luni, 26 iunie 2017

UNITATEA NAȚIONALĂ ȘI OPORTUNISMUL LUI BĂSESCU



Senatorul Partidului Mișcarea Populară din România, Traian Basescu a fost ales, duminică, 25 inunie, la Chișinău, în funcția de președinte de onoare al Partidului Unității Naționale din Republica Moldova, formațiune fondată de fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru. Congresul PUN a preferat să păstreze liberă, deocamdată, funcția de președinte, Anatol Șalaru ocupând funcția de președinte executiv. Deputatul PMP, Constantin Codreanu, originar din Republica Moldova, a fost ales prim vicepreședinte al acestei formațiuni politice. De aici.

La 21 iunie 2017, Ministerul Justiției din Republica Moldova a înregistrat această formațiune în registrul partidelor. Acest lucru s-a întâmplat după ce președintele Partidului Politic „Dreapta”, Ana Guțu, și-a prezentat demisia delegații la Congres l-au ales în calitate de președinte executiv pe Anatol Șalaru.  Fostul președinte al Partidului „Dreapta”, Ana Guțu, a fost aleasă în funcția de prim-vicepreședinte al PUN. De aici.

În discursul avut la Congresul PUN, Traian Băsescu a declarat că, apariția acestei formațiuni politice unioniste are loc în preajma zilei de 28 iunie, ziua ocupării Basarabiei de către Uniunea Sovietică, iar acest lucru nu este întâmplător.  

Dar, dincolo de această simbolistică, ziua de 28 iunie mai înseamnă ziua câștigării celui de al treilea mandat la primăria Chișinău pentru Dorin Chirtoacă. În 2015, locuitorii capitalei moldovene s-au mobilizat și, la mustață,  cu o diferență de  21 de mii voturi i-au acordat vot de încredere lui Chirtoacă. Pentru  candidatul Partidului Socialist, Zinaida Greceanâi, au votat 141.929 de cetățeni. 

Participarea lui Băsescu la primul Congres al PUN și alegerea lui în calitate de președinte de onoare este un semnal transmis electoratului pro-unionist din Republica Moldova. Ex-președintele României are un simț politic de invidiat, a simțit oportunitatea acestei acțiuni și, în felu-i clasic, a construit rapid. (Să sperăm că nu va dărâma la fel de ușor.) 

Liberalii domnului Ghimpu, principali beneficiari ai votului unionist, au dezamăgit. Mihai Ghimpu, la alegerile prezidențiale, nu a putut obține un scor mai mare de 2%. Asta în condițiile în care, potrivit sondajelor, electoratul pro-unionist din Moldova a crescut constant, ajungând la o cifră de peste 20%.

Așa că, era firească construcția unei alte formațiuni politice unioniste în Republica Moldova. Mai ales că, la ultimile alegeri parlamentare din România, PMP-ul a ajuns formațiune parlamentară și cu ajutorul voturilor cetățenilor români cu domiciliu în Republica Moldova. 

Da, în România, Traian Băsescu nu mai este pe val. În timpul crizei financiare mondiale, a ales să aplice măsuri de austeritate și a tăiat cu 25% pensiile și salariile bugetarilor - a salvat statul român dar a pierdut din simpatizanți. Dar Băsescu, dă dovadă de consecutivitate – spre deosebire de președintele Iohannis, care, încă nu a anunțat care este proiectul de țară al României, președintele PMP nu a renunțat la proiectul pe care l-a anunțat pe cînd era la Cotroceni – unirea cu Republica Moldova. 

Numirea deputatului PMP, Constantin Codreanu, în funcția de prim vicepreședinte al noului partid unionist de la Chișinău este o primă conectare al unui partid din România la viața politică din Republica Moldova. Între Chișinău și București au mai avut loc conectări politice – oameni politici moldoveni, (Leonida Lari, Ilie Ilașcu, Ion Hadârcă) au fost prezenți în Parlamentul de la București. Este pentru prima dată când, în conducerea unei formațiuni politice din Republica Moldova întâlnim un deputat prezent și în Parlamentul României. Numirea lui Codreanu în funcție, slăbește din pozițiiile deținute de Anatol Șalaru și Ana Guțu. Domniile lor nu au protestat, deci proiectul de constituire al PUN a fost unul gândit, adaptat și implementat de Traian Băsescu în Basarabia, pentru Basarabia. A nu se uita că presa moldoveană a relatat despre  intâlnirile lui Anatol Salaru cu președintele PMP. Lansarea proiectului politic al lui Băsescu la Chișinău - care, la primirea cetățeniei moldovene, a spus că nu are nici un proiect politic pentru Basarabia - este primul pas real, pragmatic și oprtun prin care politica romanească se conecteaza la politica dintre Prut și Nistru. 

Acest proiect poate slăbi pozițiile pe care le-au detinut Partidul Liberal (Mihai Ghimpu) ori Partidul Național Liberal (Vitalia Pavlicenco) ori alte minuscule partide unioniste din Republica Moldova. Daca Traian Băsescu va avea câștig de cauză și își va rezolva problema cu cetățenia Republicii Moldova el va fi persoana care va atrage în jurul său suficiente simpatii politice pentru ca noul partid unionist să ajungă bine pregătit pentru alegerile parlamentare care vor avea loc între Prut și Nistru în 2018. 

Acest “entuziasm disperat al unor oameni rezonabili cu aspiraţii unioniste şi totodată proeuropene”, (de aici) de a saluta apariția lui Băsescu pe scena politică basarabeană, vine să acopere necesitatea acută a moldovenilor dintre Prut și Nistru de a avea un partid naționalist. 

În eventualitatea în care Băsescu ajunge președintele PUN, la pragul actual de 6%, indiferent de schimbarea sau ne-schimbarea Codului Electoral, are șansa ca, în anul Marii Uniri, să îl vedem deputat în Parlamentul Republicii Moldova. O împrejurare favorabilă, pentru locuitorii dintre Prut și Nistru, de a fi martorii zeflemelilor și miștocărelilor cu care, fostul președinte al României, și-a obișnuit simpatizanții.



Dincolo de afirmațiile făcute de Ion Ceban, purtătorul de cuvânt al Președinției moldave, care a spus că „apucăturile bădărănești vor fi penalizate politic” (de aici), rămâne să vedem care va fi răspunsul președintele Dodon!




OPORTUNÍSM s. n. Atitudine lipsită de principialitate a unei persoane care, pentru a-și satisface interesele personale, adoptă și aplică, după împrejurări, principii și păreri potrivite momentului. – Din fr. opportunisme.

PS

Punctul de vedere al presedintelui Igor Dodon

Cu privire la comentariile lui Traian Băsescu, pot preciza următoarele:

Prin declarațiile și acțiunile lui Băsescu, care a fost președinte român două mandate, se confirmă bănuielile noastre că o parte însemnată a clasei politice de la București dorește lichidarea statalității moldovenești. Băsescu este unul dintre cei mai radicali și mai ridicoli exponenți ai unionismului, dar nu este unicul. Sunt mulți ca el.

Campania propagandistică „Basarabia – pămînt românesc” a fost lansată pe timpul lui Băsescu. El în mod deschis a susținut și continuă să susțină partidele extremiste și antistatale din Republica Moldova.

Toată această propagandă unionistă a dăunat mult relațiilor de încredere între Chișinău și Tiraspol. Dar tocmai acesta e unul dintre obiectivele unioniștilor – să nu permită reîntregirea Republicii Moldova, fiindcă o Moldovă reîntregită nu va putea fi anexată la România, iar trupele NATO nu vor putea ajunge pe Nistru.

Iată de ce eu insist asupra interzicerii prin lege a unionismului și pentru tragerea la răspundere a celor care organizează campanii și acțiuni de lichidare a statului Republica Moldova. În orice țară care se respectă există pedeapsă penală pentru așa activități.

Există însă un aspect pozitiv în toată această istorie cu Băsescu.

Traian Băsescu obișnuiește să-și îngroape proiectele politice pe termen lung. A falimentat politic în România, unde este anchetat penal.

La Chișinău au falimentat zgomotos adepții lui liberali: Ghimpu și Chirtoacă.

La fel de rușinos vor falimenta actualii unioniști în frunte cu Ana Guțu și Anatol Șalaru.

În Moldova, unioniștii s-au autocompromis de fiecare dată. Așa va fi și de acum încolo, inclusiv cu ajutorul unora ca Băsescu.

Apropo, lui Băsescu nu i-a reușit să devină cetățean al Republicii Moldova. Am contribuit personal la acest lucru. Eu sunt convins că asemenea personaje negative nu merită cetățenia statului nostru.

Și, din punct de vedere legal, cetățenii străini nu pot fi membri de partid si nici nu pot fi lideri de partid înregistrat la Chișinău.

Nu știm ce vrea Băsescu mai mult: să facă politică în Moldova, sau să fugă de răspunderea penală din România, unde el are mari probleme legate de corupție și abuz de putere.

Eu încurajez justiția din România să-l ajute pe Băsescu să facă Unirea și alte uniri în pușcărie.
 


joi, 22 iunie 2017

DE CE ANDREI NĂSTASE NU E LA SUMMITUL PPE DE LA BRUXELLES



Președintele Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, însoțit de premierul Pavel Filip și președintele Parlamentului moldovean, Andrian Candu se află zilele acestea la Bruxelles unde au avut mai multe întrevederi cu diferiți oficiali europeni, în special cu cei mai critici la adresa guvernării de la Chișinău. 


Majoritatea observațiilor negative la adresa situației politice din Republica Moldova au venit din partea Partidului Popularilor Europeni care a avut strânse conexiuni cu Partidul Liberal Democrat din Moldova, condus de Vlad Filat. Amintesc că, Partidul Democrat este membru asociat al Partidului Socialiștilor Europeni și membru cu drepturi depline al Internaționalei Socialiste, grupuri politice aflate în opoziția PPE.


Liderul democraților moldoveni s-a întâlnit cu liderul Partidului Popular European, Manfred Weber, care a declarat că, "nu are obiecții față de activitatea Guvernului Filip”. Vlad Plahotniuc a avut întrevederi și cu alți deputații europeni care s-au manifestat critic la adresa inițiativelor Partidului Democrtat din Moldova, deputatul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) - Norica Nicolai și Cristian Preda din grupul Partidului Popular European (PPE) cu care a discutat despre reformele lansate la Chișinău, despre problemele care apar în relația Moldovei cu Rusia și subiectele cu privire la combaterea propagandei ruse în mass-media și pe marginea proiectului de modificare a sistemului electoral, aici opiniile au fost diferite. De aici.


Explicațiile oferite de liderul majorității parlamentare de la Chișinău, vin în urma deciziei luate de influenta comisie a Parlamentului UE, cea de  Comerț Internațional, care a aprobat acordarea ajutorului financiar de 100 de milioane de euro către Republica Moldova. Discutarea acestui ajutor financiar a fost tergiversată de grupul PPE prezent în legislativul european, care a încercat să condiționeze acest ajutor de intenția puterii de la Chișinău de a schimba sistemul de vot. În avizul Comisiei de Comerț Internațional este menționată necesitatea ajutorării Chișinăului, ca să poată face față „nevoilor financiare externe”, cât și datoria lui de a respecta „regulile democratice, inclusiv sistemul parlamentar pluripartit” De aici.


Delegația moldoveană a explicat oficialilor europeni că autoritățile moldovene vor respecta precondițiile politice și economice pentru acordarea acestui ajutor macrofinanciar și au afirmat că declarațiile președintelui Igor Dodon sunt „false” și sunt făcute în scopul menținerii, până la alegerile din 2018, a capitalului politic de care acesta dispune.


La Bruxelles, pe lângă delegația democraților moldoveni, este prezent președintele PAS, Maia Sandu. Într-un mesaj postat pe pagina de Facebook, ea a explicat că participă la Summitul Partidului Popular European.


Maia Sandu spune că se va folosi de această oportunitate pentru a avea discuții și cu reprezentanții Consiliului UE, ai Parlamentului European, dar și ai Comisiei Europene. Sunt la Bruxelles pentru a participa la Summitul Partidului Popular European. Folosesc această ocazie pentru a mă întâlni cu membri ai Parlamentului European, reprezentanți ai Consiliului Uniunii Europene și Comisiei Europene pentru a le vorbi despre situația din Republica Moldova, dar și cu cetățenii noștri stabiliți aici”, a notează Maia Sandu.De aici.


Nu știu, dacă Maia Sandu va reuși să-i convingă pe liderii PPE să condiționeze acordarea ajutorului macrofinanciar Republicii Moldova de menținerea actualului Cod Electoral existent în Moldova. După explicațiile oferite de liderii PDM oficialilor europeni, în special celor din PPE, acest efort este mai dificil. 


Remarc însă că, de această dată, liderul Partidului Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, aliat al Maiei Sandu, nu a fost invitat la întâlnire. Năstase nu figurează pe lista invitaților la acest summit. De aici.



Lipsa lui de la acest important eveniment al popularilor europeni indică faptul că, formațiunea pe care o conduce nu mai este agreată de către PPE. Altfel îl invitau. Este un semnal că, liderii PPE au înțeles cântecul la țambal pe care îl face Năstase și au constatat că e fals. Probabil, comportamentul președintelui PPDA a oferit conducerii PPE suficiente date pentru ca aceștia să tragă o asemenea concluzie. Am aflat, pe surse, că liderul PPDA, supărat de această turnură de situație, a încercat să ajungă la Bruxelles. Nu i-a reușit. Se pare că, finanțatorii din Frankfurt ai acestei formațiuni politice, Victor și Viorel Țopa, nu i-ar fi permis. Oare de ce? Există voci care afirmă că protecția de care aceștia se bucură în Germania s-ar apropia de sfârșit. Probabil. 


Una peste alta, ajungem la concluzia că vizita lui Plahotniuc la Bruxelles a fost necesară și importantă. Oficialii europeni, apropiați sau mai puțin apropiați curentului social democrat, din care PDM face parte, au primit din prima sursă, explicații pentru înțelegerea ecuației politice moldovenești. Vocalele manipulări din media moldoveană, nu au convins. Ajutorul macrofinanciar va ajunge la Chișinău, semn că, în Moldova, mecanismele democratice de funcționare ale statului vor fi respectate.