vineri, 4 decembrie 2015

DILEMELE PLDM-ULUI : OPOZIȚIE ORI ALEGERI ANTICIPATE?



Parlamentul Republicii Moldova, pe 2 decembrie, a desfășurat o sesiune specială dedicată dispariției unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc. Înaintea ședinței propriu zise, deputații PLDM și ai PSRM au cerut ca audierea factorilor de decizie prezenți în Parlament ( procurorul general, directorul CNA, directorul BNM, ministrul de finanțe și directorul SIS) să se desfășoare într-o ședință publică. Prin votul comun al comuniștilor, al deputaților PDM și ai liberalilor moldoveni, audierea procurorului general s-a desfășurat cu ușile închise. 

Din audierile publice ale celorlalți responsabili de buna funcționare a sistemului bancar moldovean au reieșit câteva concluzii care, la rândul lor, stârnesc întrebări:
Primo - furtul a fost elaborat cu ajutorul (dezinteresat ori nu ) al unor reprezentanți ai cabinetului de miniștri din respectiva perioadă. Asumarea responsabilității guvernului Leancă a permis printre altele și modificarea legislației cu privire la eliberarea creditelor speciale. Cine a fost cel care a introdus acest punct în lista pentru care premierul Iurie Leancă și-a asumat responsabilitatea?
Secundo - Banca Națională, Procuratura Generală, Ministerul de Finanțe, Centrului Național Anticorupție și celelalte instituții au sesizat că se întâmplă ceva dubios, dar nu au făcut nimic pentru a opri acest lucru. Un asemenea comportament poate fi catalogat ca fiind o complicitate. Această complicitate s-a manifestat din prostie, ceea ce este grav ori din interes, ceea ce este și mai grav?
Terțio – Transferul de 13,9 miliarde de lei de la BNM către cele trei bănci prin care s-a desfășurat această operațiune va fi catalogat ca datorie națională a statului moldovean. Înseamnă asta că cetățenii moldoveni, care deja au suferit de pe urma creșterii prețurilor în urma devalorizării monedei naționale vor trebui să întoarcă acești bani din propriul buzunar? 

Din audierile publice s-a înțeles că, atât șeful Băncii Naționale cât și ministrul de finanțe au raportat superiorilor (primului ministru Leancă) dubiile față de asumarea responsabilității guvernului pentru eliberarea creditelor speciale. Directorul CNA, domnul Chetraru, a declarat, la rândul său, că a raportat superiorilor (președintelui Parlamentului)  despre neregulile observate. Directorul SIS, domnul Bălan, a afirmat că în cadrul Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova l-a informat pe președintele statului moldovean despre neregulile depistate în sectorul financiar bancar. Majoritatea factorilor de decizie ai statului moldovean fac parte din Consiliul Suprem de Securitate. Afirmația făcută de către șeful SIS duce la alegația potrivit căreia conducerea statului moldovean a fost la curent cu ceea ce se întâmpla. 

A fost conducerea statului moldovean complice la falimentarea Republicii Moldova? Pare că mai degrabă nu. Dar modul lax în care au activat instituțiile care trebuiau să oprească falimentarea statului moldovean, dovedește înlesnirea și tolerarea acestui lucru. Oare nu așa este definită noțiunea de complice? ( Complice, complici, -ce, s. m. și f. Persoană care participă în mod secundar la săvârșirea unei infracțiuni sau, p. ext., care înlesnește, tolerează, ascunde săvârșirea unei fapte reprobabile.)

Socialiștii moldoveni și-au dorit ca ședința specială a Parlamentului să se lase cu demisii. Era și de ce - pentru falimentarea Moldovei, cineva ar fi trebuit să plătească. Liderul comuniștilor moldoveni, domnul Voronin, a cerut arestarea șefului BNM, domnul Drăguțanu. Domnul Dodon a solicitat revocarea din funcție a șefului CNA, domnul Chetraru și a directorului SIS, domnul Bălan. Nici una dintre aceste cerințe nu au fost satisfăcute. Firesc. Probabil era bine ca propunerea domnului Voronin, de deschidere a unui dosar penal pe numele șefului BNM să fi fost susținută. Pare că domnul Drăguțanu a avut toate datele falimentării statului moldovean în mâna sa și s-a făcut că plouă. Dar, prin reținerea domnului Filat, deputații moldoveni au deschis deja Cutia Pandorei,  dacă s-ar fi dat curs propunerilor venite din partea comuniștilor și a socialiștilor moldoveni s-ar fi ajuns la reacții în lanț, iar speranța formării unei coaliții pro-europene s-ar fi dus pe apa sâmbetei. Explic.

Domnul Ghimpu e supărat foc pe deputații PDM și zice că nu mai face alianță alianță cu ei. Liderul liberal e supărat și pe liberal democrații moldoveni : „Pentru ca să fie negocieri, fiecare parte trebuie să vină fără condiții. PLDM vine cu condiții. Nu vrea să recunoască acordul AIE 3 și totodată, își impun cerințele lor. Nu am rezolvat nimic nici astăzi. Probabil PLDM se gândesc la alegeri anticipate. Suntem într-o situația foarte proastă, ar trebui să se mai cedeze, dar nu vedem acest lucru. Suntem în așteptare”, a declarat Ghimpu.
Asta înseamnă că negocierile bat pasul pe loc. Rămas fără imunitate parlamentară, președintele în exercițiul al PLDM, domnul Streleț, nu știe ce să facă – să treacă în opoziție ori să declanșeze alegerile parlamentare anticipate? De asta convoacă, pentru a treia oară, Consiliul Național. Domnul Ghimpu și-ar dori ca acolo, liberal democrații să voteze pentru participarea lor  la formarea guvernului. E sigura modalitate pentru ca Partidul Liberal să iasă cu fața curată din această  murdară afacere politico-economică. 

Domnul Streleț nu se gândește la liberali, domnia sa are o altă dilemă : președintele în exercițiu al PLDM știe că a guverna alături de PDM înseamnă a juca ruleta rusească - nu se știe niciodată când vine glontele. Așa că la Consiliul Național Politic își va întreba colegii ce e de făcut – aleg să reziste timp de trei ani în opoziție? Sunt garanții pentru acest lucru? Le oferă cineva? Ori poate, potrivit principiului după mine potopul, e mai indicată declanșarea alegerilor anticipate știind că șansele de câștig ale tuturor partidelor pro-europene sunt minime iar concurenții politici ai PLDM nu vor mai avea putere decizională? Oferă socialiștii moldoveni suficiente garanții că, după anticipate, interesele PLDM și ale fruntașilor lui vor fi asigurate? Cine oferă cele mai bune garanții, socialiștii domnului Dodon ori democrații domnului Lupu? Iată întrebările la care delegații Consiliului Național al PLDM ar trebui să găsească răspuns.