Ziaristul
român Bogdan Chirieac scrie că, la începutul lunii mai, Federația Rusă va ataca Ucraina. Domnul
Chireac face trimitere, la generalii americani care au vizitat de
curând Bucureștiul. “Mult mai aproape de zona de conflict decât alte
țări, România trebuie să se aștepte la o serie de diversiuni din partea Rusiei
neprietene. România este cu atât mai vulnerabilă cu cât Republica Moldova, al
doilea stat românesc, este penetrată politic, economic și cultural de Moscova.
Unii spun că acțiunile DNA împotriva corupției ar avea legătură cu eliminarea
centrelor de putere rusești din România. E prea devreme să tragem această
concluzie”, afirmă domnul Chirieac.
Ziaristul român
a intuit relativ corect. Pe zece aprilie 2014,
doamna Nuland avea un discurs în fața Congresului american unde afirma că, în
țările Europei de Est, lupta cu corupția trebuie să devină o prioritate. Expunerea doamnei
Nuland pornea de la constatarea faptului că anexarea Crimeei a fost posibilă
datorită corupției la nivel înalt prezentă în Ucraina. "Se atestă una și aceeași tendință
îngrijorătoare în multe țări din Europa Centrală și în Balcani. Tendință
îngrijorătoare ca aspirațiile cetățenilor să fie călcate în picioare în
interesul oligarhilor corupți, care folosesc banii și influența pentru a
înăbuși opoziția politică, pentru a cumpăra politicieni și mass-media, pentru a
slăbi independența justiției și drepturile ONG-urilor în aceste state”, sublinia în urmă cu un an Victoria Nuland.
Doamna Nuland
arăta cu degetul punctele slabe ale noilor democrații din regiune – coruptibilitatea
politicienilor, manipulările efectuate de către instituțiile mass-media și
interesele divergente ale oligarhilor locali. La un an distanță de anexarea
Crimeei constatăm că în România anului 2015, DNA-ul reține marii corupți, iar NATO este gata să întărească capacitățile
de apărare ale Republicii Moldova. Semn că aproape toate cele punctate de doamna
Nuland au fost puse în aplicare. Mai mult decât atât - zilele trecute
politicienii de la București au eliminat o hotărâre a Parlamentului României
din 2 mai 2007 care limita la 3000 numărul maxim al soldaților americani care
se pot afla pe teritoriul statului român. Acum Statele Unite ale Americii pot
disloca în România câte trupe vor.
În articolul
domniei sale, Război
lângă România , Bogdan Chirieac nu era convins că acțiunile DNA ar avea
legătură cu eliminarea centrelor de putere rusești care acționează în România. Posibil
că nu toate acțiunile DNA au o asemenea conexiune. Dar cu siguranță, printre cei
reținuți se numără și persoane care ar putea fi implicate în acțiuni subversive
la adresa statului român. Că poate fi vorba despre așa ceva, o spune domnul George
Maior, la Realitatea TV – SRI
și DNA au o colaborare foarte bună. Domnul Maior a
explicat că SRI oferă către DNA informații pentru combaterea corupției. Așadar e foarte posibil, așa cum afirma la
zece martie 2014 doamna Nuland, ca la adăpostul corupției să existe suficiente legături
care duc spre centrele ruse de informații.
Domnul Bogdan Chirieac este îngrijorat de
soarta României. Îl interesează mult mai puțin ce se va întâmpla cu Republica Moldova.
Pe care o consideră o vulnerabilitate. Domnia sa are dreptate atunci când notează că Republica Moldova
este penetrată politic, economic și cultural de Moscova – dar Moldova era șvaițer
și în urmă cu 25 de ani. Din pricina acestei vulnerabilități România ar trebui
să își revizuiască relațiile cu Republica Moldova? Nu cred. Să fie Moldova o
amenințare reală pentru România? Mai degrabă o sursă de instabilitate. Cea mai
mare amenințare pentru România este Crimeea, cu arsenalul rusesc dislocat
acolo. Dar România este în acest moment în cea mai bună
situaţie din întreaga ei istorie, e vorba de apartenenţa la NATO şi Uniunea
Europeană. Acest lucru înseamnă garanții solide de securitate şi prosperitate.
De asta în fața dramaticelor evenimente din regiune, România este protejată.
Domnul Chirieac ne spune că în luna mai Rusia
va invada Ucraina. Informația i-ar fi venit pe surse. Am putea să îl credem. Fostul
consilier al președintelui Putin, Andrei Ilarionov nota în presa rusă că majorarea
bruscă a cheltuielilor din domeniul militar în perioada ianuarie februarie 2015
demonstrează faptul că Moscova se pregătește pentru purtarea unor acțiuni
militare de lungă durată. Așa că, da, ar putea fi un motiv de îngrijorare, dar împreună cu aliații săi, statul român își poate purta de grijă.
În schimb, se pare că soarta Moldovei pare a fi decisă. Prezent la Chișinău, Eric Rubin, oficial al Departamentului de Stat, declara la sfârșitul lunii martie 2015, că Statele Unite văd Moldova într-un stat comun cu regiunea transnistreană. Dacă această viziune de reglementare a conflictului este agreată de partea rusă, Moldova va deveni un stat federal cu trei subiecți – Transnistria, Găgăuzia și Moldova. Dacă Moldova va deveni un stat federal, așa cum a lăsat să se înțeleagă domnul Rubin, trupele ruse dislocate în Transnistria vor deveni o permanență. Transnistrizarea Moldovei va însemna transformarea statului moldav într-o regiune tampon între interesele americane și ruse din regiune.
Dacă privim prin această cheie, îndemnul
fostului președinte al României, domnul Băsescu, de
a cuteza să gândim la unirea dintre România și Republica Moldova, este unul
oportun. Cel mai bun scenariu al Bucureștiului pentru a nu accepta
transformarea Moldovei într-o zonă gri ar fi într-adevăr unirea. Dar ea,
vorba domnului Băsescu, trebuie cerută. Cine va face acest lucru? Chișinăul ori Bucureștiul? Domnul Iohannis, domnul Ponta? Ori poate
domnul Bogdan Chirieac? Mare mi-ar fi mirarea..
FOTO - Vadim Șterbate/Observatorul de Nord
