
Cine
și ce reprezintă aceste partide?
Partidul Social Democrat este urmașul formațiunii politice condusă de Ion Iliescu,
cel care a fost artizanul revoluției din 89. Este formațiunea politică care s-a
opus reducerilor salariale (și pensiilor) efectuate la comanda președintelui
Traian Băsescu pe care a încercat să îl demită din funcție. Rezistența, populistă,
în fața măsurilor luate de Băsescu l-au făcut să fie simpatizat de populația
României. Votul repetat al PSD-ului în parlamentul României a făcut posibil
ajutorul financiar românesc destinat Republicii Moldova. Victor Ponta, în
funcție de premier al statului român, a fost cel care a decis finanțarea
gazoductului Iași – Ungheni.
Partidul Național Liberal este în acest moment partidul puterii – această formațiune
politică l-a susținut pe Klaus Iohannis la prezidențialele din România. În
noiembrie 2015, deputații PNL au sprijint decizia președintelui Klaus Iohannis
prin care acesta a refuzat împrumutul de 150 de milioane de euro destinat
Republicii Moldova.
Alianța Liberalilor și Democraților este partidul creat de fostul prim ministru al României
(2004-2008), Călin Popescu Tăriceanu. Principalul argument pentru care
cetățenii români spun că votează ALDE este faptul că această formațiune
politică s-a dovedit a fi cea mai „anti-băsistă“ dintre toate. Actualmente
partidul domnului Tăriceanu este văzut ca fiind fața liberală a social
democraților români. Din 2008 ALDE este de fapt un partid social liberal aflat în
susținerea PSD.
Uniunea Democrată Maghiară din România este o organizație politică fondată pentru a reprezenta
interesele comunității maghiare. Din 2007 a devenit membră a Partidului Popular
European, deci se consideră a fi un partid de centru-dreapta.
Uniunea Salvați România este partidul societății civile și al intelectualilor
nemulțumiți de modul în care se desfășoară politica românească. Traseul acestei
formațiuni politice a fost dubios încă de la apariția lui, în 2015. Există
suficiente voci care afirmă că USR-ul ar fi de fapt un instrument politic cu structuri artificiale creat de către Klaus Iohannis. În timpul
actualei campanii electorale s-a observat că între PNL și USR a existat o
relație ambiguă, USR-ul fiind lăsat să muște din electoratul tradițional al
liberalilor
Partidul Mișcarea Populară este noua formațiune politică a fostului președinte al
României, Traian Băsescu. Cu votul basarabenilor acest vehicol politic ar putea să îl transporte pe
fostul șef al statului român în Parlament.
Tabloul
prezentat arată care sunt principalii actori ai scenei politice românești: două
partide mari și sateliții lor. Rezultatul obținut de partidele mari și
sateliții vor face posibilă majoritatea parlamentară care va oferi primul
ministru al României.
Zilele
trecute un fruntaș liberal afirma că PNL-ul și-ar dori un guvern cu USR, cu
UDMR, ba chiar și cu PMP. Ce ar înseamnă afirmația făcută de fruntașul liberal?
Că de fapt nu contează cine este câștigătorul alegerilor, contează formațiunea
politică care administrează majoritatea parlamentară.
Liderii
PSD afirmă că, dacă va fi nevoie, vor face o alianță post electorală cu echipa domnului
Tăriceanu.
Într-un
recent interviu oferit portalului ziare.com, sociologul Darie Cristea, director
general al INSCOP, afirma că social democrații se mobilizează mai bine la vot
decât liberalii. Electoratul liberalilor este mai individualist. Potrivit lui
PNL-ul nu mai poate să își mobilizeze un bazin electoral mai semnificativ.”Dacă ne uităm la ultimele alegeri, realitatea e că PSD a
intrat în zone de electorat la care tradițional nu avea acces: persoane mai
tinere și clasa de mijloc. A creat mesaje și pentru aceste segmente,” afirmă
Darie Cristea. De
aici.
Devine
clar că, PSD-ul, probabil împreună cu ALDE, are șansa reală de a reveni în
Palatul Victoria. Probabil, echipa Dragnea/Tăriceanu știe deja numele
viitorului premier al României. Pentru oficialii din Republica Moldova acest
lucru este pozitiv. PDM are un tratat de colaborare politică cu PSD din
România.
Semnalele transmise de Cotroceniul domnului Iohannis au impus instituțiilor statului român o stare de pasivitate față de Chișinău. Ba mai mult, în
noiembrie 2015, domnul Iohannis a respins împrumutul pentru Republica Moldova. Dacă
nu ar fi fost votul deputaților social democrați Chișinăul ar fi intrat în
incapacitate de plată.
Nu
cred că domnul Iohannis va reuși să își impună în Parlamentul de la București majoritatea
pe care și-o dorește. Mă aștept ca viitorul prim ministru al României, pe
relația București-Chișinău, să fie mai activ și determinat. Cu atât mai necesar
în condițiile în care la Chișinău va fi investit un președinte de stânga.