joi, 30 octombrie 2014

POLITICA MERELOR ÎNGHEȚATE





Producătorii agricoli din regiunile de nord ale Republicii Moldova sunt în pragul disperării – în urma temperaturilor foarte scăzute din  data de 25 octombrie, aproximativ 100 de mii de tone de soiuri târzii de mere au înghețat în livezi. Datele preliminare ale Ministerului Agriculturii dar și ale Asociațiilor de producători agricoli arată că pierderile s-ar ridica la câteva sute de milioane de lei.
În cadrul unei conferințe de presă producătorii de mere au cerut Guvernului moldovean să declare situație de forță majoră în domeniul pomiculturii. Preşedintele UniAgroProtect, Alexandru Slusari, a spus că îngheţul din perioada 24 – 26 octombrie, când temperaturile au ajuns până la minus 13 grade, au provocat pagube enorme pomiculturii.  “Decizia Federației Ruse de a impune embargoul asupra importurilor de fructe moldoveneşti şi aceste îngheţuri pun în pericol întregul sector”, a spus Slusari. Pomicultorii au cerut guvernului moldovean să identifice resurse financiare pentru compensarea acestor pierderi.

 Slusari a subliniat că în cazul în care autoritățile nu vor îndeplini solicitările pomicultorilor aceștia sunt gata să organizeze proteste în masă. „Acesta este ultimul strigăt de ajutor. Dacă până la data de 7 noiembrie, statul nu va lua nici o măsură fermierii ameninţaţi de faliment vor începe să taie în masă livezile de mere și sunt gata de proteste”, a preîntâmpinat Slusari. Anterior și Valeriu Cosarciuc, președintele Federației Fermierilor a anunțat că pomicultorii moldoveni sunt nemulțumiți de politicile compensatorii aplicate de Guvern.

În cadrul interviului al postului de radio Național FM Chișinău, redactorul șef al publicației Bussinesul Agricol, Eduard Robu, a afirmat că situația din domeniul pomiculturii este la un pas de catastrofă și că în aceste condiții Guvernul moldovean ar trebui să instituie o celulă de criză care să identifice posibile soluții de ieșire din această situație. O propunere corectă și logică!

Atunci când necazurile se țin lanț de producătorii agricoli, organizarea unei celule de criză poate depăși eventualele stări tensionate din cadrul Cabinetului de Miniștri și ar putea identifica, la rece, metodele de depășire a crizei. Anunțarea unei situații de forță majoră în pomicultură ar putea oferi spațiu de manevră pentru fermierii care au de achitat credite bancare, decretarea acestei stări excepționale ar oferi timp pentru identificarea de către Guvern a unor resurse financiare care ar putea fi direcționate spre compensarea pierderilor avute de către pomicultori.

Agenția de presă Infotag” afirmă că deja compensațiile pentru merele înghețate au ajuns subiect de discordie în Cabinetul de Miniștri.  Şedinţa Guvernului din 29 octombrie, a fost amânată pentru o perioadă nedeterminată, motivul - "agenda încărcată a membrilor de Guvern". Jurnaliștii de la "Infotag", notează că motivul real al amânării şedinţei ține de faptul că membrii Cabinetului de Miniştri nu au ajuns la un consens în privinţa majorării resurselor financiare pentru acordarea compensaţiilor producătorilor de fructe.

Că merele înghețate vor ajunge să facă politică era de așteptat. Moldova se află la mijlocul unei importante campanii electorale. Deși în fiecare echipă există vulturi ai războiului, principalii actori politici se abțin deocamdată în a-și pune unul-altuia piedici. Formațiunile politice din actuala coaliție pro-europeană sunt conștiente că vor trebui să treacă printr-un anevoios proces de negocieri post-electorale pentru a continua drumul Moldovei către Europa.

Instituirea unei celule de criză din care să facă parte experți ai Ministerului Finanțelor, Ministerului Economiei, Ministerului Agriculturii ar putea oferi soluții pentru o majorare imediată a compensațiilor și în paralel pentru obținerea unui ajutor financiar de la Banca Mondială în valoare de zece milioane de dolari care ar putea fi direcționat către fermieri în luna februarie 2015. Împreună cu declararea de stare de forță majoră în pomicultură aceste soluții ar salva crescătorii de mere din Moldova de la faliment.

Lipsa oricărei manifestări de simpatie a Guvernului Coaliției Pro-Europene pentru tragedia prin care trec fermierii din regiunile de nord ale Republicii Moldova ar da apă la moara adepților integrării în Uniunea Vamală. Liderii Partidului Socialiștilor folosesc deja această tragedie în discursurile lor electorale. Apariția unor manifestări stradale în toiul campaniei electorale ar putea fi scânteia de care au nevoie inamicii Moldovei pentru a arunca în aer actuala balanță de putere. Făcută incompetent, politica de salvare a pomiculturii moldovenești poate complica și mai mult ecuația electorală.

E știut, când doi se ceartă al treilea câștigă! 


luni, 27 octombrie 2014

REFORMELE EDUCATIEI – ARTILERIA GREA ÎN LUPTA CU MANIPULAREA RUSĂ



Agresiunea informațională și culturală care are loc de mai mulți ani în Republica Moldova a transmis obiceiuri și stereotipuri aflate la mii de kilometrii distanță. Miturile civilizaționale rusești, prezente în producțiile culturale care se difuzează intens la televiziunile ruse recepționate pe teritoriul întregului stat moldovean au schimbat modelul comportamental al moldovenilor dintre Prut și Nistru. Involuntar, moldovenii au fost prinși în capcana culturală a unui spațiu străin, cărora nu le aparțin. 
   
Recent liderul PLDM, Vlad Filat a afirmat că politicianul Renato Usatâi ar reprezenta interesele Federației Ruse în Republica Moldova, în spatele domnului Usatâi aflându-se serviciile secrete rusești. Liderul liberal-democrat a precizat că partidul domnului Usatâi este cel de-al doilea proiect pe care îl sprijină Federația Rusă în Republica Moldova, primul fiind cel reprezentat de socialiștii moldoveni. În cele două formațiuni politice, Moscova investește bani grei pentru ca prezența lor în Parlamentul de la Chișinău să oprească apropierea Moldovei de spațiul european. 

Ostilitatea domnului Filat față de proiectele sprijinite de Federația Rusă în spațiul dintre Prut și Nistru este una firească – domnul Filat este produsul civilizațional al spațiului românesc. Prin cunoștințele primite în sistemul educațional de dincolo de Prut, liderul liberal democrat a fost vaccinat împotriva manipulării culturale și informaționale rusești. De aici și până la conștientizarea importanței educației pentru comportamentul cetățenilor moldoveni a fost doar un pas. 

“Educaţia este un motor în măsură să propulseze Republica Moldova înainte. Un sistem educaţional mai puternic oferă tinerilor cunoştinţe şi abilităţi care îi fac să fie imuni la provocările prin care trece Moldova”, a spus Vlad Filat, la o întâlnire cu studenţii Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă”. Foarte corect! În condițiile în care Republica Moldova va implementa și pe mai departe prevederile Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, iar cetățenii moldoveni vor continua să circule fără vize în spațiul european, pentru Filat și echipa lui, educaţia devine prioritatea numărul unu. De asta, în ultimul an au fost reparate 800 de şcoli şi grădiniţe, reamenajate 81 de săli de sport, iar școlile au fost dotate cu 1521 de calculatoare şi cu 70 de platforme educaţionale interactive. 


Ministrul degrevat al Educației, Maia Sandu, cea care a pus în Moldova bazele evaluării corecte la examenele de bacalaureat, spune că își dorește transformarea deplină a sistemului educațional din Republica Moldova. „În această vară, am reuşit să aprobăm noul Cod al Educaţiei. Am iniţiat procesul de revizuire a programului de învățământ şi am început crearea unui sistem de evaluare a calităţii. Vom continua să asigurăm o evaluare corectă a examenelor, fără fraude şi trişări. Vom schimba modelul de guvernare a universităţilor şi vom crea acces pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale. Totul poate deveni realitate prin implementarea Planului 2020 în domeniul educație – asta înseamnă transformarea din temelii a sistemului educaţional moldovenesc”, a spus Maia Sandu.

Angajamentul PLDM pentru o educație de calitate presupune șase obiective de bază:
1. Creșterea graduală a nivelului de remunerare a învățătorilor și profesorilor și orientarea în permanență spre standarde de salarizare europene;
2. Programe de studiu cu accent pe abilitățile practice, necesare tinerilor pentru a avea un loc de muncă bine plătit;
3. Examene și evaluări obiective, fără copiat, pentru ca cei care învață să fie apreciați la justa valoare;
4. Ridicarea pragului învățământului obligatoriu de la 16 la 18 ani, pentru a asigura nivelul european complet de studii și competitivitatea pregătirii tinerilor noștri;
5. Condiţii mai bune şi oportunităţi mai mari pentru elevi şi studenţi: săli de curs amenajate şi dotate cu mijloace interactive şi calculatoare, campusuri şi cămine conectate permanent la Internet, programe de mobilitate pentru studenți și profesori, la toate treptele de educaţie;
6. Crearea mai multor oportunităţi de mobilitate pentru studenţii moldoveni și asigurarea accesului acestora în centrele universitare europene.

Reformele începute în domeniul educației de ministrul Maia Sandu i-au pus pe jar pe strategii de la Kremlin - ei știu că o populație educată este mai puțin supusă manipulărilor. Odată aplicate, angajamentele liberal democraților din domeniul educației vor deveni un adevărat vaccin de românism. De asta, firava și delicata Maia Sandu, este o piesă grea în artileria echipei liberal democrate. 

Nota Bene

Fotografia pusă la dispoziția presei de către Serviciul de presă al Președinției române de la ultima întâlnire a lui Traian Băsescu cu Vlad Filat. Celor care au beneficiat de mai puțină educație românească le spunem că tabloul din biroul președintelui român se intitulează intrarea lui Mihai Vodă Viteazul în Alba Iulia. Domnitorul Mihai Pătrașcu a unit în anul 1600 cele trei state medievale care formează România de astăzi - Moldova, Țara Românească și Transilvania. 

sâmbătă, 25 octombrie 2014

WIE VIEL LIEBT FRAU MERKEL MOLDAWIEN?



Zilele trecute, preşedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, a avut o întrevedere cu cancelarul german Angela Merkel,preşedintele Alianţei Creştin Democrate din Germania (CDU). Cei doi lideri au discutat despre situaţia politică din Republica Moldova în context intern, dar şi regional.

De unde vine acest interes al doamnei Merkel pentru Moldova? Un motiv ar fi faptul că Republica Moldova se află la frontierele Uniunii Europene și că pe teritoriul ei se află un conflict care, în planurile strategilor ruși poate arunca în aer întreaga regiune. La Berlin, subtila legătură a regiunii transnistrene cu agresiunea armată din Ucraina de est și crearea Noii Rusii, nu a trecut neobservată. De la vizita ministrului de externe german, Westerwelle în 2010, la vizita doamnei Merkel la Chișinău, în 22 august 2012, s-a văzut cu ochiul liber că Germania a investit mult capital politic în Moldova și că interesul german pentru vecinătatea de est a Uniunii Europene a crescut în mod exponențial. 

La întâlnirea cu domnul Filat, cancelarul german şi-a reconfirmat sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova și a încurajat eforturile diplomației moldave de a înainta pe calea apropierii de UE. Angela Merkel a reiterat faptul că, în persoana sa, Republica Moldova are un prieten şi un susţinător puternic. Declarația de încurajare a doamnei Merkel vine să confirme atenția deosebită a Germaniei pentru Moldova. 

Că Moldova este importantă a spus-o și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker care, la întâlnirea cu Vlad Filat a subliniat că presiunile externe asupra Chișinăului sunt inacceptabile. Preşedintele Comisiei Europene a declarat că procesul de lărgire a Uniunii Europene va continua, iar Moldova, cu certitudine, va face parte din acest proces. Din această cauză, alegerea pe care o vor face cetățenii moldoveni la 30 noiembrie este una decisivă, de care depinde modelul de dezvoltare al statului moldovean. 

Suportul pe care importanți lideri ai Uniunii Europene îl acordă PLDM, partidul care este axa coaliției pro-europene de la Chișinău este o recunoaștere a apartenenței acestui partid la selectul club al partidelor populare care conduc în acest moment Europa dar și o subliniere indirectă a faptului că, prin amplasarea la intersecția intereselor geopolitice, Moldova este una din cheile de care depinde gestionarea de viitor a Parteneriatului Estic. De fapt  Angela Merkel vrea ca Moldova să își continue drumul ei european.

De asta, pe 30 noiembrie, moldovenii trebuie să dea dovadă de seriozitate și să aleagă în cunoștință de cauză. Cei care își doresc integrarea Moldovei în Uniunea Vamală ar fi bine să conștientizeze că denunțarea Acordului de Asociere la UE înseamnă anularea rapidă a regimului liberalizat de vize căpătat de moldoveni și înălțarea unui zid pe Prut. Că doar n-o iubi frau Angela, atât de mult Moldova, încât s-o lase să stea cu dosul în două luntri! 






joi, 23 octombrie 2014

UCRAINA – ALEGERI CU BĂTAIE LUNGĂ



Duminică, 26 octombrie, vor avea loc alegeri parlamentare anticipate în Ucraina. Potrivit sistemului electoral ucrainean, ju­mătate dintre deputați vor fi aleși pe liste de partid, cealaltă jumătate în co­legii uninominale Din cau­za imposibilității de a des­fă­șu­ra scrutinul în Crimeea, ocu­pată de Rusia, și în zonele din regiunea Donețk și Lugansk, aflate sub controlul se­pa­ra­tiștilor proruși, în loc de 450 de de­pu­tați, vii­toarea Radă Supremă va avea doar 438.

La aceste alegeri și-au anunțat prezența peste 1600 de observatori internaționali. Potrivit sondajelor de opinie din multitudinea de partide înregistrate în cursa electorală doar opt au șanse să depășească bariera de 5%. Blocul „Petro Poroșenko” se află pe prima poziției în intențiile de vot. Programul acestei formațiuni politice este de orientare creș­tin-liberală, proeuropean și are o listă de candidați co­mună cu formațiunea condusă de primarul  Kievului, Vitali Kliciko.

Sondajele spun că în afara Blocului proprezidențial, în viitorul par­lament de la Kiev se vor regăsi Partidul Radical al lui Oleg Leașko, Batkivșcina (Patria), condusă de fostul premier Iulia Timoșenko, Frontul Po­pu­lar al premierului Arseni Iațeniuk și Partidul Poziția Civică condusă de fostul ministru al Apă­rării, Anatoli Grițenko.

În contextul agresiuni militare ruse asupra Ucrainei, tensiunea este ridicată iar sen­timentele antirusești sunt răspândite, de asta e puțin probabil ca electoratul ucrainean, în mod tradițional di­vi­zat în două tabere relativ egale, să acorde un vot de încredere partidelor pro-ruse.
Dacă tendințele vor fi confirmate, viitoarea Radă va avea o ma­jo­ritate proprezidențială. Pentru menținerea cursului european al Republicii Moldova, acest lucru este unul pozitiv. 

Recentele critici ale ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, față de politicile de apropiere ale Chișinăului de Uniunea Europeană împreună cu voalatele amenințări că Moldova ar putea ajunge în situația Ucrainei de est sunt corect calificate de către Ministerul moldovean de Externe ca acțiunii de presiune asupra statului moldovean. Valeriu Chiveri afirmă că „dinamica şi evoluţiile care au loc în regiune sunt într-un fel sau altul legate de evenimentele din Ucraina”. De aici și importanța votului de duminică din Ucraina.

Menținerea statului ucrainean pe un curs de apropiere față de Uniunea Europeană este cea mai bună poliță de asigurare pentru Chișinău. Prezent la Chișinău, George Friedman  a îndemnat ca ochii politicienilor moldoveni trebuie să fie aţintiţi spre  Kiev. „Este crucial să vedem dacă acolo va fi o guvernare puternică ori  va fi haos”, sublinia directorul Stratfor. 

O Ucraină puternică va ține la distanță de Moldova pretențiile imperiale ale domnului Putin. Un Kiev prietenos față de drumul european al Chișinăului poate face mai posibilă victoria partidelor pro-europene la alegerile din 30 noiembrie. Și aduce un surâs de satisfacție pe fața doamnei Merkel.

Așa că ecuația politică a zilei de duminică e simplă – viitorul Ucrainei va determina viitorul Federației Ruse, iar viitorul Rusiei va avea un impact substanțial asupra viitorului întregii Europe.