CE ARE CATALONIA CU MOLDOVA ?

Poliția spaniolă a intervenit în forță pe 1 octombrie pentru a opri referendumul pentru independența Cataloniei. Peste 700 de persoane au fost rănite, imagini cu brutalitatea de care a dat dovadă Guvernul spaniol au făcut înconjorul lumii. Forțele de ordine au tras cu gloanțe de cauciuc și au folosit bastoanele împotriva catalanilor care participau la un referendum secesionist. De la Madrid, premierul Mariano Rajoy a anunțat că în Catalonia nu a avut loc nici un referendum. De aici.

Pe 4 octombrie, în plenul Parlamentului European, Republica Moldova a fost subiectul unor controversate dezbateri politice. Grupul politic al Partidului Popular European a depus un proiect de rezoluție, semnat de 19 eurodeputați PPE, în care cere înghețarea finanțării europene pentru Moldova ca urmare a schimbării sistemului electoral. Grupul socialiștilor europeni s-a opus acestei inițiative, drept urmare Parlamentul European nu a vot nici o rezoluție referitoare la Republica Moldova.De aici.

Dezbaterile referitoare la situația din Republica Moldova au fost introduse pe ordinea de zi de către eurodeputații Partidului Popular European. S-a crezut, probabil, că discuția referitoare la situația din Republica Moldova ar putea amâna dezbaterea de urgență pe tema situației din Catalonia, unde guvernul Partidului Popular, membru al PPE, a făcut apel la forță pentru a opri desfășurarea unui referendum aprobat de către guvernul provinciei. Madridul a respins apelul la dialog al Parlamentului European dar și apelul liderului separatist catalan la mediere, atât timp cât guvernul catalan continuă să amenințe că va înfăptui secesiunea.

Partidul de guvernământ din Spania face parte din grupul politic al PPE, acesta este motivul pentru care popularii europeni au preferat să amâne o dezbatere din care să se vadă că, în criza catalană, guvernul Rajoy, a preferat opțiunea gorilei furioase. Nu le-a reușit. Social democrații europeni au subliniat că nu este pentru prima dată când guvernul sprijinit de PPE reacționează violent la proteste și că o parte din vina pentru apetitul secesionist îi aparține și lui Rajoy.

Observ, după întâlnirea unor eurodeputați PPE cu Ilan Shor, primarul orașului Orhei, că PPE lurează după profitabilul principiu care zice că nu contează culoarea pisicii, atât timp cât prinde șoareci. Primarul Shor, condamnat de prima instanță la 7,5 ani închisoare pentru implicarea în „furtul miliardului”, a fost primit de mai mulți eurodeputați ai PPE. Cu care a vorbit vrute și nevrute. De aici.

Președintele PPE, Joseph Daul, supărat foc, zice că întâlnirile lui Shor cu eurodeputații PPE nu au avut nimic în comun cu conducerea acestui partid transnațional și că aceste întâlniri au avut doar un caracter privat. Daul consideră că, „prin vizita lui Shor la Parlamentul European, Plahotniuc a încercat discreditarea PPE”. De aici.

 

La afirmația lui Daul zâmbesc ironic. În Republica Moldova, discreditarea PPE s-a făcut din momentul în care Vlad Filat a fost luat în brațele lui Wilfred Martens, fostul președinte al PPE. (Fie-i țărâna ușoară! ) Ca și în trecut, când s-au întâlnit cu Filat, eurodeputații PPE au acceptat să se întâlnească cu un personaj politic moldovean, fie el și controversat, pentru că este un om foarte bogat. Cei care s-au întâlnit cu el, logic, au gândit că în urma acestei întâlniri, ori formațiunea politică ori ei, ar avea ceva de câștigat. Acest principiu, al profitului, s-a aplicat și în momentul aderării PLDM-ului la PPE. Există suficiente zvonuri referitoare la profitul politico-financiar, realizat de PPE în Republica Moldova pe timpul guvernului Filat. 

Eurodeputatul social democrat Andi Cristea afirma, într-un interviu mai vechi, că PPE-ul suferă din cauza faptului că, la Chișinău, a rămas fără un partener la guvernare. Excesul de zel pe care îl dau popularii europeni față de Republica Moldova contrastează radical cu lipsa lor de interes pentru situația din Ucraina, Armenia, Georgia, ori Iordania sau Liban, afirma Andi Cristea.

Îmi pare firesc. Republica Moldova, nu Georgia ori Ucraina, a fost locul în care Martens a venit de mai multe ori. Moldova, nu Armenia ori Liban a fost țara în care PPE-ul a făcut cel mai mare profit politic. Și nu numai. Să ne amintim că ei au fost cei care au vândut publicului european ideea potrivit căreia Moldova este o poveste de succes. Un story care trebuia să justifice funcționarea Parteneriatului Estic, dar și aprobarea de către statele membre UE a resurselor financiare dedicate acestuia. Amintesc că Guvernul PLDM a fost primul care, sub egida Parteneriatului Estic, a primit cel mai substanțial ajutor economic din partea unei Uniuni Europene care, de facto, era condusă de Partidul Popular European. Povestea de succes s-a dovedit a fi un eșec, atunci când, în 2014, s-a descoperit că din sistemul bancar moldovenesc a dispărut aproape 1 miliard de dolari SUA. Acest insucces este și al PPE. Doar că, președintele Joseph Daul nu vrea să recunoască asta. Discreditarea Partidului Popular European a început în momentul în care, s-a constat că succesul PPE în Moldova era bazat pe minciună.   

Dezbaterile referitoare la situaţia politică din Republica Moldova au avut loc în ajunul Summitului Parteneriatului Estic, care se va desfăşura pe 24 noiembrie la Bruxelles. Un summit care, după insuccesul PPE în Republica Moldova, nu mai oferă mari așteptări. 

Cearta dintre social-democrații și popularii din Parlamentul European despre asta a fost: ce facem cu vecinii Uniunii Europene? Din cauza tensionatei situații din interiorul UE, inclusiv din Catalonia, nimeni nu are încă, un răspuns.