miercuri, 28 septembrie 2016

PLAHOTNIUC ANUNȚĂ CURĂȚENIA DE TOAMNĂ. CONGRESUL AMERICAN O ACCEPTĂ



Alianța roșu – verde a deputaților socialiști, comuniști și liberal democrați vor depune o moțiune de cenzură împotriva guvernului Filip. „Harbuzul politic moldovenesc” nu este de acord cu decizia Cabinetului de Miniștri de a își asuma răspunderea pentru seria de șapte de legi, adoptarea cărora este o condiție pentru semnarea acordului Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional.  

Marți, 27 septembrie 2016, deputații PSRM au blocat tribuna Parlamentului moldovean încercând să îl împiedice pe primul ministru Filip să își susțină discursul explicativ privind asumarea răspunderii Guvernului. Socialiștii moldoveni au procedat în același mod și la începutul anului 2016, atunci când nu i-au permis candidatului desemnat la funcția de prim-ministru, Pavel Filip, să-și prezinte programul de guvernare.

Executivul moldovean și-a asumat răspunderea, luni, 26 septembrie, pentru creditele în valoare de 14 miliarde de lei acordate în 2014 și 2015 de guvernele Leancă și Gaburici pentru Banca de Economii, Unibank și Banca Socială, aflate în proces de lichidare. În martie 2016 Banca Naţională a Republicii Moldova a semnat cu Ministerul Finanţelor un Memorandum prin care urmează să fie emise obligaţiuni de stat pentru a rambursa aceste credite. Procedura a fost agreată de Fondul Monetar Internațional.

Pavel Filip a explicat necesitatea angajamentului răspunderii de către guvern afirmând că, "Guvernul nu are prea mult timp la dispoziţie, dacă mergem pe formula clasică, ar însemna să pierdem încă câteva săptămâni". Premierul a spus că, dacă se dorește și deblocarea finanțării din partea Uniunii Europene, Moldova nu îşi poate permite să piardă timpul.  

Ar fi putut cabinetul Filip să nu își asume nota de plată pentru miliardul de lei dispărut din Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială ?  A existat o propunere, venită din partea unor înalți funcționari ai statului moldovean, ca acel credit să fie restituit din contul venitului obținut de Banca Națională a Moldovei. Dar, guvernatorul Băncii Naționale a Republicii Moldova, Sergiu Cioclea, a spus că, în cazul în care Banca Națională va trece creditele acordate la pierderi se va transforma la rândul ei într-o instituție falimentară. Răspunsul este la suprafață: pentru banii furați de alții, Guvernul Filip este cel care își asumă răspunderea. De ce? Pentru că un stat nu poate exista cu o Bancă Națională falimentară. Să nu uităm însă că acest guvern și-a asumat responsabilitatea de a stabiliza statul moldovean, procesul fiind recunoscut de înalții oficiali europene care au vizitat în ultimele luni Republica Moldova.

Este clar că orice guvern care și-ar dori un acord cu FMI ar fi fost nevoit să identifice modalitățile de acoperire a găurii financiare formate de furtul miliardului. Probabil prejudiciile, așa cum afirmă președintele legislativului moldovean, Andrian Candu, vor fi recuperate. Deja creanțele celor trei bănci au restituit până în prezent 756 milioane de lei. Însă trebuie să recunoaștem, că gestul făcut de guvernul Filip, pune, la început de campanie electorală pentru alegerile prezidențiale, într-o situație delicată majoritatea parlamentară și formațiunea politică care conduce această majoritate – Partidul Democrat din Moldova. Justificarea liderului socialist, Igor Dodon, care a afirmat că „furtul din sistemul financiar bancar nu poate fi acoperit din buzunarul cetățenilor, și așa nu avem bani pentru pensii, salarii, burse”, deși populistă, va prinde la public și va deveni un subiect major de campanie electorală. 

Confuzia pe care o propagă Igor Dodon, că banii fraudaţi din sistemul bancar moldovenesc vor fi recuperați din buzunarul cetățenilor, este artificială. Speculația a fost dezmințită de șeful legislativului, Andrian Candu care a respins acest lucru argumentând că "statul emite obligaţiuni şi le oferă Băncii Naţionale. (…) Marea majoritate a sumei va fi dată înapoi statului în dividende. Hârtiile vor fi răscumpărate de BNM de-a lungul timpului. Cei care lucrează cu hârtiile de valoare ştiu cum funcţionează acest mecanism". Dar puțini sunt moldovenii care au văzut vreodată cum arată hârtiile de valoare!

Repet: gestul Guvernului Filip, de a își asuma răspunderea pentru acoperirea acestei uriașe găuri financiare, este unul necesar. Partidul Democrat din Moldova dă dovadă de curaj atunci când își asumă responsabilitatea pentru borcanele sparte de alții! 

Așa se explică afirmația făcută de coordonatorul actualei majorități parlamentare, Vladimir Plahotniuc, care a spus că va face curățenie generală în Republica Moldova! „Ca reprezentant al coaliţiei de guvernare, împreună cu toţi colegii mei vom insista să fie făcută o curăţenie generală în toate sectoarele importante din ţară. Ceea ce vedeţi că se întâmplă astăzi în ţară, (reținerea a 15 judecători și 3 executori judecătorești n.r.) este doar un început, un început modest, dar vă asigur că noi vom continua, iar eu prin prisma funcţiei care o deţin în coaliţia de guvernare, voi sprijini totul cu tot ce pot această curăţenie generală şi ea, va fi. Cine mă cunoaşte ştie că eu nu arunc vorbele în vânt”, afirmă Plahotniuc. 

Se pare că prim vicepreședintele PDM, are toate motivele să taie ca în curechi: potrivit autodenunțului făcut de Ilan Shor, Plahotniuc și-ar fi preîntâmpinat colegii din AIE, pe Vlad Filat și Iurie Leancă, dar și pe Ilan Shor să nu fure banii deponenților.
 
Pe rețelele de socializare, comentatorul politic moldovean, Victor Gurău, notează că,  "harbuzul s-a copt și în curând v-a crăpa! Guvernarea trebuie felicitată! Probabil. 

Cu siguranță gestul făcut de cabinetul Filip, va debloca relațiile statului moldovean cu FMI, dar îi oferă candidatului socialist Igor Dodon suficientă muniție pentru o campanie în care este deja, avantajat.  Alianță pe care o constuiește, cea a ‘’harbuzului’’, ar putea să-i scadă din punctele electorale , doar dacă, așa cum afirmă Victor Gurău, "cineva dintre socialiști, comuniști ori liberal-democrați vor sta la dubă pentru dezastrul din sistemul financiar-bancar". Asta să însemne curățenia anunțată de Vladimir Plahotniuc?

Nu cred că această moțiune de cenzură prin care va trece guvernul Filip va da rezultate pozitive pentru opoziția socialistă. Pentru ca Guvernul Filip să fie demis, sunt necesare voturile a cel puţin 51 de deputați dintre cei 101 câți sunt în Parlament. Opoziția parlamentară nu are aceste voturi. 

Posibila adoptare de către Congresul Statelor Unite a unei rezoluții în  sprijinul consolidării instituțiilor democratice din Republica Moldova și a eforturilor pe care le face Guvernul Filip împotriva corupției, mă face să cred că anunțata curățenie de toamnă, va începe foarte repede.

luni, 26 septembrie 2016

CINE-I CREDE PE JURNALIȘTII RUȘI?



La începutul lunii februarie 2016, Rossia 1, televiziunea publică a Federației Ruse, prin emisiunea lui Dimitri Kiseliov, „Vesti Nedeli”, îi acorda mare atenție prim-vicepreședintelui Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc. Kiseliov afirma că fruntașul democrat ar fi cel mai bogat și mai influent om din politica moldavă, că este adeptul occidentalilor și al românilor și că este adeptul integrării Moldovei în structurile euroatlantice.

Vocea lui Kiseliov este percepută a fi vocea Kremlinului, reportajele prezente în emisiunea lui de autor reprezintă punctul de vedere al  autorităților ruse pe subiectul abordat. Atenția pe care Kiseliov o  acorda la începutul lunii februarie Republicii Moldova și prim-vicepreședintelui PDM a trezit suficient de multe întrebări. Răspunsul la ele a fost găsit abia recent.

Să ne aducem aminte de cele întâmplate la sfârșitul lunii ianuarie: cabinetul de miniștrii condus de Pavel Filip a depus jurământul în fața președintelui Timofti doar noaptea târziu. De ce? În seara zilei de 20 ianuarie, protestatarii conduși de Andrei Năstase au încercat să ia cu asalt sediul Parlamentului moldovean, iar ședința în plen a legislativului s-a desfășurat în zgomotul de vuvuzea al deputaților socialiști care încercau să împiedice acordarea votului de încredere pentru guvernul Filip. Asediul Parlamentului moldovean a durat cinci ore. Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, s-a ales cu capul spart iar ministrul educației, Corina Fusu, cu vânătăi sub coaste.

În fața evenimentelor, ministrul de interne în exercițiu, liberal democratul Oleg Balan, a dat dovadă de lipsă de promtitudine, ca urmare, doi oficiali și cel puțin zece polițiști au fost agresați. Pe 20 ianuarie, jurnalista Lia Ciutac, de la publicația Timpul, plasa fotografii cu protestatarii care, după ce au manifestat zgomotos în fața legislativului moldovean, „înfierbântați” s-au urcat în microbuze cu numere de înmatriculare de Dondușeni, Bălți și Florești.

La distanță de opt luni, un fruntaș al formațiunii politice Partidul Pltaforma Demnitate și Adevăr afirmă în public că Andrei Năstase a avut planul de a captura instituția parlamentară și a îndemnat veteranii războiului de pe Nistru să recurga la acte de violență. Președintele Asociației Veteranilor de Război din sectorul Ciocana,  Vasile Iacubov, îi acuză pe Andrei Năstase, Constantin Boișteanu și Chiril Moțpan că ar fi vrut să folosească veteranii de război pentru declanșarea unei lovituri de stat.
Declarațiile lui Iacubov au fost contrazise; vicepreședintele PPDA, Chiril Moțpan spune că afirmațiile lui Iacubov sunt niște invenții și că toți cei care au fost vizați sunt dispuși să apară în fața procurorilor  pentru a demonstra contrariul.

Și-au dorit sau nu, Andrei Năstase și Renato Usatâi o lovitură de stat în ianuarie 2016? Probabil că da. O lovitură de stat ar fi însemnat declanșarea alegerilor anticipate – alegeri de pe urma cărora formațiunile politice ale celor doi ar fi fost avantajate.

Violentele proteste din seara zilei de 20 ianuarie au arătat că, extremele politice și-au dat mâna pentru preluarea violentă a puterii în stat. În fața acestei abateri de la normele democrației, răspunsul ministrului Oleg Balan, a fost unul slab și bâlbîit  - de asta a fost posibilă forțarea intrării în Parlament.  Dacă manifestanții reușeau să preia controlul instituției parlamentare, o parte a scenariului prezentat de către Iacubov era realizabil. Probabil, Alexandru Jizdan, care, din funcția de director adjunct al SIS, a preluat, în 20 ianuarie 2016, funcția de ministru de interne, a avut suficiente informații pentru a împiedica realizarea acestui scenariu.

La începutul lunii februarie, atunci când Kiseliov îl prezenta pe Vladimir Plahotniuc ca fiind oligarhul suprem al Republicii Moldova, presa de expresie rusă scria Republica Moldova ar fi cedată României. Afirmația aparține actualului candidat la funcția de președinte al statului moldovean, Dimitrii Ciubașenco. El nota în ziarul moldovean Panorama, (de expresie rusă) că „administraţia prezidenţială a SUA aprobă proiectul «Unirea- 2018» - unirea Republicii Moldova cu România cu prilejul aniversării împlinirii a 100 de ani de la «Marea Unire»“. Între timp, ambasadorul SUA la Chișinău a spus că ‘’Moldova nu e România’’ și, prin această expresie, lăsa să se înțeleagă că nu sunt motive pentru ca moldovenii să intre în panică. Cutia Pandorei a fost însă deschisă – în satele moldovenești sperietoarea unirii a prins, ea a adus suficientă susținere pentru ca, atât candidatul Ciubașenco, cât și Igor Dodon să poată fi înscriși oficial în cursa electorală.

Atenția pe care Rossia 1 a acordat-o în februarie 2016 Republicii Moldova nu a fost întâmplătoare. În ianuarie 2016, la fel ca în anul 2010, fruntașii Partidului Democrat din Moldova s-au împotrivit derapajului Moldovei de la drumul ei către Uniunea Europeană. În 2010, PDM a refuzat inițiativa Kremlinului de a forma o coaliție de stânga cu echipa lui Voronin; în ianuarie 2016, PDM a reușit să construiască o nouă majoritate parlamentară, să evite o posibilă lovitură de stat și să stabilizeze, cât de cât, Moldova. Destabilizarea statului moldovean ar fi însemnat falimentul lui. Stabilizarea Republicii Moldova i-a adus guvernului Filip ajutor financiar rambursabil din partea României, reluarea relațiilor cu FMI și, posibil, ajutor financiar din partea Uniunii Europene.

De la Moscova, Dimitrii Kiseliov ne spune că artizanul acestor politici ar fi Vladimir Plahotniuc. Să-i cred sau nu pe jurnaliștii ruși?  


PS

În decembrie 2013 Dimitrii Kiseliov a fost numit de către Vladimir Putin în fruntea Agenției de Presă Russia Today – o organizație de presă care numără 2300 de jurnaliști și care este propriatatea statului rus. Emisiunea Vesti Nedeli (Noutățile Săptămânii) este modul prin care autoritățile de la Kremlin își promovează politicile – Kiseliov este cunoscut ca fiind unul dintre jurnaliștii ce critică oponenții lui Putin folosind informații la care puțini ziariști au acces.

vineri, 23 septembrie 2016

E OFICIAL : RĂZBOIUL INFORMAȚIONAL RUS A AJUNS LA BUCUREȘTI



În prima apariție în spațiul public românesc, noul ambasador al Federației Ruse, Valerii Kuzmin, afirmă că scutul de la Deveselu este un pericol și apreciază că sistemul antirachetă ar putea avea și încărcătură nucleară. "Noi am fost întotdeauna împotriva acestui scut. Ni s-a spus: 'Stați liniștiți, nu este îndreptat împotriva voastră!'. Am primit asigurări că este îndreptat contra Iranului. Atunci noi am spus așa: 'Dacă nu este îndreptat împotriva noastră, noi credem altceva'. (...) După părerea noastră, în acele lansatoare pot fi puse rachete cu rază medie de acțiune care pot primi încărcătură nucleară", a spus miercuri, 21 septembrie 2016, ambasadorul Kuzmin la TVR.

Declarațiile nu îl dezmint - în ciuda evidențelor prezentate de oficialitățile americane, dar și de cele române, că facilitatea de la Deveselu nu poate adăposti arme nucleare, ambasadorul rus a reluat teza prezentată de ziaristul bulgar pe Euractiv.com, că România ar adăposti rachetele nucleare care s-ar fi aflat până de curând în baza americană de la Incirlik, afirmație dezmințită categoric de România. O teză de război informațional.

Nu este prima dată când oficialii ruși își manifestă nemulțumirea față de scutul antirachetă de la Deveselu.  Recent, Serghei Riabkov, viceministrul rus de externe afirma că  instalarea elementelor antibalistice în România reprezintă o încălcare de către SUA a Tratatului forțelor nucleare intermediare. El avertiza că ar putea să
apară "consecințe nedorite" și a denunțat un plan american de mutare a armelor nucleare.


Declarația ambasadorului Kuzmin precede numirea lui Serghei Narîșkin, fostul președinte al Dumei de Stat, la conducerea Serviciului Rus de Informații Externe. Narîșkin este un apropiat al lui Vladimir Putin, cu care a început să colaboreze de la începutul anilor 1990, cînd cei doi lucrau la primăria din Sankt-Petersburg. Potrivit biografiei oficiale, Narîșkin a lucrat anterior în cadrul ambasada URSS de la Bruxelles, (sediul NATO și al UE) iar presa rusă l-a prezentat ca fiind, la fel ca și Putin, un fost agent al KGB. Numirea lui în fruntea spionajului extern al Federației Ruse vine la mai puțin de o săptămînă după succesul zdrobitor în alegerile parlamentare din Rusia a partidului Rusia Unită.

După alegerile parlamentare din Republica Moldova, din 30 noiembrie 2010, Narâșkin a venit în Republica Moldova pentru a negocia o coaliție de stânga între PCRM și PDM. Democrații au refuzat această coaliție, preferând să facă alianță cu partidele pro-europene și apropierea de Uniunea Europeană. Pentru asta rușii i-au pedepsit pe moldoveni și au interzis accesul fructelor, legumelor și vinului lor pe piața rusă.


Iritarea oficialilor ruși față de amplasarea scutului antirachetă pe teritoriul statului român este cunoscută. În mai 2016, la Atena, președintele rus, Vladimir Putin  avertiza că România și Polonia, pentru că adăpostesc elemente ale scutului antirachetă, se află în raza de acțiune a rachetelor ruse. "Dacă în aceste zone din România, ieri populația nu știa ce înseamnă să fii în raza de acțiune, ( a rachetelor rusești n.r.) de astăzi suntem forțați să luăm anumite masuri pentru a ne asigura securitatea", declara Putin, adăugând că "în aceeași situație se află și Polonia".


Ambasadorul rus în România a mai lansat o fumigenă, Kuzmin a declarat că Rusia ar fi obligată să își închidă piața pentru produsele made in Moldova acest lucru ar fi necesar datorită faptului că Republica Moldova face parte din zona de liber schimb cu Uniunea Europeană dar și din zona de liber schimb a CSI. Kuzmin a spus că prin aceste interdicții Moscova nu face altceva decât să își protejeze interesele economice.


Amenințările, voalate sau nu, făcute de către ambasadorul rus fac parte din declarațiile care vin să întrețină războiul informațional declanșat relativ recent de către Federația Rusă împotriva României și pe care continuă să îl poarte împotriva Republicii Moldova. 


Ambasadorul Kuzmin a activat la Chișinău și știe foarte bine că Agenția Fitosanitară Rusă (Rospotrebnadzor) a impus doar din considerente politice interdicții mărfurilor agricole din Republica Moldova – scopul a fost pedepsirea înclinațiilor de apropiere a statului moldovean de Uniunea Europeană și crearea unor pârghii de presiune în procesul de reglementare a diferendumului transnistrean. La sosirea în Chișinău, pe 5 iulie 2016, vicepremierul rus Dimitri Rogozin a recunoscut asta: “Moldova e interesată de deschiderea pieții ruse pentru vinurile ei, noi suntem interesați de ridicarea blocadei economice din regiunea transnistreană.”  Rogozin vorbea despre o așa numită blocadă dar preocupările oficialilor ruși țin de obținerea unui statut special pentru regiunea transnistreană în cadrul unui stat moldovenesc neutru.



Războiul informațional pe care îl practică Federația Rusă la adresa României este o componentă a unui război hibrid, prin care sunt create realități alternative false și răspândite prin utilizarea libertății cuvântului și comunicarea liberă a ideilor. Este vorba despre pervertirea realității și adevărului, de răstălmăcirea lui, folosind fapte, silogisme, sofisme, propaganda și interpretări mincinoase. Federația Rusă poartă acest război împotriva statului roman pentru a vulnerabiliza imaginea României ca ţară membră NATO.


De ce? Pentru că Federația Rusă, spre deosebire de statele membre NATO, consideră această organizație drept o tumoare canceroasă - Narâșkin la declarat asta în mod oficial. 


Chișinăul cunoște deja “activitatea” ambasadorului Valerii Kuzmin. Bucureștiul abia începe.