luni, 17 iulie 2017

TRANSNISTRIA EXTREMĂ URGENȚĂ



Prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip, alături de președintele Ucrainei, Petro Poroşenko, au participat la inaugurarea oficială a punctului comun moldo-ucrainean de trecere a frontierei „Cuciurgan-Pervomaisc”. Acţiunea face parte din complexul de înţelegeri convenite între Republica Moldova şi Ucraina pentru organizarea controlului în comun a frontierei moldo-ucrainene. Proiectul este implementat cu sprijinul Uniunii Europene în cadrul politicii de vecinătate. De aici.


Intenția autorităților de la Chișinău și Kiev a fost criticată de liderii separatiști din regiunea transnistreană (necontrolată de autoritățile de la Chișinău) și politicieni influenți din Federația Rusă. Autoritățile separatiste consideră că un punct de control moldo-ucrainean duce la instituirea unei blocade economice a Transnistriei. Reprezentantul Tiraspolului în procesul de reglementare conflictului de pe Nistru, Vitali Ignatiev, declara anterior aplicarea unui control comun pe la postul de trecere Cuciurgan va atrage după sine escaladarea situației în regiune. Vitali Ignatiev a cerut stoparea acestui proiect, potrivit lui, controlul comun moldo-ucrainean va cauza, pentru regiunea transnistreană, o daună de 38 de milioane de dolari pe an. De aici.


Amintesc că la 7 iulie 2017,  Duma de Stat a Federației Ruse a votat pentru păstrarea trupelor militare ruse în regiunea transnistreană. Deputații din Federația Rusă au adoptat o hotărâre în care se spune că acțiunile Republicii Moldova și ale Ucrainei, reprezintă un pericol pentru stabilitatea regiunii, pentru securitatea celor 200 de mii de cetățeni ruși ce locuiesc în regiunea transnistreană, și că Federația Rusă își menține sprijinul față de autoritățile separatiste din stânga Nistrului. Potrivit proiectului adoptat, forțele de menținere a păcii din regiunea nerecunoscută nu pot fi înlocuite, astfel, Duma rusească condamnă apelurile Chișinăului de revizuire a statutului trupelor ruse dislocate în stânga Nistrului. De aici.


Gestul de putere al Federației Ruse a fost corect interpretat de președintele Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, care, aflat în perioada 10-12 iulie 2017 la lucrările Consiliului Internaționalei Socialiste de la New York, a cerut în discursul său retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova. Democratul moldovean, în calitatea de vicepreședinte al acestei importante structuri internaționale, a cerut schimbarea actualului format de menținere a păcii din regiunea transnistreană, din unul militar, în unul civil. "În toţi aceşti ani formatul de negocieri nu şi-a arătat capacitatea de a ne oferi rezultatul pe care ni-l dorim. Am reuşit mai degrabă să păstrăm din inerţie un status quo, care contravine intereselor statului moldovean", a declarat Vlad Plahotniuc. De aici.


Vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, a comentat discursul președintelui Partidului Democrat din Moldova, afirmând că discursul lui ar face „un apel la un nou război pe Nistru”.


Mai mult, în cadrul unui briefing de presă susținut în 14 iulie, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova, reprezentantul oficial al Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse a declarat că situația în procesul de reglementare a conflictului transnistrean se agravează. „Potențialul pozitiv, creat de către cele două întrevederi din ianuarie și martie, ale președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, cu «președintele» de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, este irosit fără niciun efect”, a spus Zaharova. De aici.


Declarațile rusești reprezintă o evoluție amenințătoare la adresa procesului pașnic de reglementare a conflictului transnistrean. Liderul PDM, Vlad Plahotniuc a subliniat că cei 25 de ani de diplomaţie multiraterală în care s-au propus diferite idei şi propuneri conceptuale de rezolvare a conflictului trasnistrean, nu au adus un rezultat pentru soluționarea definitivă a problemei cu care se confruntă Republica Moldova. Administraţia separatistă de la Tiraspol nu a vrut să înţeleagă, ori să accepte nici o propunere politică venită din partea Chişinăului oficial.


S-a văzut cu ochiul liber că politica externă a Federației Ruse încearcă să lege rezolvarea acestui conflict înghețat de modul de rezolvare al războiului din Donbas și, probabil, de recunoașterea anexării Crimeei. 


Constat că subiectul transnistrean a apărut pe agenda rusă înaintea întâlnirii Trump-Putin de la Hamburg, pe 7 iulie, și după declarația oficialilor ucraineni referitoare la declanșarea proceselor de aderare a Kievului la NATO. Kremlinul consideră că o posibilă aderare a Ucrainei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord nu ar stimula stabilitatea și securitatea în Europa. De aici.


Repet, modul lui Putin de a face politică externă este unul în care, marele ecuații geopolitice ale lumii sunt legate între ele în mod intenționat. În cazul de față, conflictul transnistrean este legat de situația de conflict din estul Ucrainei. Acesta este motivul îndelungatei prezențe a trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova și al status quo-lui menținut intenționat de către Moscova pe malul Nistrului. 


Vlad Plahotniuc a folosit, în mod corect, înalta tribună a Internaționalei Socialiste pentru a aduce la cunoștiința liderilor socialiști aceste îngrijorătoare evoluții. Internaționala Socialistă are statut consultativ, de prima categorie, pe lânga ONU. O poziție foarte importantă. 


Observ, după vizita lui Plahotniuc la New York, că în Congresul Statelor Unite a fost relansat Grupul de prietenie pentru Republica Moldova - congresman-ul republican Pete Olson şi democratul David Price au solicitat, în legislativul american, autorizarea funcționării acestui Grup. Grupul de prietenie pentru Republica Moldova este o platformă oficială de lobby pentru promovarea intereselor prioritare ale Republicii Moldova pe agenda Statelor Unite. De aici.


În contextul unei posibile evoluții negative a situației de  pe Nistru, apariția acestui grup trebuie menționată - Moldova are nevoie de prieteni adevărați. Gestul făcut de președintele PDM, care a lăsat la o parte interesele firești ale partidului din care face parte pentru a vorbi, la Internaționala Socialistă, despre interesele Republicii Moldova trebuie apreciat pozitiv. 

Știu, confruntare politică internă îi face pe actorii politici moldoveni să se concentreze la interesul, minor și de moment, propriilor formațiuni politice și să uite de contextul regional. Dar este datoria oficialilor moldoveni să le readucă aminte de agenda de politică externă a zilei. 

Orice eroare de politică externă făcută de Chișinău va avea ecouri în echilibrul de politică internă al statului moldovean. Și invers.