
Anterior,
Preşedintele
Partidului Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase şi liderul Partidului Acţiune şi
Solidaritate, Maia Sandu au anunțat că, la 1 octombrie, vor organiza încă un
protest împotriva adoptării noului Cod Electoral. Pe 17 septembrie, cei doi
lideri ai opoziției extraparlamentare au organizat o demonstrație de protest la
care au participat circa o mie de personae. Pentru organizarea ei, cei doi
politicieni moldoveni au avut la dispoziție toată vara. De
aici.
Constat
că manifestările de protest la adresa guvernării Filip au avut loc înaintea ori
după discursul premierului moldovean de la tribuna Adunării Generale a ONU, unde
a cerut delegaţiilor statelor participante să susţină solicitarea Republicii
Moldova pentru introducerea pe agenda noii sesiunii unui punct care vizează
retragerea forţelor militare ale Federației Ruse de pe teritoriul Republicii
Moldova. De aici.
Analiza celor două manifestări, din 17 septembrie și din
24 septembrie, demonstrează că ambele proteste au fost împotriva actualei
guvernări. Liderul PAS, Maia Sandu s-a lăsat antrenat într-un
conflict care nu reprezintă agenda și problemele populației. O agendă care i-a
fost sugerată/impusă de Andrei Năstase și finanțatorii formațiunii politice pe
care o conduce acesta. Un scenariu al cărui finalitate ar fi debarcarea
guvernului Filip. Un sfârșit dorit și de socialiștii moldoveni.
Ultima întâlnire a președintelui Klaus Iohannis cu premierul
Pavel Filip a demonstrat că, atât Cotroceniul, cât și Palatul Victoria, au certitudinea continuării proceselor de
reforme inițiate de cabinetul Filip. Președintele României a spus, cu subiect
și predicat că, Republica Moldova trebuie ajutată instituțional. "Nu cred
că este important să ajutăm anumiți politicieni, este important să ajutăm
statul moldovean, cetățenii și instituțiile moldovene", a spus
președintele României. Președintele român l-a felicitat pe premierul moldovean și
s-a declarat gata să acorde cea de a trei tranșă a împrumutului destinat
Moldovei. De aici.
Aflat recent la Chișinău, președintele Partidului Național
Liberal, Ludovic Orban, a declarat că în capitala moldoveană se simt mai multe derapaje de la
normele democratice. Preşedintele Partidului Naţional Liberal din România a
asigurat că se va implica activ în politica de la Chişinău, el consideră ca potenţiali
parteneri pe liderii PAS, PPDA, PLDM. De
aici.
Opoziția
liberală din România vorbește pe aceeiași voce critică cu cea a opoziției
extraparlamentare din Republica Moldova. Declarațiile făcute de liderul
liberalilor români la Chișinău intră în contradicție cu felicitările adresate
de președintele Iohannis lui Pavel Filip. Ce ar trebui să înțelegem din asta? Că președintele
Iohannis, când l-a felicitat pe premierul Filip, nu a ținut cont de opiniile
președintelui PNL, Ludovic Orban? Ori că, președintele român, de formațiune liberală,
a încetat să mai fie partizanul PNL? Nici una, nici alta. Explicația ține de activitatea de
partid al noului președinte al PNL, Ludovic Orban. Ales în iunie 2017, Orban se
află în această funcție doar trei luni, așa că el trebuia să se manifeste cumva.
A ales să vină în Republica Moldova. Este prima dată când liderii
liberalismului românesc se manifestă mai clar în chestiuni care țin de fenomenul
politic care are loc la Chișinău - fieful lui Traian Băsescu. Ludovic
Orban a explicitat foarte clar acest interes electoral: “Voi fi extrem de prezent în Chişinău
şi în toate localităţile din Republica Moldova acolo unde există prezent
Partidul Naţional Liberal, mă voi implica în acţiunile Partidului Naţional
Liberal de aici din Moldova. Aici avem o organizaţie puternică, cu rezultate
remarcabile în alegerile prezidenţiale pentru preşedintele Iohannis, unde am
obţinut un scor foarte important, şi pentru mine este foarte important ceea ce
se întâmplă în Republica Modova”.
Ludovic
Orban s-a manifestat exemplar - este primul președinte liberal care vine într-o
vizită de lucru – pe linie de partid – în Republica Moldova. L-a adus aici
rezultatul bun obținut la alegerile prezidențiale din România, când un număr
mare de cetățeni români cu domiciliul în Republica Moldova au votat pentru
Klaus Iohannis. Sunt sigur că a fost vorba și de cele întâmplate în PLDM,
formațiune politică cu care liberalii români sunt parteneri, dar și în curtea liberalilor
moldoveni conduși de Mihai Ghimpu. (Cu care Orban a avut o întâlnire neoficială.)
Vizita lui Ludovic Orban la Chișinău este una istorică
pentru liberalii români, atât din România, cât și din Republica Moldova. Președintele PNL speră ca, prin intermediul PAS și
PPDA, să fure aura pe care o deține Traian Băsescu în Republica Moldova. Să nu
uităm că, la ultimele alegeri parlamentare din România, Partidul Mișcarea
Populară a trecut pragul electoral datorită voturilor obținute în Republica
Moldova.
Îmi pare rău că, la întîlnirea oficială avută cu Maia
Sandu și Andrei Năstase, politicianul român nu a întrebat care ar fi partidul
cu care cei doi ar fi dispuși să facă alianță pentru formarea unei majorități
parlamentare? Cu Partidul Socialiștilor ori cu Partidul Democrat din Moldova? La
o atare întrebare Maia Sandu i-ar fi raspuns lui Orban cât se poate de clar –
nu va intra în alianță cu socialiștii. Andrei Năstase s-ar fi eschivat de la răspuns.
Prezența președintelui PNL la Chișinău ține mai mult de
construirea unui câmp electoral favorabil lui Klaus Iohannis. Doar că,
noul președinte de partid, riscă să calce pe grebla pe care
au mai călcat odată politicienii români, atunci când, investind în PPCD-ul lui
Iurie Roșca, au constatat nedumeriți, că are doi plămâni, unul românesc și
altul rusesc.