
După revenirea din
Statele Unite, premierul Valeriu Streleț a lansat în spațiul public o invitație către
protestatari prin care le-a solicitat să se întâlnească pentru a stabili în
comun un „plan de acțiuni” care să conțină angajamente cu termene concrete de
îndeplinire a revendicărilor înaintate de ei și, în cazul în care guvernarea nu
se va ține de cuvânt sau va eșua în efectuarea reformelor asumate, să se ajungă
la dizolvarea Parlamentului și la alegeri anticipate. În baza platformei de dialog create, reprezentanții instituțiilor statului ar
urma să semneze alături de protestatari, Pactul Social „Pentru Moldova”.
Vor participa protestatarii de stânga, cei
care îl susțin pe domnul Dodon la semnarea Pactului pentru Moldova? Încă nu se
știe. Se pare că liderul socialiștilor
moldoveni, nu se gândește la reconciliere. Domnia sa a anunțat că pe data de 15
octombrie, atunci când are loc ședința în plen a Parlamentului, va da lovitura. „În ziua desfăşurării
şedinţei Parlamentului, mii de protestatari vor încercui sediul Legislativului
și vor bloca toate intrările şi ieşirile. La această ședință vor fi și miniștrii,
prim-ministrul, președintele țării. Intră toți, nu mai iese nimeni până nu vor
soluționa cerințele noastre”, a anunțat liderul socialiștilor moldoveni. E clar, domnul Dodon și domnul Usatâi își
doresc alegeri anticipate cât mai rapid. Motivația este dată de rezultatele
unui sondaj de opinie dat publicității recent care arată că, dacă ar avea loc
alegeri parlamentare anticipate, pro-rușii ar putea câștiga jumătate din voturi.
Modul de acțiune al socialiștilor amintește
de felul în care au procedat în august 1989 simpatizanții adoptării alfabetului
latin în defavoarea celui chirilic – s-a protestat intens în fața sediul
Sovietului Suprem (clădirea de astăzi a Președinției) locul în care se desfășura
memorabila ședință.
Nu știu dacă simpatizanții domnului Dodon și
ai domnului Usatâi vor avea parte de succes. Știu însă că toate formațiunile
politice moldovene iau în considerare și scenariul alegerilor anticipate.
Domnul Iulian Fota, fost consilier al
președintelui Băsescu, afirma într-un interviu că, politicienii moldoveni au instincte foarte
bune. „Politicienii moldoveni au instincte foarte
bune, ei au supraviețuit aproape de Federația Rusă zeci de ani. Cred că
politicienii moldoveni au înțeles repede
ce se întâmplă în regiune și își iau masuri de supraviețuire, respectiv (prin numirea guvernului Gaburici n.a.)
vor o estompare a procesului de europenizare, în paralel cu oferirea unui plus
de încredere către Moscova”, a spus domnul Fota.
Era o constatare bună – dar Moscova nu crede
în lacrimi. Moscova crede în victorii. Din acest motiv nu cred că opțiunea
alegerilor anticipate ar fi cea mai bună ieșire din criza în care a intrat
Moldova. Venirea la putere a unui guvern care estompa apropierea de Uniunea
Europeană, ar putea
determina Bruxelles-ul să retragă dreptul cetățenilor moldoveni de a călători
fără vize în spațiul european. Afirmația aparține doamnei Monica Macovei.
Suntem în aceste momente martorii unei
reorientări politice internaționale de mari proporții. O dovedește discursul recent
șefului Comisiei Europene, Jean Claude Juncker – un discurs în care se cere recalibrarea
urgentă a relațiilor Uniunii Europene cu Federația Rusă. „Europa ar trebui
să trateze Moscova cu mai mult respect şi să lucreze pentru ameliorarea
relaţiilor cu Rusia, asta în loc să cedeze dictatelor venite de la
Washington...Trebuie să înceteze influenţa SUA asupra relaţiilor dintre UE şi
alte ţări. Trebuie să-i tratăm pe ruşi în mod corect, de la egal la egal şi nu
trebuie să-i subestimăm deoarece, aşa cum am văzut, vor face foarte repede să
se vorbească despre ei”, a spus șeful executivului european.
Ce înseamnă discursul domnului Juncker? Este o cerere de schimbare a relațiilor Uniunii Europene cu Rusia, este un vânt
de revoltă împotriva amestecului SUA în politicile europenilor referitoare la Moscova.
Este declarația de nesupunere pe care Europa cea veche, condusă de Franța și
Germania, o declară Statelor Unite.
Chiar dacă cercetătorii politicii externe ale
Statelor Unite afirmă că atenția Washingtonului este în aceste momente îndreptată
către China, declarația șefului executivului european și acțiunile Federației
Ruse în Siria vor impune o reconsiderare
rapidă a atenției Departamentului de Stat către Europa. Reevaluarea politicii
externe americane dedicate continentului european va aduce în prim plan
importanța a două state ale Uniunii Europene – Polonia și România – pe care Statele
Unite se pot baza. Cele două state, furnizoare de expertiză pe relația Ucraina
și Republica Moldova, vor putea focaliza mai bine atenția Washingtonului pe
această direcție.
De aici și concluzia că, alegerile anticipate
în Republica Moldova vor avea loc doar în cazul în care acest lucru va fi
necesar politicilor americane pe întreaga regiune. Realizarea unei stabilități
economice în Moldova prin acordarea unei finanțări din partea FMI ar însemna menținerea
guvernului condus de domnul Streleț la putere. Altfel, domnul Juncker ne va pofti să învățăm cât se poate de bine limba rusă. Dacă va fi, ori nu așa, urmează
să vedem.