Curtea
Constituțională a Republicii Moldova a stabilit că refuzul președintelui Igor
Dodon de a semna decretul de numire a ministrului Apărării este un motiv pentru
declanșarea procedurilor de suspendare temporară din funcție. În acest caz,
atribuțiile lui pot fi preluate de președintele Parlamentului sau de șeful
Guvernului. De
aici.
Președintele
Dodon a reacționat la decizia Curții Constituționale afirmând că, prin decizia
ei, a fost făcut “un pas spre
uzurparea definitivă a puterii în stat”. Șeful statului moldovean îi consideră pe
judecătorii Curții drept „complici”, afirmând că ei „nu au dreptul de a
institui proceduri și termene neprevăzute de Constituție ci doar dreptul de a o
interpreta”. „Articolul 98, alineatul 6 din Legea Supremă nu stabilește
obligația președintelui de a numi ministrul la a 2-a propunere, așa cum este
prevăzut în cazul promulgării legilor”, a spus șeful statului moldovean. De
aici.
În
conferința de presă Igor Dodon a declarat că nu este suspendat și că își
exercită în continuare funcția. Are dreptate.
Fostul
președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase a confirmat asta.
Președintele Dodon poate fi suspendat doar după ce o comisie parlamentară va declara
așa ceva. „Curtea a constatat încălcarea Constituției, fapt care justifică
suspendarea din funcție a președintelui. Parlamentului i s-a deschis calea
pentru a iniția procedura de suspendare”, a spus Tănase la TVR Moldova.
Chichițele
juridice sunt departe de a fi înțelese de cetățeanul moldovean. A încălcat
Dodon legea supremă? Parcă da. Au dreptate deputații să-l suspende? Parcă da,
parcă nu.
Președintele
moldovean spune că, dacă poartă răspundere doar în fața celor care l-au ales,
nici un fel de instanță nu îl poate obliga să semneze ceva cu care nu este de
acord. Deci, în mod indirect, a recunoscut că a încălcat legea supremă.
Suficient motiv pentru a declanșa o procedură de impeachment?
Anterior, demiterea șefului statului moldovean putea fi
făcută prin votul comun a 2/3 din deputați. Că tot deputații erau cei care îl
alegeau. În prezent deputații moldoveni sunt puși într-o situație delicată: care
este procedura de a-l aduce la ordine pe un președinte vocal și profund incontrolabil ? Cum pot deputații moldoveni să demită un președinte "neascultător" ?
În
condițiile în care președintele a fost ales în urma votului popular, unica
procedură de demiterea care este corectă din punct de vedere constituțional, este
cea a unui referendum. Un referendum de suspendare al șefului statului poate oferi
un rezultat negativ. Cercetările sociologice
arată că Igor Dodon are o cotă înaltă de popularitate.
Așa
cum am intuit, clasa politică din Republica Moldova s-a întors în timp:
ciocnirea dintre instituția prezidențială și instituția parlamentară s-a mai
întâmplat. În perioada 1999-2000 președintele Lucinschi își dorea puteri
prezidențiale sporite, parlamentarii au refuzat sa i le ofere, pe data de 5
iulie 2000 Parlamentul moldovean a introdus regimul parlamentar de guvernare.
Era
clar că, revenirea la alegerea președintelui moldovean prin alegeri directe, va atrage
după sine discuții în contradictoriu referitoare la puterile pe care le deține președintele
ales prin vot direct. Igor Dodon a spus că „Moldova
ar trebui să treacă cât mai rapid la o formă de guvernare prezidențială”.
Se poate întâmpla așa ceva? Teoretic da. Forma legală de
trecere la o republică prezidențială este de modificare a Constituției, pentru
asta este nevoie de votul comun a 2/3 din deputați. E greu de crezut, în ciuda
cotei de popularitate a președintelui Dodon, că socialiștii moldoveni vor avea un
număr suficient de voturi pentru a face asta.
Răzvrătirile șefului statului împotriva majorității constituționale
sunt de înțeles: comportament electoral tipic.
Dacă Parlamentul Republicii Moldova își dorește să îl
aducă la ordine pe șeful statului sunt necesare acțiuni concrete din partea
legislativului: crearea unei comisii parlamentare de anchetă și solicitarea
unui aviz de la Curtea Constituțională în acest sens. Abia după desfășurarea acestei
anchete parlamentare președintele legislativului, Andrian Candu ar putea să îl
substitue pe șeful statului.
Nu știu ce vor decide parlamentarii moldoveni. În
condițiile în care Republica Moldova este un stat parlamentar, ei sunt
decidenții politici. Sunt sigur că nu vom avea, așa cum își dorește Igor Dodon,
alegeri parlamentare. Răzvrătirile președintelui Dodon ar trebui să aibă niște
limite, ca să nu explodeze mămăliga și să sărim în aer cu toții, indiferent
de simpatiile politice. Aceste norme de conduită între cele trei instituții
care exercită puterea în statul moldovean, Parlament, Guvern, Președinție, ar
trebui stabilite de pe acum. Mai ales că 2018 este un an electoral. De asta,
cât nu e prea târziu, ar trebui să existe o întâlnire în care aceste reguli politice
să fie bătute în cuie și abia după, să fie dezgropată securea războiului
electoral.
E clar că șeful statului trebuie sancționat pentru faptul
că a încălcat Constituția. Nesancționarea lui ar fi contagioasă. O mustrare
prea aspră ar fi provocatoare. Ea ar da naștere unor confruntări politice din
care Moldova nu ar ieși deloc bine. De asta, o întâlnire trilaterală între Candu,
Dodon și Filip ar trebui să aibă loc. Acolo, ar trebui să se decidă modul de
funcționare al statului moldovean în viitorul și dramaticul an electoral ce urmează.
