luni, 30 mai 2016

DODON ȘI FEDERALIZAREA ORI DIALOGUL STRATEGIC MOLDO-AMERICAN?




La începutul lunii aprilie 2016, ministrul de externe moldovean, domnul Andrei Galbur, s-a întâlnit cu șeful diplomației ruse, domnul Lavrov. După întâlnirea de la Moscova, jurnaliștii au notat că cele două state se gândesc din nou la cooperare. Domnul Lavrov a sugerat oportunitatea revenirii produselor moldoveneşti pe piaţa Rusiei, dar și despre necesitatea unui statut special pentru regiunea transnistreană. Domnul Lavrov lăsa să se înțeleagă că întâlnirea celor doi vicepreședinți ai comisiei interguvernamentale moldo-ruse, domnul Calmîc și domnul Rogozin, va fi una deosebit de importantă. Așa a și fost. 

Într-un interviu acordat Epoch Times în marja unei conferinței internaţionale organizate pe 25 mai de German Marshall Fund la Bucureşti, Serghei Utkin, şeful Departamentului evaluare strategică din cadrul Centrului de analiză a situaţiilor al Academiei de Ştiinţe de la Moscova, a declarat că Federația Rusă insistă ca statutul special negociat pentru regiunea transnistreană ar trebui să ofere Tiraspolului un cuvânt important de spus în politica externă a Republicii Moldova și să blocheze o eventuală aderare la NATO. “(Acest statut n.r) poate fi numit și federalizare, să avem diferite sisteme prin care banii să circule între capitală şi regiuni, o separare a puterilor între centru şi municipalităţi, dar ce este important este ca Transnistria să aibă un cuvânt de spus în privinţa politicii externe a R.Moldova şi să blocheze o eventuală aderare la NATO. Este o opţiune pe care Moscova vrea s-o excludă şi o poate face nu doar prin federalizare, ci şi printr-un acord internaţional cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic care să stipuleze ce poate şi ce nu poate face Moldova. Unii vor spune că aceasta este o limitare a suveranităţii, dar dacă ea vine în schimbul unei stabilităţi mai mari a statului, o parte a populaţiei moldovene ar putea s-o ia în calcul”, a spus domnul Utkin.

Devine din ce în ce mai clar că disponibilitatea Moscovei pentru  reluarea cooperării economice cu Moldova ascunde în ea o mai veche agendă de lucru a Kremlinului – limitarea suveranității statului Republica Moldova prin impunerea federalizării. Recentele discuții ale domnului Calmâc cu domnul Rogozin, convorbiri care au avut ca temă exportul produselor agricole moldovenești pe piața rusă, au făcut parte din arsenalul folosit de ruși pentru a constrânge oficialitățile de la Chișinău să accepte acest rezultat. Domnul  Calmîc și domnul Rogozin nu au ajuns la o înțelegere palpabilă. Domniile lor au convenit că partea rusă va elabora și prezenta pentru coordonare părții moldovenești un proiect al unei foi de parcurs, care va conține activităţile pe care ambele state vor trebui să le întreprindă pentru eliminarea constrângerilor economice existente în prezent pentru partea moldavă. Această foaie de parcurs va fi oferită oficialilor moldoveni la următoarea ședință a Comisiei interguvernamentale moldo-ruse care, conform înțelegerilor, urmează a fi organizată în Federația Rusă în luna octombrie. 

Observăm că rușii nu se grăbesc. Activează metodic. Semn că dincolo de pârghia sancțiunilor economice aplicată Moldovei mai există un plan. Cercetătorul Academiei de Științe a Federației Ruse, domnul Utkin, afirmă că, la alegerile prezidențiale din 30 octombrie,” „forţele politice pro-ruse vor încerca să profite de această nemulţumire a populației moldave față de partidele pro-europene (acuzate de furtul miliardului)  şi vor predica integrarea în Uniunea Eurasiatică”. “Venirea pro-ruşilor la putere ar fi o oportunitate pentru avansarea planului vizând Transnistria, are ca scop baterea în cuie a neutralităţii Republicii Moldova, care să nu mai poată fi schimbată”, afirmă domnul Utkin pentru Epoch Times. Devine clar că un eventual câștig al reprezentantului Partidului Socialiștilor la cursa prezidențială, domnul Dodon, ar fi în favoarea Federației Ruse. 

Probabil, foaia pe care o are de parcurs Moldova pentru a putea  exporta produse agricole pe piața de desfacere a Federației Ruse trece pe la Tiraspol, un traseu care ar avea drept final federalizarea Republicii Moldova. Strategii moscoviți cunosc cât de arzătoare este pentru economia moldovenească deblocarea exportului de produse agricole pe piața rusă, de asta, probabil, se așteaptă ca oficialii moldoveni să accepte un traseu atât de riscant. 

Riscurile sunt cunoscute. Președintele Comisiei parlamentare pentru securitate și ordine publică, domnul Untilă atenționa exact despre pericolul federalizării. „Federalizarea aruncă în aer principiul constituțional de integritate teritorială a Republicii Moldova, încălcarea acestui principiu pune în pericol viitorul statului moldovean(…) federalizarea înseamnă lipsirea Moldovei de viitorul ei european și este o bombă cu efect întârziat pusă la temelia statului,  este primul pas către recunoașterea ulterioară a Transnistriei și a Găgăuziei”, nota domnul Untilă pe blogul propriu. Foarte corect. 

Stabilitatea și echilibrul politic al Republicii Moldova nu înseamnă doar reformele necesare pentru modernizarea instituțiilor statului moldovean ci și menținerea principiului constituțional de integritate teritorială. Guvernul Filip activează și respectă limitele date de acest câmp constituțional. Dacă în fruntea statului moldovean ar ajunge un politician loial Moscovei, deputații din actuala coaliție de guvernământ s-ar putea confrunta cu un document de tipul Memorandumului Kozak. Mă întreb cum vor face față domniile lor uneia asemenea provocări? Deputații moldoveni știu că principiul federal de guvernare al statului moldovean ar putea fi acceptat doar în condițiile în care centrul - Chișinăul, nu va fi blocat de ceilalți subiecți. Din declarațiile recente ale cercetătorului de la Academia de Științe a Federației Ruse, domnul Utkin, constatăm că pentru decidenții ruși un asemenea scenariu nu primează - prin statutul special pe care și-l doresc pentru regiunea transnistreană, Rusia dorește o Moldovă neutră și menținerea ei în spațiul de influență rus..

Sunt de acord că, aflați pe linia întâi a conflictului geopolitic dintre Est și Vest, decidenții politici moldoveni sunt obligați să joace multivectorial. Consider că acesta a fost motivul pentru care la 31 martie, un număr de 62 de deputați moldoveni, suficient, potrivit vechii proceduri, și pentru alegerea șefului statului moldovean au votat declarația politică privind neutralitatea permanentă a Moldovei. Moscova ar trebui să se mulțumească doar cu atât – nu cred însă că o vor face, de asta, după întâlnirea Cioloș-Biden, probabil, Dialogul Strategic moldo-american ar trebui să cunoască o creștere rapidă de turații.