PISICA ABURICI ȘI ȘOARECII NATO

Președintele României, se duce astăzi la Kiev unde se va întâlni cu omologul său Petro Poroșenko. Presa scrie că vizita lui Iohannis este făcută ca urmare a invitației făcută de președintele Ucrainei la începutul lunii februarie, când cei doi președinți s-au văzut la lucrările Consiliului European. Posibil. 

Personal văd această vizită ca una de final al periplului european făcut de președintele român după ce domnia sa a văzut Chișinăul. Vă aduceți aminte? După ce a fost în Republica Moldova, domnul Iohannis a zburat la Berlin unde s-a întâlnit cu doamna Merkel. În conferința de presă a celor doi s-a vorbit și despre Republica Moldova. Peste puțină vreme, președintele României s-a dus în Varșovia unde împreună cu președintele polon au discutat despre aprofundarea parteneriatului strategic româno-polon. Dar și despre Moldova. Azi Iohannis este Kiev. Unde, cu siguranță va vorbi și despre Moldova.

Moldova, Germania, Polonia, Ucraina. Este clar că toate aceste călători ale domnului Iohanis au un numitor comun – conflictul din Ucraina. Era cât se poate de firesc ca președintele român să viziteze Kievul, Ucraina este cel mai mare vecin al României iar vizita are loc la un an de la anexarea de către Federația Rusă a Crimeii, dar și în contextul delicat de securitate în care se află regiunea. 

Amintesc că datorită situației din regiunile separatiste din estul Ucrainei, premierul Iațeniuk a cerut plasarea forțelor armate în stare de alertă. Nesiguranța stârnită de Moscova se simte din plin și în Polonia, unde populația participă voluntar la exerciții para-militare iar forțele armate poloneze desfășoară antrenamente în comun cu trupele organizației nord-atlantice. Și România se află în exerciții militare comune cu NATO – este vorba de o mare aplicație în Marea Neagră la care participă mai multe vase de război ale Forțelor Navale Române și ale Statelor Unite, Canadei și Turciei.

E clar că președintele României a făcut acest tur de orizont pentru a întări sistemul de alianțe existent, pentru a spune că prietenul la nevoie se cunoaște dar și pentru a puncta interesul deosebit pe care România îl are față de Republica Moldova. 

Pe acest fundal, luni, 16 martie, premierul moldovean a plecat la Bruxelles, unde a participat la prima reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană. Domnul Gaburici s-a întâlnit cu Comisarul European pentru Politica de Vecinătate și cu Secretarul General NATO.

Premierul moldovean a solicitat oficialului european responsabil pentru politica de vecinătate să recunoască perspectiva europeană pentru Republica Moldova. „Recunoașterea perspectivei europene a Republicii Moldova ar ajuta la mobilizarea întregii societăţi în procesul de reforme şi ne va motiva spre realizarea unor schimbări radicale, care ar putea fi dureroase la prima etapă, dar absolut necesare pentru dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova”, a opinat Chiril Gaburici. Logica premierului moldovean este una corectă – o perspectivă clară de integrare ar însemna ca moldovenii să vadă stația terminus, lumina de la capătul tunelului. Dar și posibilitatea de a calcula timpul de mers prin întuneric și necesarul de baterii pentru lanternă.

Dacă la reuniunea Consiliului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană s-a stabilit agenda acţiunilor concrete în vederea realizării obiectivelor de realizare a reformelor necesare pentru apropierea Moldovei de Uniunea Europeană, întâlnirea avută de domnul Gaburici la sediul NATO a fost și mai importantă. La Cartierul General NATO, domnia sa s-a întâlnit cu Secretarul General NATO, Jens Ștoltenberg, unde au discutat despre stadiul actual şi perspectivele cooperării RM – NATO şi au identificat posibilităţile de oferire a asistenţei în reforma şi modernizarea sectorului de securitate și apărare a Moldovei.  
La Alianța Nord-Atlantică, domnul Gaburici a vorbit și a primit acceptul de construire a unei Capacitații de Apărare pentru Moldova, o capacitate modernă care să poată oferi încredere în capacitatea statului moldovean de a păstra pacea. În conferința de presă comună, domnul Ștoltenberg a spus că Alianța Nord-Atlantică consideră Moldova un partener valoros și susține suveranitatea statului moldovean. "Susținem dreptul tuturor țărilor din Europa de a-și face propriile alegeri atunci când vine vorba despre politica externă și de securitate", a spus secretarul general al NATO. Stoltenberg l-a asigurat pe premierul moldovean că toți aliații NATO "susțin suveranitatea, independența, integritatea teritorială a Moldovei și îi respectă neutralitatea constituțională". Secretarul General NATO a acceptat invitaţia Prim-ministrului Gaburici de a vizita Republica Moldova ți de a deschide un oficiu NATO la Chișinău.

Inițiativa Alianței Nord-Atlantice de creare a Capacității de Apărare a Moldovei reprezintă cel mai mare rezultat pe care l-au obținut politicienii moldoveni în dezvoltarea relației statului moldav cu această organizație de apărare colectivă. Implicațiile sunt uriașe – Armata Națională a Moldovei va beneficia de oportunitățile de învățare oferite de către instructori NATO până la înzestrarea cu tehnică non-militară. Declarația făcută de domnul Ștoltenberg, că statele NATO respectă neutralitatea constituțională a Republicii Moldova reprezintă un alt important rezultat. O recunoaștere la cel mai înalt nivel al neutralității precum și deschiderea unui oficiu NATO la Chișinău reprezintă o garanție a faptului că Moldova va fi în afara oricăror pericole militare.

Și toate aceste rezultate au fost aduse la Chișinău de către un premier despre care se spune că a fost exmatriculat din facultate.
 Mai țineți minte proverbul cel vechi – cu nu contează ce culoare are pisica important e să prindă șoareci? Se pare că, domnul Gaburici, în ciuda defetiștilor din echipa domnului Mihai Ghimpu, face treabă și prinde bine...rezultate.