Știați
că, până în anul 1990, la Chișinău, era amplasat Cartierul General al Direcției
Sud-Vest al Armatei Sovietice? De aici.
În
1983, Biroul Politic al Comitetului Central al PCUS a aprobat un plan de mobilizare
al forțelor militare a țărilor membre Tratatului de la Varșovia, planul prevedea
dezvoltarea unei direcții operative și stategice, de răspuns al Armatei
Sovietice la declarațiile războinice făcute în perioada respectivă de către
președintele american Ronald Reagan. În cazul unei situații de conflict între blocul
militar sovietic și țările NATO, Cartierul General al Direcției Sud-Vest era
răspunzător, în caz de necesitate, să pună în aplicare o ofensivă
militară în direcția statelor din
Balcani, Turcia și Italia. Se spune că, potrivit acestor planuri, trupele Tratatului de la Varșovia, conduse de Armata Sovietică ar fi trebuit să cucerească strâmtoarea Bosfor în aproximativ 48 de ore. Acest punct de comandă a fost dislocat în Chișinău, în
cartierul Telecentru, acolo unde s-a construit un complex militar gigant. Actualmente,
în acest loc se află Ministerul Apărării al Republicii Moldova.
Primul,
și ultimul comandat al acestui Cartier General, generalul de armată Ivan Alexandrovici
Gherasimov, la preluarea acestui punct de comandă a insistat ca ofițerii
sovietici veniți în capitala moldovenească să fie
asigurați cu apartamente. Blocurile construite în jurul fostelor unități
militare de pe strada Vasile Lupu din Chișinău au fost destinate acestor
ofițeri. Potrivit unor date, în punctul de comandă al Direcției Sud-Vest
activau câteva sute de înalți ofițeri, 48 dintre ei aveau gradul de general. De aici.
Dispariția Uniunii Sovietice a făcut ca o bună parte din efectivul
acestui comandament să rămână în calda Moldovă, nu au vrut să plece în locurile friguroase din Federația Rusă. Ei au obținut cetățenia moldoveană și au trecut
în componența nou constituitei Armatei Naționale a statului moldovean. Alții,
cu bună pregătire în domeniul operativ-informativ, s-au transferat în structurile
noului Minister al Securității, actualul Serviciu de Informații și Securitate. Majoritatea acestor înalți ofițeri sovietici beneficiază în prezent de pensii de lux. Unii
dintre ei, deja la pensie, s-au implicat în viața politică din Republica
Moldova, de unde continuă să își protejeze acest beneficiu lunar.
Un raport al Curții de Conturi din Republica Moldova,
efectuat în anul 2015, arată că pensiile
speciale destinate foștilor lucrători din instituţiile de forță, (Ministerul
Apărării, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, Serviciul de Informații
și Securitate), reprezintă 9 la sută din cheltuielele totale ale sistemului de pensii
din Republica Moldova, numărul acestor pensionari de lux constituie 3% din totalul pensionarilor moldoveni. Peste 55 % din
bugetul de apărare al Republicii Moldova se duce pentru plata acestor pensii speciale, majoritatea
acestor pensionari au activat în fosta Armată Sovietică sau KGB. De aici
Autorii
raportului Curții de Conturi au arătat că, beneficiarii acestor pensii speciale
au avut o perioadă mică de achitare a contribuțiilor către fondul de pensii, că instituțiile de forţă nu au o evidenţă
clară a celor care primesc aceste pensii (numărul lor fiind secret de
stat), că nu există o claritate în actele din dosarele beneficiarilor
„elitari" și nu se ştie câţi dintre ei sunt decedaţi.
Într-un interviu
acordat publicației Timpul în anul 2015, ministrul Ruxanda Glavan (pe atunci ministrul muncii) a spus că cei
care beneficiază de pensii speciale, de peste 12 mii de lei, nu sunt nici
președinți de țară, nici foști deputați. De
aici.
Devine
clar că printre motivele de deces al sistemului de pensii din Republica Moldova se află și numărul mare de beneficiari ai pensiilor speciale. Probabil, Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii
Moldova are o evidenţă clară a celor care, până în anul 1989, au activat
împotriva adoptării limbii și alfabetului românesc, împotriva suveranității și
independenței statului moldav. Observ că nu există voinţa politică pentru ca
identitatea celor care au luptat împotriva acestor idealuri naționale
să fie făcută publică, dimpotrivă, aceștia beneficiază de pensii de lux și sunt protejați prin secret de
stat. Vi se pare echitabil?
Doar
că, prin reforma sistemului de pensii, primul ministru Pavel Filip, a pus problema
extrem de simplu - apărarea trebuie să fie apărare, iar fondul de pensii - fond
de pensii. În caz contrar, ministerele de forță și justiția, se transformă în
instituții care protejează și fabrică pensionari
de elită. Da, pensia unui procuror, a unui militar, ori a unui lucrător din
serviciul de informații, ar trebui să fie una mai mare. Dar nu una de lux. O minima moralia trebuie respectată.
