marți, 19 septembrie 2017

DUNGA(CIU) ÎNTRE TOM ȘI JERRY



Directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, Dan Dungaciu, afirmă că, disputa dintre Președinția și Guvernul moldovean ar fi un desen animat, ca Tom și Jerry”. Potrivit lui, „războiul acesta este unul perfect regizat și convine tuturor, pentru că s-a acaparat agenda publică din Moldova” iar confruntarea “a avut o singură victimă, Dorin Chirtoacă şi Partidul Liberal”. De aici.

Nu este prima dată când Dungaciu afirmă că ar exista un acord secret între Partidul Socialiștilor și Partidul Democrat din Moldova. Punctul lui de vedere este împărtășit și de Maia Sandu, ori invers. 

Dan Dungaciu este singurul cetățean român care, prin dobândirea cetățeniei moldovenești, a ocupat o funcție înaltă în ierarhia statului moldovean, cea de consilier al președintelui interimar Mihai Ghimpu. În iulie 2010 președintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu,  semna decretul privind numirea lui Dungaciu în calitate de consilier prezidențial în problemele integrării europene. De aici.

Este cea mai înaltă funcție în statul moldovean ocupată vreodată de cineva născut în România de după cel de al doilea război mondial. Funcție și situație care implică mai mult decât responsabilitate. Îmi dau seama că, având calitatea de înalt funcționar al statului moldovean, Dan Dungaciu a avut acces la mai multe date. Din calitatea de consultant politic, nu putea  oferi președintelui Republicii Moldova, fie el și interimar, sfaturi de duzină. De asta, nu m-am așteptat să aud din partea lui că, situația politică dintre Prut și Nistru ar fi un „desen animat”, adică ceva de răsul copiilor. Îi amintesc că, ce se întâmplă între Prut și Nistru este și rezultatul sfaturilor date pe timpul când ocupa această înaltă funcție. Pe vremea când îi plăcea și Tom, și Jerry, dar și Woody Woodpecker.

Așa că, la recenta declarație potrivit căreia războiul dintre Președinția și Guvernul moldovean a avut o singură victimă, “Dorin Chirtoacă şi Partidul Liberal”, Dan Dungaciu ar trebui să ne explice care a fost motivul pentru care afacerea parcărilor municipale, finanțată cu bani europeni, trebuia să se deruleze prin societăți offshore. 

Știu că, pe timpuri, Dungaciu apărea des în compania liderului PPCD, Iurie Roșca, cel cu doi plămâni, unul românesc, altul rusesc. Nu știu dacă, pentru cedarea sediului de odinioară  al Frontului Popular de pe Nicolae Iorga 6, din Chișinău, către Mark Tkaciuk, fostul ideolog al comuniștilor moldoveni, Iurie Roșca a avut nevoie de societăți offshore. Știu însă că apariția Maiei Sandu în rolul de salvator al Republicii Moldova se datorează și anturajului lui Dan Dungaciu. 

În iulie 2015, George Scarlat, actualul coordonator al Departamentului Studii Estice al FUMN ( fundație al cărei președinte este Dungaciu) semna un text în care afirma că Maia Sandu ar fi „ultimul cartuș al basarabenilor” și că numirea ei în funcția de prim ministru ar fi „colacul de salvare al Moldovei”. De aici.

Nu a fost să fie. Doamna Sandu a devenit între timp  politicianul în care și-au pus speranța atât liderii Partidului Popular European, cât și o parte importantă din electoratul moldovean dar, speranța Maia Sandu nu a fost deloc câștigătoare. Dacă în primul tur al alegerilor prezidențiale a reușit să obțină un scor de 38.71%, iar în turul doi a mai cules zece procente, ajungând la 47,89%, în prezent Maia Sandu,  conform sondajelor, nu trece de 22% la capitolul încredere.

În timpul campaniei prezidențiale Dan Dungaciu milita pentru prezența temelor geopolitice în discursul contracandidaților lui Igor Dodon. Președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, participant la cursa prezidențială, a avut acest tip de discurs. Rezultatul acumulat de el a fost de 1,8 % din voturi. De aici.

Am observat că Maia Sandu s-a ferit să folosească temele geopolitice în discursul ei electoral dar, atunci, ca și acum, nu a avut o strategie clară de campanie. În schimb, concurentul electoral Maia Sandu a procedat corect atunci când s-a ferit să se folosească de sugestiile lui Dungaciu. 

Voi accepta comparația lui Dungaciu că războiul politic din Republica Moldova este „un desen animat cu Tom și Jerry” doar dacă ne va spune care a fost motivul pentru care primarul de Chișinău, Dorin Chirtoacă, a avut nevoie ca afacerea parcărilor municipale, finanțată cu bani europeni, să se deruleze prin societăți offshore. Până atunci, rămân la opinia că figura de stil folosită de el este tendențioasă și profund părtinitoare.

luni, 18 septembrie 2017

PROTESTELE CAMELEONILOR POLITICI



Maximum o mie cinci sute de persoane au răspuns apelului Partidului Acțiune și Solidaritate, Partidului Platforma Demnitate și Adevăr și Partidului Liberal Democrat din Moldova şi au participat duminică, 17 septembrie, la un protest îndreptat împotriva votului mixt. La manifestare s-a cerut demisia Guvernului și acordarea unui timp de antenă la televiziunea publică a Republicii Moldova  pentru opoziția extraparlamentară. De aici.


Atât liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, cât și liderul Partidului Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase au reiterat că schimbarea Codului Electoral îi avantajează pe socialiștii moldoveni și că liderul Partidului Democrat din Moldova s-ar afla într-o alianță secretă cu președintele Dodon.

Declarațiile făcute de liderii acestui protest reprezintă culmea cinismului și cameleonismului politic moldovenesc. Explic.

Echipa liberal-democraților conduși de Viorel Cibotaru și echipa Maiei Sandu, care se declară acum împotriva sistemului mixt de vot, au susținut, în 2013, această formă de vot. Amintesc că, atât Maia Sandu, cât și Viorel Cibotaru, au fost miniștri ai PLDM. Cei doi vorbesc despre întoarcerea miliardului dispărut, dar membru al Guvernului fiind, Maia Sandu a votat pentru acordarea de resurse financiare neperformante către Bănca de Economii. Maia Sandu cere locuri de muncă și salarii mari pentru cadrele didactice, dar în calitate de ministru al Educației a dat afară peste 10 mii de pedagogi și a refuzat creșterea salariilor pentru profesori. Nu este oare o dovadă de cinism politic?


Sunt de acord că, un element important al democrației îl reprezintă respectarea de către oficialii statului a dreptului la întruniri, demonstrații și manifestări de protest. Sunt indicatori de funcționare ai democrației între Prut și Nistru ce sunt monitorizați de observatorii locali ai Uniunii Europene.


Protestul din 17 septembrie a fost anunțat la începutul verii. Cei doi lideri ai opoziției extraparlamentare, Maia Sandu și Andrei Năstase, afirmau că această manifestare se dorește a fi ”un protest care să-i unească pe toți, indiferent de naționalitate ori religie”, aproape o Mare Adunare Națională. De aici.



Chiar dacă vremea a ținut cu protestarii, manifestația a fost de mică amploare. Puțini și fideli, vor spune cei doi lideri politici. Insuficienți pentru ca, în rezultatul alegerilor parlamentare cele două formațiuni să aibă o majoritate parlamentară, zic eu. Care să fie atunci motivația acestor proteste? Cea de a arăta finanțatorilor realizarea unor acțiuni? Ori este vorba de altceva?



Încăpățânarea cu care echipa PDM a stabilizat politic și economic Republica Moldova, ambiția de a o păstra pe un curs de apropiere către Uniunea Europeană, lupta împotriva marii corupții și reforma Guvernului i-au adus premierului Filip și echipei PDM dușmani puternici și influenți. Insistența cu care sunt organizate aceste manifestații de stradă, mă face să cred că în spatele firescului act protestatar s-ar ascunde intenții tenebre. Inamicii externi ai Partidului Democrat au înțeles că singura metodă de apariție a unei crize politice de proporții poate fi obținută doar prin organizarea unor mișcări stradale care să ducă la violențe.

Recent Comitetul Executiv al Partidului Socialiștilor a luat hotărârea ca susținătorii lor să fie pregătiți pentru acțiuni de protest împotriva Guvernului Filip. Se crează impresia că protestele organizate de PAS și Partidul DA ar face parte dintr-un scenariu de pregătire al unei manifestări comune de protest împreună cu socialiștii moldoveni. De ce nu am crede că protestele PAS/Partidul DA ar avea ca scop observarea modului de acțiune și operare al forțelor de menținere a ordinii publice? De ce nu am crede că ar exita o comunicare între președintele Dodon, Maia Sandu și Andrei Năstase, politicieni uniți împotriva unui dușman politic comun, Vlad Plahotniuc? 
 
Precedente au existat. Amintesc că, pe 3 februarie 2017, în fața statuii lui Ștefan cel Mare din centrul municipiului Chișinău s-au adunat simpatizanți ai PPDA împreună cu liderii lor. Alături de ei s-au alăturat liderii de la Chișinău ai formaţiunii ”Partidul Nostru”, Dumitru Ciubașenco, Ilan Cașu și Alexandru Petkov, împreună cu cinci-șase simpatizanți. Alături de aceștia au fost prezenți simpatizanți ai Partidului Socialiștilor și liderii lor municipali. 30 – 40 de oameni au executat în fața statuii lui Ștefan cel Mare un exercițiu de comunicare al echipelor de coordonatori ai trioului politic Năstase-Usatîi-Dodon. De ce nu am crede că între timp, locul lui Usatîi, care se ascunde la Moscova, a fost ocupat de Maia Sandu? De aici.
Doar un haos creat în interiorul Republicii Moldova de violențe de stradă, ar crea o  fereastră de oportunitate politică inamicilor Partidului Democrat și ar da prilejul Federației Ruse de a opri Moldova din drumul ei către Europa și întoarcerea ei la sânul Moscovei. Jocurile geopolitice din regiune au transformat concurenții politici ai  Partidului Democrat în inamicii apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană. 
Acești cameleoni politici își dau sau nu seama de asta?  

vineri, 15 septembrie 2017

SĂ NU UMBLĂM CU CIOARA VOPSITĂ! PRECEDENTUL CONSTITUȚIONAL A FOST CREAT - DEPUTATUL DODON A VOTAT PENTRU ASTA



Premierul moldovean Pavel Filip a anunțat că nu renunță la desemnarea, pentru a doua oară, lui Eugen Sturza în funcția de ministrul al Apărării. La rândul său, președintele Dodon a anunțat, pe rețelele de socializare, că va anunța Comisia de la Veneția despre „confruntarea dintre Președinție și majoritatea parlamentară pe mai multe subiecte”. 


Potrivit președintelui moldovean Comisia Juridică a Consiliului Europei ar trebui să răspundă la următoarele subiecte:

1. Hotărârea Curții Constituționale poate să substituie textul Constituției, sau Parlamentul urmează să purceadă la modificarea ei?
2. Hotărârea Curții Constituționale poate să intervină în materia Constituțională creând norme noi, contrare textului expres al Constituției?
3. În caz de reducere a competențelor Președintelui Republicii Moldova prevăzute de Constituție și alte legi, aceste modificări urmează să fie aplicabile actualului Președinte sau sunt opozabile pentru următorul mandat de Președinte? De aici.


Răspunsurile la aceste întrebări sunt la suprafață. Să nu umblăm cu cioara vopsită! Președintele moldovean știe că domnia sa ocupă fotoliul de șef al statului moldovean în urma unor alegeri prezidențiale care au avut loc urmare unei hotărâri a Curții Constituționale din Republica Moldova. O decizie care a substituit textul Constituției Republicii Moldova, un document aprobat de Parlament. Deci, precedentul a fost creat. Președintele Dodon are în preajma domniei sale foști membrii ai Curții Constituționale care cunosc toate aceste chichițe constituționale. Repet, o  hotărâre a Curții Constituționale a  substituit textul Constituției Republicii Moldova spre a face loc alegerilor prezidențiale. În calitate de deputat, Igor Dodon a votat pentru  acest lucru. Motivul principal pentru care președintele preferă să nu facă nici un comentariu referitor la hotărârea premierului Filip de a-l desemna pentru a doua oară pe Eugen Sturza în calitate de ministru al Apărării este la suprafață – domnia sa așteaptă oarece consiliere politică!


Presa moldoveană informează că președintele moldovean a plecat spre Turkmenistan unde va participa la deschiderea Jocurilor Asiatice. La eveniment vor fi prezenți șefi de state și oficiali de rang înalt din peste 30 de țări, inclusiv din Federația Rusă. Președintele moldovean a anunțat că se va întâlni  cu Gurbangulî Berdîmuhamedov, președintele Turkmenistanului, cu Nursultan Nazarbaev, președintele Republicii Kazahstan, cu Valentina Matvienko, Președintele Consiliului Adunării Federale a Federației Ruse și a exprimat siguranța că “va fi o vizită productivă”. De aici.


Probabil, în Turkmenistan, președintele Dodon va primi ceva sfaturi pentru viitoarele sale mișcări politice căci, un pas greșit îl duce spre suspendarea din funcție. A recunoscut-o în public: „Constituția stipulează că președintele este obligat să semneze legea a doua oară. Voi merge conștient la abatere, în cazul în care, în opinia mea, acest lucru nu corespunde intereselor statului", a afirmat președintele Dodon, pentru presa rusă. 
În condițiile în care președintele refuză și a doua oară semnarea unei legi, Parlamentul ar putea să declare că șeful statului a încălcat Constituția și să lanseze procedura de suspendare și destituire. Potrivit articolului 89 președintele poate fi suspendat din funcție cu votul a cel puțin două treimi din deputați, în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care se încalcă prevederile Constituției. Propunerea de suspendare din funcție poate fi inițiată de cel puțin o treime din deputați. Președintele poate fi demis doar prin referendum. 


Nu știu dacă președintele Dodon va urma sau nu sfaturile pe care le va primi. Știu însă că, după vizita în Turkmenistan președintele moldovean va fi obligat să ia o decizie edificatoare. Ea va reprezenta un punct de cotitură în desfășurarea evenimentelor politice din Republica Moldova.


Să cred că președintele va alege pacea și va avea un comportament docil față de majoritatea parlamentară? Greu de spus. Amintesc că, domnul Dodon a anunțat că, în susținerea sa, va apela la simpatizanții săi pentru a convoca o Mare Adunare Națională. Ca să ce, mai exact?

O Mare Adunare Națională are puterea de a adopta legi? Are puterea de a-i oferi președintelui Dodon prerogativele pe care le dorește? Cine stabilește legalitatea unei asemenea Adunări? Cantitatea celor adunați? Calitatea discursurilor?


Repet, decizia Curții Constituționale a substituit prevederile Constituției Republicii Moldova. Precedentul a fost creat. Deputații moldoveni, prin votul lor, (inclusiv al deputatului Dodon) au stabilit data și modul de desfășurare al alegerilor prezidențiale. Pe care liderul socialiștilor moldoveni le-a câștigat. Imediat după victorie Igor Dodon a promis că va fi președintele tuturor cetățenilor moldoveni. 
Dacă precedentul a fost creat, înseamnă  că, da, hotărârile Curții Constituționale pot substitui textul Constituției Republicii Moldova, și că da, aceste hotărâri au creat norme noi, contrare sau nu, textului constituțional. Și că da, președintele Republicii Moldova se supune majorității parlamentare. Că de asta e republică parlamentară!


Dacă Igor Dodon vrea să schimbe regulile jocului politic, să schimbe Constituția! O poate face doar dacă, în urma alegerilor parlamentare de anul viitor, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova ar avea numărul necesar de deputați în legislativul moldovean. (Ceea ce nu îmi vine a crede că se va întâmpla).


Până atunci, președintele Dodon, din Turkmenistan, ar putea să mulțumească președintelui Erdogan pentru decizia statului turc de a susține inițiativa Republicii Moldova de a introduce pe Agenda Sesiunii Adunării Generale a ONU a subiectului privind retragerea forțelor armate ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.