
Potrivit portalului Găgăuz.info, printre organizatori se află fostul
deputat al Adunării Populare a Găgăuziei, Ivan Burgudji, primul șef al autonomiei
Găgăuze, Stepan Topal, membri activi ai Mișcării de Eliberare Populare „Găgăuz
Halkî”. În anul 1992 această organizație a funcționat ca o mișcare separatistă
care își propunea apărarea intereselor populației găgăuze. În anul 2014
autoritățile de la Chișinău au reușit desconspirarea legăturilor acestei
organizații cu mișcări subversive care militau pentru ieșirea regiunii autonome
găgăuze din componența statului moldovean. În spațiul public moldav există
suficiente voci care afirmă că veteranii „Gagauz Halkî” ar fi avut legături cu
serviciile de informații ale Federației Ruse.
Blocarea acestei șosele
naționale este în strânsă legătură cu anunțul făcut de către președintele
Parlamentului moldovean, Andrian Candu, că delegația Republicii Moldova nu va
participa la ședințele Adunării Parlamentare a CSI care se vor desfășura în
perioada 27 martie – 1 aprilie la St. Petersburg. Potrivit lui Candu, lipsa
delegației moldovene este legată de abuzurile serviciilor speciale ruse la
adresa demnitarilor moldoveni.
În schimb, premierul Pavel
Filip va participa la Reuniunea șefilor de guverne ale statelor membre ale
Organizației pentru Democrație și Dezvoltare Economică - GUAM, care se va
desfășura la Kiev, Ucraina. Pe agenda de lucru a forumului de la Kiev se află
chestiuni care țin de activizarea comerțului între țările membre GUAM și intensificarea
cooperării în domeniul transporturilor/infrastructurii rutiere și valorificarea
potențialului de tranzit. De
aici.
Declarată de comentatorii
politici ca fiind neviabilă, organizația GUAM a fost percepută de către
experții ruși ca o alternativă regională a CSI și un efort de contracarare a
rolului de hegemon al Federației Ruse. În aprilie 2005, șefii statelor GUAM sau
întîlnit la Chișinău unde au semnat două documente referitoare la dezvoltarea
democrației în aceste state. La summit-ul de la Chișinău au participat atunci
și președinții României și Lituaniei. La summit-ul din 2006, de la Kiev, a fost
semnat protocolul de creare al zonei de comerț liber între aceste state.
Comentatorii politici moldoveni, declarau în anul 2006 că, alături de statele
membre GUAM, Republica Moldova va părăsi CSI. În 2009, președintele Vladimir
Voronin declara că organizația este neviabilă și nu are viitor, iar încercările
de a o reanima nu au dat rezultate.
Domnul Voronin s-a înșelat.
Am constat în ultimul deceniu o intensificare a relațiilor statelor membre GUAM
cu NATO. O declarație comună pentru intensificare relațiilor cu NATO a fost
semnată în anul 2007, la Baku, unde s-a discutat despre perspectivele acestei colaborări.
Ceea ce s-a discutat atunci, deja începe să se realizeze. De aici.
Referindu-se la refuzul autorităților moldovene de a participa
la summit-ul CSI, comentatorul politic Cristian Hrițuc spune că acest gest
politic este unul ”de mult curaj” care dovedește faptul că “statul moldovean își apără demnitatea
și suveranitatea”. „Când un stat puternic reacționează la gesturile de
agresiune ale Rusiei, este deja un lucru normal. Când o țară mică, precum
Moldova, reacționează și reușește să capteze atenția opiniei publice
internaționale, avem deja un eveniment”, notează domnul Hrițuc.De
aici.
Domnul Hrițuc are dreptate.
Moldova își apără demnitatea și suveranitatea. Un atare gest, la Moscova, nu
trece neobservat. Observate și analizate au fost și rezultatele ședinței comune
a guvernelor României și Republicii Moldova desfășurate la Piatra Neamț.
Anunțul făcut de către premierul moldovean, Pavel Filip, că în anul 2018, anul
centenarului Marii Uniri, gazoductul românesc va ajunge la Chișinău este unul important.
De aici și nervozitatea unor factori decizionali de la Comrat care, probabil la
o comandă externă, au reacționat prin blocarea principalei artere rutiere spre
sudul Republicii Moldova. Fronda ”patrioților găgăuzi” nu este întâmplătoare.
Constat că, la mai puțin de o
sută de zile de activitate, domnul președinte Dodon, într-un balet instituțional
aproape la limită, încearcă să își asume politici executorii în domeniul de
securitate, apărare și de politică externă. De fapt, domnul Dodon încearcă să provoace
majoritatea parlamentară din jurul Partidului Democrat la acțiuni mai hotărâte
împotriva domniei sale. O capcană strategică! Atenție, domnilor deputați, președintele
încă nu a încălcat legislația Republicii Moldova! Nu cred că, așa cum afirmă unii
comentatorii politici, domnul Dodon a ieșit în decor. Repet, președintele Dodon
face o echilibristică periculoasă, dar nu a încălcat Constituția Republicii
Moldova. E la limită.
Curajul oficialilor moldoveni
este lăudat. Doar că decizia
de nu participa la Adunarea CSI nu înseamnă retragerea din CSI. Decizia de a
participa la ședința GUAM de la Kiev este necesară. În condițiile în care
premierul Filip va putea aborda din nou problema hidrocentralelor ucrainești de
pe râul Nistru această participare depășește latura simbolismului, ține de
pragmatism. Nu m-aș mira dacă, după vizita premierului moldovean la Kiev, la
tenderul pentru furnizarea energiei electrice către Republica Moldova,
contractul ar fi oferit Ucrainei. Dacă Kievul va oferi un preț mai mic pentru
energia electrică destinată Republicii Moldova, de ce nu? Ar fi un gest
pragmatic și cu profunde implicații politico-economice, el va slăbi interesele
pe care RAO ES Rusia le deține în Centrala Electro Termică de la Cuciurgani. Nu
e puțin lucru.
Foto - Rezultatul turului întâi al alegerilor prezidențiale. Moldova e de culoare roșie.
Foto - Rezultatul turului întâi al alegerilor prezidențiale. Moldova e de culoare roșie.