PARTENERIATUL PENTRU O MOLDOVĂ FEDERALĂ

Președintele moldovean Igor Dodon s-a întâlnit, la Soci, cu Vladimir Putin. Președintele rus a promis că, „Moscova va face tot posibilul pentru soluționarea diferendului transnistrean”. „Vom garanta acele înțelegeri care pot și trebuie să apară pentru a rezolva această problemă în interesul tuturor persoanelor care trăiesc acolo”, a afirmat Putin. 

Președintele moldovean, la rândul său, și-a exprimat recunoștința față de Federația Rusă pentru poziția avută în procesul de soluționare a conflictului transnistrean. Gratitudinea a fost exprimată  „din partea poporului moldovenesc din partea stângă și dreaptă a Nistrului”. Igor Dodon a declarat că după alegerile parlamentare de anul viitor se va ajunge la reglementarea politică a conflictului de pe Nistru. „Sunt sigur că, la Chișinău, va exista un Parlament pro-moldovenesc care se va orienta spre rezolvarea acestei probleme foarte importante”, a adăugat el. 

Putin a recunoscut că apreciază în mod deosebit eforturile lui Igor Dodon de a normaliza relațiile ruso-moldovene. „Apreciem eforturile dumneavoastră de a normaliza relațiile ruso-moldovene, vedem că acest proces nu este ușor, dar plecăm de la faptul că atât poporul moldovean, cât și poporul Federației Ruse sunt interesate de o evoluție pozitivă”, a spus șeful statului rus. De aici.

Ce se ascunde în spatele cuvintelor spuse de cei doi președinți?

Răspunsul este la suprafață: federalizarea Moldovei. Viceministrul externelor rusești, Grigori Karasin, într-un interviu recent, declara că Federația Rusă își va evacua munițiile din regiunea transnistreană atunci când conflictul transnistrean va fi reglementat așa cum vrea Moscova, adică prin federalizarea Republicii Moldova. De aici.

Enunțul făcut de președintele Dodon în fața lui Putin, că „un Parlament pro-moldovenesc se va orienta spre rezolvarea problemei transnistrene”, se traduce printr-o rezolvare federală a conflictului. Șeful statului moldovean a anunțat de mai multe ori că unica soluţie pentru reglementarea conflictului transnistrean este federalizarea Republicii Moldova. Nimic nou. Igor Dodon este doar un executant al viziunii ruse de rezolvare a conflictului de pe Nistru. 

Nici discursul pro-federalizare al viceministrului Karasin nu e nou. Dmitri Kozak, în anul 2003, viceprim-ministru al Federației Ruse, pregătise un plan de soluționare definitivă a conflictului dintre Republica Moldova și regimul separatist din Transnistria, prin constituirea a unui stat moldovenesc federal asimetric. Planul prevedea staționarea trupelor rusești pe teritoriul Moldovei până în 2023, acest planul a fost respins de către Vladimir Voronin.

Nou este faptul că, Adunarea Parlamentară a NATO, desfășurată zilele trecute la București, a respins amendamentul înaintat de delegaţia Republicii Moldova prin care solicita o rezoluție de retragere a armamentului și trupelor ruse din stânga Nistrului. Dar fost acceptat un amendament al delegaţiei române, în care se specifică faptul că orice soluţie în conflictul transnistrean trebuie să ţină cont de suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. De aici.

Doar că, pe 7 iulie 2017, Duma de Stat a Federației Ruse a votat pentru păstrarea trupelor militare ruse în regiunea transnistreană. Era o confirmare indirectă a faptului că federalizarea Republicii Moldova convine cel mai mult Federației Ruse. De ce? S-a mai spus: federalizarea Republicii Moldova va deschide calea pentru utilizarea aceluiași model în regiunile de est ale Ucrainei. 

Se știe că ideea Kremlinului este de a crea un „cordon sanitar”  între NATO/UE și Federația Rusă. O zonă gri. În condițiile în care, sub regimul Erdogan, Turcia face pași de distanțare de Occident, iar Marea Neagră seamănă a fi un lac rusesc, Putin capătă suficient ascendent care să facă posibilă crearea acestei zone de influență a Federației Ruse. Cât de multă autoritate va avea Moscova în Ucraina sau Republica Moldova depinde însă de evoluțiile politice din aceste țări.

Succesul formațiunilor politice pro-europene din Ucraina ori Moldova depinde de atractivitatea soluțiilor pe care Uniunea Europeană le va propune acestor state în cadrul summit-ului Parteneriatului Estic din 24 noiembrie. De ce? Pentru că partidele aflate la guvernare în aceste state trebuie să prezinte alegătorilor lor beneficiile politicilor pro-europene. Cât de mult va conta pentru cetățeanul ucrainean faptul că țara sa va avea posibilitatea să se alăture uniunii  vamale și energetice europene? Va conta pentru cetățeanul moldovean anularea tarifelor la roaming? Sunt doar două dintre prevederile conținute de o rezoluție a Comisiei de Afaceri Externe a Parlamentului European referitoare la țările Parteneriatului Estic. De aici.

Desigur, România, țara în care s-a desfășurat pentru a treia oară summit-ul Adunării Parlamentare a NATO, care are un parteneriat strategic cu Statele Unite, și-a reconfirmat, prin alocarea celor 2% pentru politicile de apărare, apetența pentru a deveni centrul de greutate NATO în regiune. De aici și derularea unor scenarii pentru creșterea influenței Bucureștiului pe scena politică de la Chișinău, de fapt o strategie de securitate pro-activă. Soluția probabilă, Traian Băsescu în fruntea unui bloc electoral pro-unionist și pro-european în alegerile parlamentare de anul viitor, poate reduce procentajul electoral pe care mizează președintele Dodon. Dar nu suficient. 

A fost de datoria Chișinăului oficial să găsească soluția introducerii votului mixt, pe liste de partid și în circumscripții electorale, pentru ca socialiștii moldoveni să nu dețină o majoritate parlamentară care să declare Republica Moldova stat federal chiar în anul Centenarului Unirii. 
Păstrarea vechiului Cod Electoral ar fi garantat acest lucru. Presiunile politice făcute de Maia Sandu și Andrei Năstase la Bruxelles,  pentru păstrarea votului pe liste de partid sunt manifestări care pot fi interpretate ca acțiuni în favoarea federalizării Republicii Moldova. Prefer să consider că cei doi politicieni nu au conștientizat până la capăt consecințele păstrării vechiului Cod Electoral. Dacă vor continua criticile la adresa votului mixt și vor refuza participarea într-un larg bloc electoral pro-european, înseamnă că acceptă federalizarea statului moldovean. Și e grav de tot.