luni, 29 august 2016

BASARABIA E SAU NU E ROMÂNIA



Republica Moldova nu e România, Moldova trebuie să rămână un stat suveran și independent, în interiorul unei granițe sigure, a declarat ambasadorul SUA la Chisinau, James Pettit. "Alăturarea Moldovei la Romania, de exemplu, ca o cale de a intra în UE sau pentru orice alt motiv, nu este o alegere practică și nu este o alegere care va face lucrurile mai bune aici în Moldova", a spus diplomatul. El a explicat că : "Moldova nu este România, Moldova își are propria sa istorie și propriile sale provocari, printre care este și aceia că Moldova este o țară multietnică cu oameni care vorbesc limbi diferite și desigur, mai este și problema transnistreană, care nici macar nu este sub controlul Guvernului central, dar care are nevoie de un statut special, dar un statut special în cadrul Republicii Moldova."


Declarația de mai sus e ca o găleată de apă rece aruncată în capul celor care, la București ori Chișinău, de 25 de ani, au folosit discursul unionist doar ca o strategie electorală și nu au făcut mai nimic pentru ca cele două state să aibă un cordon ombilical mult mai rezistent. Analistul de securitate al Power&Politics, Gabriela Ioniță, a sesizat corect, de fapt ambasadorul Pettit a exprimat linia politicii americane în regiune: principalul partener strategic al României dorește ca Moldova, stat multietnic care tocmai a serbat 25 de ani de independență, să rămână separată de România, ba chiar a sugerat o modalitate federală de reglementare a conflictului transnistrean. Dincolo de acest duș anti-unionist, ar trebui să ne întrebăm de ce Statele Unite doresc să păstreze actualul status quo geopolitic la granița de est a Romaniei? Care sunt motivațiile de culise ale acestei afirmații?


Declarația oficialului american a apărut la câteva zile după vizita oficială a premierului României, Dacian Cioloș, la Chișinau. Vizită despre care premierul moldovean Pavel Filip a spus că are loc într-un moment semnificativ pentru ambele state – Moldova sărbătorește 25 de ani de independență dar și 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două state vecine. La rândul său, premierul Cioloș a spus că, indiferent de culoarea pe care o va avea guvernul de la Chișinău, Bucureștiul va rămâne fidel în a ajuta Moldova, pentru a asigura prosperitatea cetățenilor ei, pentru a consolida democrația și a susține parcursul ei european.  “Sigur, urmează o campanie electorală pentru alegerile prezidențiale, dar ni se pare esențial ca reformele care au fost începute, să continue”, a spus oficialul roman. 


Exact în ziua sosirii la Chișinău a premierului roman, Consiliul Public “Rodina”  a organizat o conferință internațională intitulată ‘’Independența la 25 de ani: trecut, prezent, viitor”. Consiliul “Rodina” (Patria) include aproape 70 de organizații neguvernamentale ale comunității ruse din Republica Moldova. Președintele “Rodina”, Igor Tuleanțev, este cunoscut ca fiind un personaj care își asumă deschis agenda Federației Ruse pentru Republica Moldova. Întâlnirea liderilor „societăţii civile” de expresie rusă din Moldova a oferit posibilitatea acestei minorități etnice de a proiecta și revizui formulele prin care încearcă influenţarea deciziei de vot ale majorității cetățenilor moldoveni. Un sondaj IMAS realizat în luna iulie arată că modelarea opiniei publice le reușește, favoritul lor, liderul socialist Igor Dodon, își menține capitalul de imagine înregistrând, din luna februarie, când avea 25% încredere, o scădere de doar un procent. 


Nu ar trebui să ne supărăm pe declarațiile oficialului  american, el a subliniat corect – nici după 25 de ani, chiar dacă, probabil, s-a dorit, Moldova nu a putut deveni România. Motivele se cunosc. Da, România și Republica Moldova au o unitate de limbă, au o istorie comună și au particularități specifice comune culturii lor naționale. Dar cele doua state nu au o viață economică și psihică în comun. După căpătarea independenței, basarabenii au conștiința unui destin istoric aparte și consideră că există o șansă istorică separată. Dincolo de asta, ca o deosebire principală, în statul moldovean, unul multietnic, limba de comunicare interetnică este rusa. Așa ceva  nu s-a întâmplat niciodată în România.


Premierul Cioloș cunoaște aceste realități, de asta, la Chișinău, a făcut trimitere la campania electorală prezidențială din Moldova sugerând că indiferent de rezultatul alegerilor cursul către Uniunea Europeană ar trebui păstrat. Dacian Cioloş a spus că înainte să pornească spre Chişinău a vorbit cu Johannes Hahn, comisarul european pentru politica vecinătății, şi a aflat că UE ar fi pe punctul de a relua finanţarea Republicii Moldova, condiția ar fi tocmai păstrarea acestui curs.


Sunt sigur că atât la Burxelles, cât și la București există îngrijorarea că Igor Dodon ar putea deveni șeful statului moldovean. Dodon a afirmat că vectorul de dezvoltare europeană al Moldovei ar trebui să fie schimbat. Și totuși, care să fie motivul pentru care Statele Unite își doresc păstrarea actualul status quo geopolitic la granița de est a României?
Probabil, după puciul eșuat din Turcia, este vorba de modificarea raționamentelor de securitate în Europa, despre asta vom afla după 18 septembrie, când la Bratislava, are loc summit-ul asupra viitorului UE.  Am putea constata, de ce nu, că doar România și Polonia vor fi singurele aliate ale Statelor Unite pe continentul european. Semnalul indirect transmis de oficialul american Bucureștiului, acela că Moldova nu e România, ar putea fi tradus printr-un gest de curtoazie pe care Washington-ul îl face la adresa Moscovei și Berlinului, acela prin care dă de înțeles că agrează o soluție federală pentru Moldova, și probabil, ar fi de acord cu statutul de neutralitate pe care Moscova îl solicită Chișinăului. Cine va finanța construcția viitorului stat moldovean federal? Nici James Pettit, nici Frank-Walter Steinmeier, nici Dimitri Rogozin nu au răspuns la această întrebare. 


De peste Ocean, Marele Licurici sugerează Bucureștiului că, dacă vrea să fie prezent în Moldova, statul român are o singură soluție - cea investițională. Se pare că oficialii români despre asta au știut – de asta, la Chișinău, Cioloș a lăsat sentimentele la o parte și a vorbit mai mult despre pragmatism și investiții.  



Într-o viziune în care conflictele îngheţate - Transnistria sau Donbas - trebuie rezolvate prin reglementarea politică înainte de cea militară, Federaţia Rusă câştigă de departe. Asta înseamnă un „big bargain“ în regiune, prin care frontiera actuală a UE şi NATO va rămâne aşa multă vreme, iar R. Moldova sau Ucraina se transformă, pe cale de consecinţă, în spaţiu tampon între Rusia şi UE, zone fără identitate strategică şi fără opţiuni ferme.

Citeste mai mult: adev.ro/ocofxe

Într-o viziune în care conflictele îngheţate - Transnistria sau Donbas - trebuie rezolvate prin reglementarea politică înainte de cea militară, Federaţia Rusă câştigă de departe. Asta înseamnă un „big bargain“ în regiune, prin care frontiera actuală a UE şi NATO va rămâne aşa multă vreme, iar R. Moldova sau Ucraina se transformă, pe cale de consecinţă, în spaţiu tampon între Rusia şi UE, zone fără identitate strategică şi fără opţiuni ferme.

Citeste mai mult: adev.ro/ocofxe
Într-o viziune în care conflictele îngheţate - Transnistria sau Donbas - trebuie rezolvate prin reglementarea politică înainte de cea militară, Federaţia Rusă câştigă de departe. Asta înseamnă un „big bargain“ în regiune, prin care frontiera actuală a UE şi NATO va rămâne aşa multă vreme, iar R. Moldova sau Ucraina se transformă, pe cale de consecinţă, în spaţiu tampon între Rusia şi UE, zone fără identitate strategică şi fără opţiuni ferme.

Citeste mai mult: adev.ro/ocofxe








miercuri, 24 august 2016

PLATON EXTRĂDAT LA CHIȘINĂU. DE CE SE TEME USATÎI



Prim-ministrul României, Dacian Cioloș, va efectua joi, 25 august, o vizită oficială în Republica Moldova. Vizita va avea loc în contextul în care Guvernul a aprobat eliberarea, pe 24 august, a primei tranșe în valoare de 60 de milioane de euro din asistența financiară rambursabilă cu suma totală de până la 150 de milioane de euro pentru Republica Moldova


Comentatorul român de politică externă, Armand Goșu spune că vizita este una decentă și reținută. Republica Moldova e un dosar prea important de politică externă pe agenda Bucureștiului - cred că mai degrabă în acest fel trebuie citită vizita premierului Cioloș la Chișinău. (…) România sprijină Moldova din rațiuni absolut cinice, pentru că e mai bine să ai stabilitate la granița estică, decât o instabilitate într-o țară cu trei milioane de locuitori. (…) La București,  circulă și acest folclor: dacă nu ajuți Republica Moldova în acest moment urgent, ea riscă să o apuce spre Rusia, să cadă din nou în brațele Rusiei. E un fel de șantaj pe care Moldova l-a practicat la adresa României de mulți ani, Chișinăul, atunci când alege, având a se mișca între două blocuri mari, face geopolitică.
 

Armand Goșu are dreptate – „cinismul”  relațiilor dintre România și Republica Moldova se datorează faptului că raporturile dintre cele două state au trecut de la faza sentimentală la cea a realismului pragmatic. Pentru dividende electorale, în 2015, premierul Ponta a fost prezent la Chișinău pe 27 august. Oare ce îl împiedică pe Dacian Cioloș să fie prezent pe 27 august la Chișinău, în rolul de salvator al Moldovei, mai ales că la această dată moldovenii celebrează 25 de ani de independență? Să fie vorba doar de o decență politică? Nu cred, relațiile dintre cele două state au depășit momentul decenței, Goșu vorbește despre un pragmatism politic rece și calculat. Ori poate, Bucureștiul este la curent cu faptul că manifestările de protest din 27 august ar putea depăși albia lor firească?     


Amintesc că simpatizanții Partidului Demnitate și Adevăr, ai Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și ai lui Renato Usatâi au anunțat participarea lor, pe 27 august, la un protest civic în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, cu sloganul „Nu mă tem”. În același loc, autoritățile moldovene vor organiza festivități dedicate Zilei Independenței Republicii Moldova, tot atunci Ministerul Apărării va desfășura o paradă militară. 


În același timp, presa de la Chișinău, pe surse, scrie că, liderul PDA, Andrei Năstase, s-ar fi întâlnit la Moscova cu Renato Usatâi și că acesta i-ar fi organizat o întâlnire cu autoritatea criminală Grigore Karamalak, poreclit Bulgaru. Potrivit jurnaliștilor, la această întâlnire s-ar fi discutat scenariul evoluțiilor protestului din 27 august.



Nu știu dacă sursele jurnaliștilor moldoveni spun ori nu, adevărul. Țin însă foarte bine minte declarația lui Usatâi că, la Moscova, îl are ca vecin pe Grigore Karamalak. De asemenea, țin minte că, în luna octombrie 2014, publicația Ziarul de Gardă atrăgea atenția unui film apărut pe Youtube, în care generalul Alexei, în octombrie 1998, vorbea despre reținerea a mai multor membri din gruparea mafiotă a lui Grigore Karamalak, în imagini, printre reprezentanții grupării, este prezentată o persoană care se prezintă ca fiind Renato Usatâi și care seamănă cu primarul de Bălți și liderul formațiunii politice Partidul Nostru. Presa din Moldova a scris despre faptul că Renato Usatîi ar avea legături cu gruparea criminală din Federația Rusă „Solnțevskaia”. Nu dispun de date pentru a face această afirmație. În Chișinău sunt suficiente instituții care pot și trebuie să probeze veridicitatea acestei afirmații.



Dar, modul violent în care a reacționat recent Usatâi, dezlănţuirea de replici fără precedent la adresa prim-vicepreședintelui Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, mă face să cred că, între Karamalak și Usatâi nu există doar o legătură de vecinătate și că, așa cum scriu jurnaliștii moldoveni, ar putea exista o relație de subordonare. Într-o postare video pe Facebook, Usatîi spune că Plahotniuc va fi prins în WC și omorât ca o prostituată. Un argou violent care nu are deloc ce căuta în discursul  politic.
Probabil agresivitatea cuvintelor lui Usatîi este în strânsă legătură cu știrea potrivit căreia omul de afaceri Veaceslav Platon va fi extrădat din Ucraina către Republica Moldova. Platon este acuzat de către instituțiile de drept din Moldova de implicare în frauda bancară de la Banca de Economii. În septembrie 2011, jurnaliștii moldoveni au descoperit că Platon s-ar afla în spatele atacului raider prin care proprietarul Universalbank, Gherman Gorbunțov, a fost deposedat de acțiunile majoritare de la această bancă, după această acțiune coproprietar al băncii a devenit Renato Usatâi. Extrădarea lui Platon în Moldova înseamnă o posibilă colaborare a acestuia cu organele de anchetă, unde ar putea dezvălui adevăratul rol al lui Usatâi în tenebrele combinații financiar bancare care au avut loc după 2010 în Moldova. 


Colac peste pupăză, liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon, anunță că va participa, alături de susținătorii săi, la protestul din 27 august din PMAN. Liderul socialist a spus că membrii partidului său vor ieşi de Ziua Independenţei în centrul Chişinăului cu tricouri purtând inscripţia „Iubesc Moldova”.


Observ că pe 27 august se încearcă o reeditare a evenimentelor din ianuarie 2016 când amestecul toxic din piață a vrut să ia cu asalt Parlamentul. Semnale suficiente pentru ca Dacian Cioloș să dea dovadă de precauție. Oponenții cabinetului Filip încearcă să transforme Ziua Independenței Republicii Moldova într-un maidan. Dacă le va reuși, va fi semn că nici după 25 de ani de independențâ Moldova nu a reușit să se debaraseze de oamenii Moscovei.   


Și da, aflați la răscruce de vânturi, vor ei sau nu, de un sfert de veac politicienii moldoveni sunt impuși să facă geopolitică. Cum le reușește, e altă poveste.