
Opoziția
parlamentară este gata să înainteze o nouă moțiune de cenzură împotriva
Guvernului Filip. Liderul socialist a recunoscut că a discutat această
inițiativă cu deputații comuniști și că aceștia sunt gata să semneze moțiunea.
„La următoarea ședință a Parlamentului vom înainta o nouă moțiune de
cenzură", a subliniat Dodon.
În
schimb, opoziția extraparlamentară îi îndeamnă pe moldoveni să
iasă la proteste împotriva președintelui Nicolae Timofti. Membrii
Partidului Demnitate și Adevăr au chemat cetățenii să își arate nemulțumirea
față de decizia șefului statului moldovean de a promulga cele șapte legi pentru
care cabinetul de miniștrii și-a asumat responsabilitatea. Potrivit echipei
conduse de candidatul Andrei Năstase, cele șapte legi ar trebui anulate. Mai
mulți oficiali moldoveni au recunoscut că adoptarea celor șapte legi au fost o
precondiție pentru semnarea acordului de finanțare cu Fondul Monetar
Internațional.
Proteste au fost anunțate și
de către agricultorii moldoveni după ce guvernul a tăiat 200 de milioane de lei
din subvențiile destinate sectorului agricol. Probabil, nemulțumirea fermierilor a fost
alimentată de către vicepreședintele Partidului Demnitate și Adevăr, Alexandru
Slusari, care anterior a deținut funcția de președinte a Uniagroprotect, o
influentă asociație a producătorilor agricoli din Republica Moldova. Ministrul Agriculturii, Eduard
Grama, a dat asigurări că, în primul
trimestru al anului 2017, agricultorii
își vor primi banii.
Sunt
create premisele pentru ca, la examinarea unei noi moțiunii de cenzură, strada
să pună suficientă presiune pe deputați pentru ca aceștia să demită guvernul.
Triunghiul Năstase, Usatâi, Dodon nu își dorește un nou memorandum cu FMI și
deblocarea finanțărilor externe pentru Republica Moldova. De ce? Pentru că
Moldova ar beneficia de o asistență externă de
aproximativ 483 de milioane de dolari, adică de două ori mai mult decât în 2015
și cu 15% peste nivelul din 2014 – suficient pentru ca stabilizarea Republicii
Moldova să fie ireversibilă.
Să presupunem că afirmația lui Igor Dodon este adevărată
- jumătate de milion de cetățeni moldoveni și-au dat promisiunea că vor vota pentru
el. Chiar și cu această realitate în față, nu îi este destul pentru a câștiga
alegerile din primul tur de scrutin. Cu siguranță, alegerile prezidențiale vor
avea și un tur doi. Întâlnirile, publice ori secrete, liderului
socialist cu Usatâi și Năstase ne vorbesc despre o coordonare a acțiunilor
îndreptate împotriva cabinetului Filip și actualei coaliții parlamentare. Ne
aducem aminte că, la o emisiune televizată, Andrei
Năstase a fost de acord cu Dodon și Usatîi să pună pauză pe procesul de
integrare europeană al Moldovei. Probabil, înaintea turului
doi, simpatizanții Partidului Nostru și ai Partidului Demnitate și Adevăr vor
fi îndemnați să voteze pentru candidatul Partidului Socialiștilor. Discursul
anti-Plahotniuc pe care îl auzim la instituțiile media aflate în siajul
Partidului Demnitate și Adevăr are ca principal scop construcția motivațională
a unui vot pro-Dodon.
Liderul socialist a promis reorientarea strategică a
Republicii Moldova către Federația Rusă și federalizarea statului, cu un veto
al Tiraspolului față de politica externă a Chișinăului. Asta înseamnă
desprinderea Moldovei de drumul ei occidental.
Din calitatea de șef al statului, discursul lui Igor
Dodon va fi suficient de vocal pentru a provoca un conflict între instituția
prezidențială și cea parlamentară, conflict care, am mai spus-o, poate duce
spre tulburări publice în masă. O ruptură de FMI, de Uniunea Europeană și de
România duce obligatoriu la încetarea oricăror ajutoare materiale și a
programelor financiare destinate implementării reformelor. În condițiile în
care Federația Rusă trece printr-o gravă recesiune și nu are bani nici pentru
sine, subvenții financiare destinate Chișinăului nu vor exista. Abia atunci,
viața între Prut și Nistru, se va transforma într-o adevărată tragedie.
Ce vor face autoritățile române dacă un sfert din
cei 400 de mii de cetățeni români cu domiciliul între Prut și Nistru, vor bate
la porțile României în încercarea de a evita coșmarul incapacității de plată a
statului Republica Moldova?
Cum vor reacționa oficialii români în fața acestui uriaș
val migraționist? Va închide Iohannis frontiera est a României? Nu au cum, cei
care vor solicita azilul economic vor fi cetățeni români! Dar dacă, in extremis, vor proceda așa?
Probabil, zilele trecute, când șeful statului român a
discutat la CSAT despre Republica Moldova și a spus că își dorește o relație
“mai bună, mai performantă, mai pragmatică și mai previzibilă”, a avut în minte
acest coșmaresc scenariu și implicațiile pe care le-ar aduce venirea lui Igor Dodon la
președinția statului moldovean. Nu cred că președintele Iohannis și-ar dori, la Palatul Cotroceni, să dea mâna cu Dodon.
Elaborarea unei strategii de comportament al României cu
Republica Moldova trebuie să ia în calcul și nedoritul scenariu în care,
puși să aleagă între ruși și europeni, moldovenii cu cetățenie român și-ar lăsa
averile și ar solicita repatrierea lor în România.
Tocmai pentru a nu se întâmpla astfel de permutări de
populație, România susține în
prezent construcția instituțională, cooperarea economică și finanțarea Republicii
Moldova, susține acțiunea europeană a guvernului de la Chișinău și își dorește ca
electoratul să aleagă la prezidențialele din 30 octombrie un președinte
pro-european.