiune, inclusiv România, se află în mijlocul unui război de tip hibrid.

Referindu-se la amenințările ruse, comentatorul politic Alexandru Lăzescu, nota că superficialitatea domnului Ponta este containdicată României. Posibil. Subtilele fire care leagă PSD-ul românesc de anumite cercuri ruse, și aici mă refer la ușurința cu care, aflați la cârma statului român, social democrații au acceptat privatizarea unor importante industrii strategice românești de către firmele ruse, dar și la primirea de către domnul Adrian Năstase a filozofului rus Alexandru Dughin, par să dea dreptate sugestiilor făcute de domnul Lăzescu – Ponta nu este îndeajuns de matur pentru a sta pe fotoliul de la Cotroceni.

Proasta gestionare a votului extern a făcut deja o jertfă, pe zece noiembrie ministrul de externe, Titus Corlățean și-a prezentat demisia. Motivul ține organizarea haotică a votului cetățenilor români aflați în străinătate, care  a dat naștere unor neînțelegeri între Ministerul de Externe și Biroul Electoral Central din România.
Zilele trecute, în mai multe orașe mari din România, centre studențești și în mai multe capitale occidentale au fost organizate proteste care au cerut demisia ministrului Corlățean pentru proasta organizare în diaspora a primului tur al alegerilor prezidențiale din România, la 2 noiembrie. Mai mulți oficiali, inclusiv ambasadorul american în România, au cerut autorităților de la București să asigure condiții de vot propice în diaspora în al doilea tur de scrutin.

Teodor Meleșcanu, noul ministru de Externe, care va trebui să gestioneze turul al doilea al alegerilor prezidențiale, a preluat însă mesajul predecesorului său: ministerul nu va înființa noi secții de vot în afara țării, deși Biroul Electoral Central a explicat că nu există nici un impediment de ordin legal în acest sens.
Într-un comentariu pentru Europa Liberă, Sabina Fati afirmă că demisia lui Corlățean afost gândită pentru a dezamorsa toate aceste nemulțumiri publice. Nu cred că jertfirea domnului Corlățean îi va liniștii pe cei care, în afara hotarelor statului român, nu au putut vota.  

Va fi greu pentru domnul Meleșcanu să gestioneze mai bine situația românilor din afara României care au intenția să vină la vot într-un număr mult mai mare. Grupuri de cetățeni români care au domiciliul în Republica Moldova m-au anunțat că, duminică 16 noiembrie, își vor bea cafeaua de dimineață stând la coadă la secțiile de vot – printre ei, mulți care nu au participat la primul tur de scrutin. Brusca lor activare politică se datorează modului defectuos în care domnul Ponta și domnul Corlățean au asigurat dreptul lor la vot. 

Declarațiile publice care s-au făcut auzite din partea guvernanților de la București fac impresia că domniile lor vor continua să blocheze votul românilor din diaspora. Spaima domnului Ponta are legătură directă cu eșecul domnului Geoană din anul 2009, atunci domnul Băsescu l-a întrecut cu 70 de mii de voturi venite din afara granițelor statului român. Nevăzute, spaimele domnului Ponta îl fac să comită erori. Din nefericire pentru domnia sa, diaspora românească s-a trezit din somn. Și va bea cafeaua de dimineață în fața secțiilor de votare de peste hotarele României.

Iar dacă domnul Băsescu dorește ca în Republica Moldova, domnul Iohannis să câștige, trebuie să spună acest lucru cu subiect și predicat, așa cum a făcut-o la Chișinău în conferință de presă comună, Vlad Filat și Joseph Daul. O adresare directă a domnului Băsescu către românii de peste Prut întru susținerea candidaturii lui Iohannis l-ar face pe acesta să câștige.