Ministerul de Externe al
Republicii Moldova l-a declarat persona non-grata pe vicepremierul rus, Dmitri
Rogozin. Ministrul moldovean de Externe, Andrei Galbur, a
explicat, în cadrul unei ședințe de Guvern că gestul vine ca urmare a declarațiilor
făcute de Rogozin, „declarații și comentarii publice care poartă un caracter
neprietenesc, denigrator și ofensator la adresa Republicii Moldova și a poporului
său”. De aici.
Ca
răspuns, Ministerul rus de Externe l-a convocat pe ambasadorul Republicii
Moldova la Moscova, Andrei Neguța. Ministrul de Externe al Federației Ruse și-a
exprimat protestul față de decizia luată la Chișinău și a avertizat că gestul
vine să submineze relațiile dintre cele două state. De asemenea, Președintele Comitetului
Dumei de Stat pentru afaceri în CSI, Leonid Kalashnikov, consideră că Rusia
trebuie să răspundă imediat acestor decizii. „Asigurați-vă că răspunsul va
fi la fel. Așteptați-vă la contramăsuri. Nu s-a întâmplat nimic extraordinar,
dar Rusia este obligată să răspundă, inclusiv cu gestul de a numi persona non
grata pe cineva de la noi”, a declarat oficialul rus. De aici.
De
pe muntele Athos, Președintele Dodon scrie că gestul executivului moldovenesc este
un “act de mare stupiditate politică și un mare deserviciu pentru Moldova și
pentru moldoveni”. Șeful statului consideră că prin acest gest statul moldovean
s-a implicat “într-un conflict diplomatic și geopolitic fără precedent în
ultimul sfert de veac”. De aici.
Voci
apropiate Partidului Socialiștilor își arată îngrijorarea referitoare la măsurile de
răspuns pe care le vor aplica externele rusești la adresa Moldovei. Se afirmă
că, în mod operativ, autoritățile ruse ar putea recurge la o verificare mai drastică
a actelor de care dispun moldovenii aflați la muncă în Federația Rusă și, drept
rezultat, ar putea să expulzeze un număr mare dintre aceștia. Deja, în spațiul
informațional moldovean, prinde contur ideea că măsura aplicată de executivul
de la Chișinău ar atrage după ea „un potop" de sancțiuni la adresa Moldovei.
Da,
gestul politic al Cabinetului Filip este fără precedent. O măsură curajoasă
care presupune un risc. Da, sfaturile oficialilor europeni date externelor moldovene pentru un comportament în
relațiile cu Federația Rusă au vorbit despre cumpătare și realism, de cele mai
multe ori, Chișinăului i s-a sugerat să nu tensioneze relațiile cu Federația
Rusă. Dar, în cazul dat, autoritățile
Republicii Moldova au neglijat prea mult timp declarațiile și acțiunile vicepremierului
Rogozin. Declararea indezirabilității lui pe teritoriul statului moldovean a fost o măsură de limitare a acțiunilor sale: după faptă și răsplată!
Nu
cred că, pentru curajul de a sancționa infatuarea lui Rogozin, Federația Rusă
va da drumul unui potop de sancțiuni la adresa Chișinăului. Desigur, un răspuns
va exista, dar acesta nu va atinge excepționalul. Probabil, oficialii Ministerului
de Externe al Federației Ruse s-au mirat de răbdarea Chișinăului oficial față
de declarațiile lui Rogozin la adresa Moldovei. Amintesc, că Ministerul rus de
Externe a fost pus, de mai multe ori, în situația de a strânge mizeria făcută
de declaraţiile vicepremierului rus.
Președintele Vladimir Putin va fi
cel care va decide cine va fi înlocuitorul lui Rogozin pentru poziția de
Însărcinat special al președintelui Federației Ruse pentru Transnistria și
co-președinte a Comisiei interguvernamentale Federația Rusă-Republica Moldova. Din
acest moment începe adevărata miză a scenariului eșuatei vizitei a lui Rogozin
în regiunea transnistreană: cine va fi cel care îl va înlocui pe Rogozin?
Ultimele evoluții ale procesului
transnistrean: preluarea controlului de către Republica Moldova a frontierei
sale de est, inaugurarea punctului comun moldo-ucrainean de la Cuciurgani și fuga lui Evghenii Șevciuk la Chișinău, au făcut ca
înlocuirea lui Rogozin să fie una ultimativ necesară. Consider
că autoritățile ruse au conștientizat necesitatea unui negociator, mai tehnic și
mai calificat. Acuzele pe care le face noul șef al regiunii separatiste, Kranoselskii,
la adresa lui Șevciuk, referitoare la sifonarea banilor rusești destinați
regiunii transnistrene au făcut, probabil, ca și asupra lui Rogozin să planeze anumite
incertitudini. Amintesc că Evghenii Șevciuk era considerat a fi în cercul de
intimi ai lui Rogozin. Posibile delapidări ai banilor publici trimiși de
Moscova în regiunea transnistreană nu puteau să aibă loc fără acordul unor
superiori. De
aici.
Consider că,
în toată această istorie, interesul adevărat al Federației Ruse a fost substituirea lui Rogozin, un
negociator politic, cu unul tehnic, mai calificat. Necesitatea e cu atât mai acută,
cu cât președintele Trump a promulgat noile sancțiuni economice împotriva
Federației Ruse. Potrivit acestor sancțiuni,
orice companie care lucrează cu Federația Rusă în domeniul modernizării și
cercetării va fi pedepsită. Este vorba de companii europene care sunt
angajate în proiectele de dezvoltare ale conductelor rusești de gaze către Uniunea
Europeană.
Textul legii promulgate de Trump este
susceptibil de a deschide calea unor sancțiuni împotriva grupurilor europene
partenere ale proiectului de gazoduct Nord Stream 2, care urmează să accelereze
transportul de gaze rusești spre Germania, începând din 2019. De
aici.
Acest lucru duce la o regândire
asupra mai vechilor și funcționalelor conducte de gaze care, brusc, își
păstrează importanța. Ucraina și Republica Moldova își mențin statutul avut, de
țară de tranzit pentru gazele rusești. Adică țări cu care trebuie de negociat tehnic
și mai puțin politic.
