Aflat în drum către
Riga, premierul României, domnul Victor Viorel Ponta, s-a oprit săptămâna
trecută la Chișinău. Importanta vizită a avut mai multe scopuri. Principalul
dintre acestea a fost transmiterea mesajului că, la summit-ul parteneriatului
Estic de la Riga, Moldova nu trebuie să
aibă prea multe așteptări. Într-un interviu pentru un post de radio, primul
ministru român a spus că nu are așteptări de la întâlnirea mai marilor Uniunii
Europene dedicată Parteneriatului Estic.
''Nu am așteptări foarte mari. La nivelul de vârf al Uniunii Europene
există multă ezitare și prudență. Am însă mari așteptări de la proiectele
noastre directe pe care le-am implementat și pe care le avem în plan pentru
implementare'', a declarat domnul Ponta.
La Riga s-a
întâmplat exact așa cum a spus domnia sa. Moldova, Ucraina şi Georgia nu fac
paşi în faţă spre Uniunea Europeană, dar nici nu dau în spate. Cele trei state
nu au primit promisiuni pentru un parcurs european, dar sunt asigurate de
susţinerea Uniunii Europene. Ucraina şi Georgia sperau că vor primi ca și
Moldova un acord pentru liberalizarea vizelor, Chișinăul și-ar fi dorit ca în
declaraţia finală a întâlnirii de la Riga să se regăsească precizarea că
într-un viitor cele statele vor putea adera la Uniunea Europeană. Nu a fost așa.
Ezitarea de
care vorbea primul ministru României pornește de la siguranța faptului că
într-un viitor apropiat Occidentul va face pace cu Rusia. Dar pacea, ca și războiul costă. Iar acest cost, se pare că
ține de menținerea Ucrainei și Georgiei în sfera de influență a Federației
Ruse. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a dat de
înțeles acest lucru: ”Trebuie să menţionăm în mod clar că perspectiva europeană
nu există pentru niciuna din aceste țări. Nici ele nu sunt pregătite, nici noi
nu suntem pregătiţi'', a subliniat el.
Domnul Ponta
are dreptate – așteptările noastre, ale românilor, vin de pe urma implementării
proiectelor dintre Moldova și România. În cadrul vizitei sale oficiale
de la Chișinău, premierul român a semnat cu omologul său moldovean un
memorandum de înțelegere cu privire la mai multe proiecte de interconectare
energetică între cele două maluri ale Prutului. Este vorba de extinderea
gazoductului Iași-Ungheni până la Chișinău, precum și de interconectarea liniilor
de înaltă tensiune care vor uni rețelele electrice din cele două state.
''Am venit la Chișinău pentru a spune că sprijinim
actualul guvern al Moldovei. Avem proiecte foarte concrete de energie, ele trebuie să fie implementate'', a
afirmat domnul Ponta.
Proiectele de
interconectare energetică între cele două state românești nu numai că trebuiesc, pentru Moldova sunt de o necesitate vitală. Crearea unei alternative
la curentul electric și gazele naturale reprezintă primii pași pentru
securizarea statului moldovean împotriva unor posibile acțiuni ale rușilor de
la Gazprom ori ai celor de la Centrala Electrică de la Cuciurgani. Memorandumul
semnat la Chișinău este acel pas concret către obținerea acestei alternative.
Semnarea acestui memorandum vine
să ofere Moldovei garanția faptului că în caz de necaz, România va putea oferi
o minimă asistență Moldovei. Tot asta a spus și ministrul român al Apărării, domnul Mircea Duşa, care pe data de 19 mai
i-a transmis, omologului său moldovean,
domnul Viorel Cibotaru, că, în contextul consolidării capacităţii de apărare a
Republicii Moldova, România este dispusă să acorde asistenţă tehnico-materială
şi consiliere pentru elaborarea actelor normative specifice în domeniul
logistic. La București, ministrul moldovean al Apărării a discutat despre posibilitatea
creării unui batalion moldo-român de menținere a păcii și despre posibilitatea
de extindere a colaborării în instruirea trupelor. Este clar că vizita
ministrului Cibotaru la București vine să consolideze, odată
în plus, dialogul politico-militar existent. Desemnarea unui
atașat militar moldovean la viitorul comandament NATO care va fi dislocat în
România ar însemna că, în noul context geopolitic din Estul Europei, relația
existentă între Moldova și NATO ar reprezenta o garanție de securitate pentru
Chișinău.
Până la
urmă despre securitate este vorba, iar securitatea e de mai multe feluri, de la
cea energetică, la cea economică, de la cea demografică la cea
financiar-bancară. Iar dacă cineva curios întreabă dacă Moldova mai are șanse
europene, răspunsul este la suprafață. Summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga a fost
precedat de întîlnirea liderilor din Partidul Popular European, acolo șefii de
state și de guverne au subliniat că, atât timp cât acordurile de asociere ale acestor țări sunt
implementate există o perspectivă de aderare la Uniunea Europeană pentru ele. Purtătorul de cuvânt al
Partidului Popular European, europarlamentarul Sigfried Mureșan a spus cu
subiect și predicat, că pentru Moldova porțile Uniunii Europene rămân deschise. La întâlnirea liderilor din familia popularilor europeni s-a spus că cel mai bun
lucru pe care îl poate face Moldova este implementarea acordului de asociere și
a reformelor care au fost stabilite.
Rezultă că mai avem
o șansă. Cu ajutor american, implementarea Acordului de Asociere semnat cu Uniunea Europeană împreună cu realizarea proiectelor dintre cele două state românești fac
din Moldova singurul stat care poate ieși din siajul rusesc. Moldova nu se va finlandiza. Poarta către
o apartenență deplină spre Uniunea Europeană şi NATO se numește România. Nimeni nu poate fura moldovenilor această șansă. Nici măcar posturile de televiziune din Chișinău care emit în limba rusă. Premierul moldovean, semnând memorandumurile de colaborare cu partea română a știut că e o ultimă oportunitate. Casa părintească nu se vinde. Așa e domnule prim ministru?
Finlandizare - Noțiunea a fost folosită în Republica Federală Germania și alte țări membre ale NATO, cu referire la transformarea într-o țară neutră și comportamentul unui stat care, deși își menține suveranitatea națională, este obligat în politica externă să acționeze în așa fel încât să nu deranjeze vecinul mult mai puternic. În cazul de față referirea face trimitere la comportamentul Republicii Moldova față de Federația Rusă.
FOTO - gov.ro
