vineri, 24 martie 2017

UN SONDAJ CADOU PENTRU PREȘEDINTELE DODON



La trei luni de la depunerea jurământului în calitate de Președinte al Republicii Moldova, domnul Dodon primește un cadou inedit. Rezultatele unui sondaj de opinie realizat de către Institutul Internațional Republican arată că domnul  Dodon se bucură de cea mai mare încredere din partea locuitorilor dintre Prut și Nistru – 41 la sută. Domnia sa este urmat de liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu cu 23% și Andrei Năstase care se bucură de încrederea a 12% dintre respondenți.

La  întrebarea care ar fi formațiunea politică pentru care respondenții ar vota în cadrul unor alegeri parlamentare, pentru socialiștii moldoveni și-ar da votul 36 de procente, pentru partidul condus de Maia Sandu - 29% dintre respondenți, iar pentru formațiunea politică condusă de omul de afaceri Renato Usatâi ar vota 6%.

Partidul Platforma Demnitate și Adevăr ar acumula doar 5% din voturi. Comuniștii moldoveni și Partidul Democrat din Moldova ar aduna câte 4%. Formațiunile politice de dreapta, Partidul Liberal, Partidul Popular European și Partidul Liberal Democrat din Moldova ar lua mai puțin de 1% din voturi.

Dreapta politică moldovenească e varză. Acest lucru s-a văzut și la alegerile prezidențiale, acolo unde domnul Mihai Ghimpu, ori domnul Leancă nu au reușit să convingă. 

Domnul Dodon a prins viteză. În cele trei luni de activitate, domnia sa reușit să își mențină o cotă înaltă de popularitate în rândul moldovenilor. Este meritul imaginarului colectiv moldovenesc care a fost creat prin aparițiile fostului lider socialist alături de președintele Federației Ruse la Kremlin ori alături de Patriarhul întregii Rusii, Kiril. Este meritul Rusiei care l-a acceptat pe domnul președinte la sânul ei. Este meritul domniei sale că nu a ieșit din campania electorală.

Și reprezentanții curentului populist au prins viteză. Alături de domnul Dodon, domnii Usatâi și Năstase  șoptesc alegătorului moldovean promisiuni deșarte, angajamente care nu pot fi îndeplinite dar care sună plăcut urechilor cetățenilor. 

Prinși în procesele de administare și stabilizare a statului moldovean, liderii Partidului Democrat din Moldova sunt condamnați să își respecte promisiunile făcute la nivel internațional. Speakerul parlamentului moldovean, domnul Candu, primul ministru, domnul Filip, ori liderul PDM, domnul Plahotniuc au înțeles că angajamentele asumate la București ori Bruxelles trebuie îndeplinite. În februarie 2016, atunci când  premierul Filip a fost la București, pentru a căpăta împrumutul rambursabil de 150 de milioane de euro, domnia sa a promis că acceptă condiționările Bucureștiului pentru acordarea acestor bani. Condiționări care presupun efectuarea unor reforme nepopulare și care costă puncte electorale. Acordarea primelor două tranșe din acest suport financiar rambursabil este confirmare faptului că Guvernul Filip nu are restanțe în a se ține de cuvânt.

Potrivit sondajului IRI, în cazul unor alegeri parlamentare anticipate, dreapta moldovenească este varză, iar echipa politică a doamnei Maia Sandu ar nimeri în opoziție. Socialiștii moldoveni împreună cu reprezentanții partidului populist al domnului Usatâi ar deține o largă majoritate parlamentară. Acest lucru înseamnă că promisiunile făcute de domnul Dodon la Kremlin, în fața lui Putin, s-ar realiza. La Moscova, președintele moldovean a spus, cu subiect și predicat, că va anula Acordul de Asociere al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și ar angaja-o în structurile euroasiatice conduse de Federația Rusă. Asta ar însemna plasarea, pe lungă durată, Chișinăului în sfera de influență rusă și desprinderea de pe orbita europeană/românească. 

(Apropo de România. Au existat suficiente voci care afirmau că domnul Băsescu își va lansa propriul proiect politic la Chișinău. Observ că, odată ajuns, la limită, în Senatul României domnia sa a uitat de asemenea promisiuni. Ori mă înșel, domnule Băsescu?)

Sunt sigur că un asemnea pericol este conștientizat și de către lideri Partidului Democrat din Moldova. Sunt convins că un motiv pentru implementarea votului uninominal ține și de evitarea obținerii de către socialiști a unei majorități în viitorul Parlament moldovean. Votul pe circumscripțiile uninominale ar permite diluarea concentrării puterii în mâna domnului Dodon. Aplicarea votului uninominal le-ar permite comunităților locale delegarea în Parlament a liderilor locali. Amintesc că la alegerile locale Partidul Socialiștilor a avut majoritatea doar în patru raioane iar formațiunea lui Usatâi în două, restul au fost adjudecate de liberal-democrați și democrați. Acesta este principalul motiv pentru care socialiștii moldoveni se împotivesc schimbării Codului Electoral – au avut un rezultat slab în provincie. Socialiștii moldoveni sunt avantajați electoral doar în cazul păstrarii actualului sistem electoral.   







 


miercuri, 22 martie 2017

PIONII, SPIONII ȘI CONSERVELE



Reprezentanții Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale împreună cu cei ai Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova au anunțat că au reușit să îl prindă în flagrant pe fostul deputat al Parlamentului Republicii Moldova, Iurie Bolboceanu în timp ce era la o întâlnire cu un ofițer al serviciului rus de informații care activa la Chișinău sub acoperire diplomatică. Iurie Bolboceanu a fost reținut la data de 17 martie și este învinuit de spionaj și trădare de patrie.  Potrivit procurorului Vitalie Busuioc, fostul deputat a fost racolat în urmă cu mai mulți ani de către serviciile secrete din Federația Rusă și transmitea în mod periodic informații cu caracter secret. De aici.

Reținerea a fost posibilă ca urmare unei investigații complexe, în cadrul unei cauze penale intentate pe semnele constituente ale infracțiunilor prevăzute de art. 337 și art. 338 a Codului Penal al R. Moldova – ,,Trădare de patrie” și ,,Spionaj”. Pe numele fostului deputat a fost emis mandat de arest preventiv pe un termen de 30 de zile. Potrivit oficialilor de la SIS, ajutorul atașatului militar rus acredidat în Republica Moldova, Alexandr Grudin, a fost documentat și, pentru că se bucură de imunitate diplomatică, a fost lăsat să plece.

Flagrantul dovedit de către reprezentanții Procuraturii și ai SIS a avut loc la o săptămână după ce autoritățile Republicii Moldova au transmis o notă către conducerea Federației Ruse prin care semnalează o serie de abuzuri comise împotriva oficialilor din Parlament și Guvern, cu ocazia vizitelor lor oficiale la Moscova. În nota de protest se preciza că oficialii de la Chişinău vor evita deplasările în Rusia până la soluţionarea acestei probleme. De aici.

În ciuda recomandărilor făcute de conducerea Parlamentului și a Guvernului moldovean, pe 16 martie, președintele Dodon a plecat într-o vizită la Moscova unde a avut întrevederi cu președintele Putin și Patriarhul Kiril. Domnul Dodon a renunțat să mai încerce a fi președintele tuturor cetățenilor moldoveni. 

La trei ani de la anexarea Crimeei, Federația Rusă a reușit, prin intermediul conflictului din Donbas, să neutralizeze Ucraina și a creat un sentiment de insecuritate în țările baltice și Polonia. Mai mult, prin intermediul pârghiilor politice și economice pe care le au la Tiraspol, oficialii ruși au reușit să păstreze o situație politică incertă și în regiunea transnistreană. Devine clar că, prin câștigarea instituției prezidențiale de către domnul Dodon, un adept al reorientării statului moldovean către Moscova, Republica Moldova este supusă unui război politic, mediatic și pshihologic. Un război rece.   

La aniversarea celor trei ani de când peninsula Crimeea a fost anexată de Federația Rusă, de Moscova până în Extremul Orient, la Vladivostok, au fost organizate sărbători naționale. Potrivit unei cercetări sociologice 78 la sută dintre cetățenii Federației Ruse consideră că anexarea Crimeei a adus mai multe beneficii decât pierderi. Sondajul de opinie afirmă că, după anexarea Crimeei, încrederea în autoritățile de la Moscova este cea mai mare. De aici.

Este un motiv suficient de puternic pentru ca autoritățile de la Kremlin să continue și să mențină expansiunea statului rus în fostele state ale Uniunii Sovietice și proxima lor vecinătate. Un motiv în plus pentru ca serviciile secrete ruse să încerce să își activeze oamenii pe care îi are în regiune și care timp de mai multe decenii au fost puși la „conservat”.

Cu siguranță, Federația Rusă a avut/are agenți de influență în Republica Moldova. Unii dintre ei au activat/activează în instituțiile statului moldovean. Probabil Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova are o evidență a celor care, în timpul Uniunii Sovietice, au colaborat cu instituțiile sovietice de securitate și au preferat să rămână în Republica Moldova.

Monitorizarea de durată a întâlnirilor lui Bolboceanu cu reprezentații serviciului rus de informații a dus la prinderea în flagrant a domniei sale. Atenție, un flagrant delict este o infracțiune descoperită în momentul săvârșirii ei sau înainte ca efectele acesteia să se fi consumat. Un complet de judecată va ține cont de asta. Nu uit că Iurie Bolboceanu a fost deputat un timp îndelungat și că a avut acces, voluntar sau involuntar, la secrete de stat. Dacă monitorizarea activității lui durează de mai multă vreme, nu exclud că, atunci când beneficia de imunitate parlamentară, măsurile de investigații la adresa lui să fi fost îngreunate. Imunitatea  parlamentară i-a apărat pe mulți deputați de acțiunile oamenilor legii. Probabil, pe unii, i-a scăpat și de monitorizarea serviciului secret.

Nu știu dacă procesul domnului Bolboceanu va fi unul public ori se va desfășura cu ușile închise. Probabil, în acest mod opinia publică va afla mai multe despre activitățile serviciului secret moldovean. Dar, să nu uităm că transparența acestei activități se poate transforma, la un moment dat într-un punct nevralgic.  

E firesc ca activitatea ofițerilor serviciului secret moldovean să fie una puțin transparentă. La fel de firesc este faptul ca cetățenii să își dorească să cunoască mai multe despre operațiunile pe care acești ofițeri le duc la bun sfârșit. Nu știm cu exactitate dacă este, sau nu, pentru prima dată când serviciul secret moldovenesc a anihilat o operațiune a servicilor secrete străine pe teritoriul Republicii Moldova. Directorul adjunct al SIS, Alexandru Balan, a declarat că este pentru prima dată când s-a reușit realizarea unui flagrant delict. Acest lucru dovedește profesionalismul la care a ajuns acest serviciu. 

În condițiile în care acţiunile militare ale separatiștilor ucraineni în regiunea Donbas și Lugansk continuă, în condițiile în care există semnale serioase de destabilizare a cursului pro-european al statului moldovean, profesionalismul ofițerilor SIS, nu poate decât să bucure.

luni, 20 martie 2017

O NOUĂ ȘEDINȚĂ COMUNĂ A GUVERNELOR ROMÂNIEI ȘI REPUBLICII MOLDOVA. PREMIERUL FILIP NU ARE RESTANȚE



La sfârșitul lunii martie 2017 oficialii moldoveni vor participa la două evenimente importante pentru statul moldovean. Pe 23 martie va avea loc ședința comună a guvernelor Republicii Moldova și a României, iar pe 31 martie se va desfășura Consiliul de Asociere UE-Republica Moldova.

Primul eveniment se va desfășura la Piatra Neamț și are pe agenda comună de discuții între cele două guverne proiecte din domeniul economic, energetic, social, al educaţiei, finanţelor, justiţiei şi al afacerilor interne. O atenţie aparte urmează să fie acordată subiectului de interconectare energetică dintre cele două state.

Despre cel de al doilea eveniment, un raport comun al Comisiei Europene şi al Serviciul European de Acţiune Externă Cel spune că statul moldovean a adoptat o serie de reforme, dar trebuie să facă mai mult pentru a-şi îndeplini angajamentele pe care şi le-a asumat prin Acordul de asociere cu Uniunea Europeană.

Cred că discuțiile de la Piatra Neamț reprezintă o modelare anticipată a temelor pe care autoritățile moldovene le vor discuta la Bruxelles în cadrul ședinței Consiliului de Asociere din 31 martie. Presupunerea se bazează pe afirmația Ambasadorului României la Chişinău, domnul Daniel Ioniță, care, la întâlnirea cu premierul moldovean Pavel Filip, a spus că „Republica Moldova este o prioritate strategică în politica externă a României” şi că Bucureștiul este gata „să ajute Chișinăul în atingerea obiectivului de integrare europeană a statului moldovean.”

Afirmațiile făcute de diplomatul român nu sunt doar simple vorbe, România a acordat ajutor financiar, rambursabil și nerambursabil, exact în momentul în care Republica Moldova a avut cea mai mare nevoie. Datorită asistenţei financiare venite din România oficialii moldoveni au reuşit să stabilizeze Moldova, să depășească criza finanaciară în care a intrat în 2015 și datorită unor reforme constante au reușit să deblocheze finanţările externe şi încheierea unui Acord de finanțare cu Fondul Monetar Internațional. 

Un amănunt necesar, aprobat de către Parlamentul României, împrumutul de 150 de milioane de euro a fost refuzat în noiembrie 2015 de către președintele Klaus Iohannis.  A fost nevoie ca majoritatea PSD să mai voteze încă odată pentru acordarea acestui împrumut atât de necesar Republicii Moldova pentru ca, în mai 2016, domnul Iohannis să promulge legea referitoare la acest împrumut.
În noiembrie 2015, Președintele României a considerat că împrumutul nu era oportun atât timp cât nu exista o certitudine cu privire la continuarea procesului de reforme și al respectării, de către statul moldovean, a angajamentelor pentru implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.
În februarie 2016, atunci când  premierul moldovean Pavel Filip a fost la București, domnia sa a acceptat condiționările Bucureștiului pentru acordarea acestui împrumut.   

Acordarea primelor două tranșe din acest împrumut rambursabil este o confirmare că Guvernul Filip nu are restanțe în realizarea acestor condiționări.

Domnul Iohannis este cel care are restanțe, în fața cetățenilor români din interiorul granițelor României, cât și a celor care locuiesc între Prut și Nistru. Explic. La jumătatea lunii septembrie 2016, președintele Iohannis s-a angajat în mod public că va lansa un proiect de țară pentru România.  Pentru asta a înființat o comisie specială formată din 24 de experți. S-a crezut, unii comentatori politici români încă mai cred, că viitorul proiect de țară al României va fi dedicat Republicii Moldova. De atunci a trecut ceva vreme. Pe Prut nu s-au construit vreun pod nou și nici nu a apărut vreo întreprindere mixtă moldo-română. A rămas doar asigurarea președintelui Iohannis că proiectul de țară ar trebui să fie unul "bine făcut". Președintele Klaus Iohannis ajunge la jumatate de mandat iar România nu are un proiect de țară. Probabil, această idee este o tehnică de a trage de timp vorbind generalități pentru a pregăti electoral campania pentru un nou mandat al domniei sale la Cotroceni.

Am salutat fermitatea premierului Pavel Filip atunci când s-a angajat să respecte condiționările Bucureștiului pentru a primi finanţările acordate de România. Sunt reforme pe care autorităţile de la Chişinău le fac pentru independenţa justiţiei, lupta anti-corupţie, însănătoşirea sectorului bancar şi investigarea fraudelor. Repet, premierul Filip nu are restanțe în implementarea acestor reforme. Doamna Mogherini a spus că s-au înregistrat progrese. Comisarul pentru politica europeană de vecinătate, Joannes Hahn, la rândul său a declarat că „primele rezultate ale aplicării Acordului de Asociere sunt deja vizibile, dar obiectivele finale nu au fost încă atinse”. De aici.

Sunt de acord că România este un susţinător constant şi unul din cei mai buni prieteni pe care Republica Moldova îi are în drumul ei de apropiere de Uniunea Europeană. Evident că între București și Chișinău există relații speciale, în mare măsură pozitive. Complexitatea poziționării geografice și politice a statului moldovean este cunoscută cel mai bine doar de autoritățile de la Chișinău. Oficialii moldoveni au sesizat că o viteză prea mare de implementare a reformelor cerute de FMI ori de UE poate fi în defavoarea formațiunilor politice care s-au declarat pro-europene. 
Pe parcursul timpului, sondajele de opinie  au arătat asta. Viteza de implementare a reformelor nu poate fi impusă din exterior. Oficialii moldoveni ar trebui să explice aceste complexități la ședința comună a celor două guverne, altfel, orice susținere mai hotărâtă a procesului de reformă ar putea aduce beneficii de imagine doar Partidului Socialiștilor. Și probabil, la Piatra Neamț, domnul Pavel Filip ar trebui să invite, încă odată, autoritățile române la procesul de privatizare al unor importante obiective economice din Republica Moldova, ar fi un semn că oficialii moldoveni știu nu numai să ceară, dar și să ofere.