Parlamentul de la Chișinău a votat în primă lectură o serie de modificări la
legea cu privire la funcționarea Serviciului de Informații și Securitate al
Republicii Moldova; prin aceste modificări serviciul inteligent moldovenesc
primește câteva atribuții în plus. Modificările făcute ar veni să ofere acestei instituții mai multe pârghii pentru contracarea acțiunilor de extremism ori separatism care se fac simțite în ultima vreme între Prut și Nistru. În acest context, al luptei cu separatismul, Colegiul Serviciului Intern de Informații și Securitate a decis la 4 august să-l suspende din funcție pe Mihail Jelezoglo, șeful Direcției teritoriale a SIS în UTA Găgăuz-Yeri. Motivul invocat ține de tergiversarea raportării informațiilor operative din regiune, posibil o chestiune gravă.
În conjunctura actuală, suspendarea funcționarului găgăuz nu îmi pare foarte importantă. Altceva e la mijloc : suspendarea domnului Jelezoglo din funcție vine să întărească convingerea că separatismul găgăuz este real și amenințător. Se sugerează deci, că la întoarcerea din vacanță, deputații moldoveni ar trebui să aprobe și în cea de a doua lectură modificările făcute.
În septembrie 2013, cu ocazia prezentării strategiei de reformare a serviciului de securitate,
Mihai Balan, directorul acestei instituții, afirma în Comisia parlamentară
pentru securitate și ordine publică, că ar fi avut mai multe succese dacă pârghiile aflate în competența sa, ar
fi fost mai mari. Domnul Balan își dorea atunci, ca și acum, dreptul instituției
pe care o conduce de a reține orice persoană fără sancțiunea prealabilă a
Procuraturii ori a unei instanțe de judecată. Adică un KGB contemporan!
În martie 2014
la emisiunea „În Triunghi” a postului de televiziune AltTv, comentatorul
politic Roman Mihăeș, relua punctul de vedere al directorului SIS și afirma că,
‘’securitatea moldovenească dacă nu are capacitatea de reținere și anchetă nu
poate fi funcțională”.
La rândul său, în mai 2014, la postul de televiziune Publika, expertul în
drept constituțional, Vitalie Catană solicita modificarea regulilor de
funcționare ale instituției. În iulie 2012, presa din Republica Moldova nota că
domnul Vitalie Catana era luat în
calcul pentru funcția de director al Serviciului de Informaţii şi Securitate. În
martie 2014, numele domnului Catană era vehiculat pentru funcția de ministru al
apărării. Posibil, apetența domniei sale pentru servicii se datorează acestor (nereușite)
candidaturi.
Gustul pentru
analiză de securitate al domnului Mihăeș este unul care trebuie salutat. Desigur, domnia
sa știe că, la începutul lunii iunie 2013, prima vizită de lucru a domnului
Corman, după investirea în funcția de președinte al Parlamentului
moldovean a fost la Serviciul de Informații și Securitate. Era o confirmare indirectă a presupunerilor că, șefia serviciului inteligent al statului moldovean,
nu mai este apolitică. Logica acestor presupuneri era simplă – dacă din
punct de vedere politic președinția Comisiei parlamentare pentru securitate și
ordine publică este deținută de către Partidul Democrat din Moldova, atunci conducerea
instituției secrete moldovenești ar fi nimerit și ea în aceleași mâini.
Vizita pe care domnul Corman a efectuat-o la
Serviciul de Securitate și Informații este un răspuns unor aserțiuni care
afirmă că Partidul Democrat din Moldova și-a dorit mereu să acorde o atenție deosebită
reformelor din cadrul acestei instituții. E un exemplu, nu-i așa, de implicare fermă
a acestei formațiuni politice în procesele de reformare europeană a instituțiilor
statului moldovean! O implicare
totală demonstrată și prin faptul că noile modificări aduse la legea de
funcționare a SIS au fost concepute de deputatul PDM, Sergiu Sârbu (anterior
PCRM).
O întrebare persistă. Cine stă în spatele acestei
atenții pentru reformarea serviciului de securitate moldovean? Președintele de
onoare al acestei formațiunii politice, Dumitru Diacov, cel despre care gurile rele
din presa moldovenească afirmau că aflat la București în anul 1989, în calitate de corespondent ITAR-TASS, nu ar fi fost departe de structurile de inteligență sovietice
ori altcineva ?
Până la proba contrarie,putem afirma că există riscul ca modificările aduse legii de
funcționare a SIS să transforme instituția secretă moldovenească într-o
poliție politică. Există posibilitatea ca o serie de actori politici să se bucure de acest lucru. Alții ar putea plânge. În contextul viitoarelor alegeri parlamentare, există riscul ca noile atribuții de
putere căpătate de serviciul secret moldovenesc să fie folosite în mod abuziv de formațiunea politică în siajul căreia se află. Acest lucru ar putea pune concurenții electorali în condiții
inegale.
Post Scriptum
Deviza KGB-ului era prezentă și pe insigna acestei instituții: Inimă fierbinte, cap rece, mâini curate. "Cu mâinile curate" era un film în regia lui Sergiu Nicolaescu, nu-i așa? Tot sub lozinca ''mâinilor curate'' s-a desfășurat campania de presă lansată în anul 1999 de liderul PPCD, Iurie Roșca, împotriva guvernului Sturza.
