sâmbătă, 9 decembrie 2017

UNIREA MALURILOR DE NISTRU SUB UMBRELA AMERICANĂ



Autoritățile ruse l-au dat în urmărire internațională pe liderul Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, pentru o presupusă tentativă de crimă, informează agenția rusă Interfax. Decizia instanței ruse a fost atacată la Curtea de Apel Moscova. De aici.


Dosarul despre care vorbește presa rusă, a fost pornit în urma unei plângeri făcute de Renato Usatîi care are, potrivit portalului Zeppelin, statut de parte vătămată. De aici.
 

La apriția acestei noutăți de presă, liderul Partidului Democrat se afla în Statele Unite. Oficialul moldovean este într-o a doua vizită oficială pe care o face anul acesta în Statele Unite. Observ, că există un interes moderat al oficialilor americani faţă de evenimentele care se petrec în Republica Moldova. Probabil, după votarea proiectului anti-propagandă de către majoritatea parlamentară de la Chișinău și apariția unor eventuale represiuni din partea Moscovei la adresa Moldovei, acest interes va spori.


Nu este deloc întâmplător că, vizita coordonatorului coaliției pro-europene de la Chișinău în America are loc după participarea premierului Pavel Filip la summit-ul Parteneriatului Estic unde a dat asigurări oficialilor europeni că Republica Moldova își va păstra cursul pro-vest și va implementa condiționalitățile cerute de majoritatea PPE din Parlamentul European. 


Amintesc că anume la summit-ul Parteneriatului Estic, președintele României a făcut declarația potrivit căreia integrarea europeană a Republicii Moldova nu poate fi făcută printr-o „scurtătură”, prin „calea indirectă” a Unirii cu Romania. Afirmația lui Klaus Iohannis poate fi interpretată ca un răspuns oficial pe care statul român îl face la vociferările unor apropiați ai Kremlinului care anunță o iminență a unirii Basarabiei cu România. 


Declarația lui Iohannis îmi aduce aminte de afirmația făcută, anul trecut, cu ocazia Zilei Independenţei Republicii Moldova, de ambasadorul SUA de la Chişinău, James Pettit: Republica Moldova nu este România, ci trebuie să rămână un stat suveran şi independent, în interiorul unor graniţe sigure. Alăturarea de România, ca o cale de a intra în UE sau pentru orice alt motiv, nu este o alegere practică şi nu este o alegere care va face lucrurile mai bune pentru Moldova”, a spus atunci diplomatul american. De aici.


Declarația politică făcută de șeful statului român este o asigurare publică că România nu are pretenții unioniste și că Republica Moldova nu se va uni cu România. 


Desigur, mișcările unioniste au dreptul la viață. Dar, cu siguranță tema unionismului era/este o componentă a războiului hibrid declanșat de Moscova la adresa Chișinăului: orice apropiere a Moldovei față de România,  vine să distanțeze Tiraspolul de Chișinău. S-a spus că existența României Mari, prin unirea cu Republica Moldova, ar putea avea loc doar în urma unor negocieri cu Federatia Rusă. Tratativele cu Moscova la tema Unirii vor avea ca plecare Planul Belkovski: alipirea Republicii Moldova la România s-ar face făcă regiunea transnistreană, Bucureștiul fiind condiționat să recunoască independența Tiraspolului. Ori, și mai rău, recunoașterea de către statul român a alipirii Crimeei. 


Asigurările date de președintele Iohannis pentru decidenții politici din regiunea transnistreană, dar și pentru cei din Moscova, vin să strice planurile Kremlinului de a avea încă o frontieră comună cu Uniunea Europeană.


Hărțuirea judiciară de care are parte în ultima vreme Vlad Plahotniuc este rezultanta a mai multor acțiuni pozitive ale Cabinetului Filip. Printre ele se numără și pași concreți de apropiere ai Chișinăului de Tiraspol. Moscova sancționează în acest fel voința politică a Chișinăului pentru reintegrarea cu Tiraspolul. Pașii pentru consolidarea statalității sunt pedepsiți, cu atât mai mult pașii pentru realizarea unei Moldove integre.

Nu m-aș mira ca, în urma vizitelor pe care Plahotniuc le face în Statele Unite, să asistăm la deschiderea dialogului de parteneriat și o viitoare reintegrare a Moldovei sub umbrela americană.  
O Moldova integră, care ar avea în componența sa și regiunea transnistreană, ar lipsi Federația Rusă de un factor de presiune la adresa României și a Ucrainei. Ar îndepărta și mai mult Rusia de hotarele Europei.

miercuri, 6 decembrie 2017

CUM A FOST FOLOSITĂ PRESA “INDEPENDENTĂ” DE FSB



O privire aruncată peste acea parte a presei moldovene, care se pare că se află în siajul opoziției extra-parlamentare, Jurnal TV, TV 8, Pro TV și portalurile informaționale afiliate, arată că ea a mediatizat intens declarațiile lui Vitalie Proca. Declarații care s-au dovedit a fi departe de adevăr – victima, Gherman Gorbunțov a declarat că s-a întâlnit cu Vlad Plahotniuc și este convins că liderul PDM nu este autorul moral al acestei tentative de asasinat. Din contra, Gorbunțov l-a indicat pe omul de afaceri Renato Usatâi ca fiind cel care a comandat asasinatul.


Puțini jurnaliști moldoveni au fost atenți la declarația făcută de procurorul Vitalie Busuioc referitoare la cazul Gorbunțov. Acesta a declarat că extrădarea lui Proca în România are o condiționare, aceea de a nu fi învinuit pentru tentativa de asasinare a lui Gorbunțov. Proca își ispășește pedeapsa cu închisoare în România pentru o crimă comisă pe teritoriul statului român, alta decât cea înfăptuită în Marea Britanie.


Chiar dacă autorităţile române şi ruse nu le-au permis procurorilor moldoveni să îl audieze pe Proca în calitate de învinuit în cazul Gorbunțov, Procuratura Republicii Moldova are suficiente probe din care reiese faptul că omul de afaceri Renato Usatâi, care se ascunde de justiția moldoveană, a transmis o sută de mii de euro familiei lui Vitalie Proca, pentru a da declaraţii false în interviuri sau organelor oficiale. 


Lucrurile sunt clare: Renato Usatâi este cel care a comandat moartea bancherului rus. O spune victima, o spune și organizatorul crimei, Ion Druță. Proca recunoaște că a apăsat pe trăgaci. Și o face cu seninătate – este protejat de condiționalitatea extrădării din Federația Rusă în România: să fie condamnat doar pentru crima săvârșită pe teritoriul statului român. Acest lucru s-a întâmplat, deci poate să spună orice.



Povestea spusă de Proca a fost/este la îndemâna anti-europenilor, anti-românilor și pro-rușilor. O poveste care s-a făcut în scop politic pentru denigrarea formațiunii politice care deține puterea în Republica Moldova și face pași concreți pentru venirea investițiilor românești și europenizarea statului moldovean. În presa moldavă au existat suficiente și informate voci care au spus public că Usatâi este protejat de serviciile speciale ruse. Nu au fost crezute. Au existat voci, la fel de bine informate care au confirmat faptul că reținerea lui Platon de către serviciul ucrainean de informații s-a făcut pentru că el a contribuit la spălarea banilor folosiți de către serviciile inteligente rusești. Nu au fost crezuți.


Mânate de senzațional, probabil și de interesul finanțatorilor, toate aceste instituții media au căzut în capcana întinsă de Usatâi, la indicația serviciilor de inteligență ruse. Tirajarea mărturiilor false făcute de Proca demonstrează cât de ușor penetrează FSB-ul în mediile de informare din Republica Moldova. Și arată cât de slab pregătiți sunt unii jurnaliști moldoveni. Era la mintea cocoșului că FSB-ul executa o acțiune de penetrare a spațiului informațional moldovenesc. 


Adversitatea față de Plahotniuc, una atent indusă de coloana a cincea existentă în Moldova, a făcut ca jurnaliști importanți să cadă în această capcană. Natalia Morari ori Lorena Bogza au făcut-o. Probabil e vorba și de naivitate, dar acest lucru nu se referă la Natalia Morari, care ne cerea insistent să nu fim bolnavi și să nu îl votăm pe Chirtoacă. 


Cum arată imaginea acestor instituții media după ce FSB-ul s-a folosit de ei? Este ori nu, șifonată urât? Dar cum arată imaginea lui Mihai Ghimpu ori Maia Sandu care exaltau tainic la declarațiile făcute de Proca? Nu au devenit ei complici inocenți și naivi ai serviciilor speciale ruse și a lui Usatii? Întreb pentru SRI. Ca să nu fie prins pe picor greșit.






PENTRU UNII MUMĂ, PENTRU ALȚII, CIUMĂ



Purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European, europarlamentarul Siegfried Mureșan, anunță pe Facebook că, Partidul Acțiune și Solidaritate (condus de Maia Sandu) și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (condusă de Andrei Năstase) au fost acceptate drept partide membre ale Partidului Popular European. De asemenea, Mureșan anunță că strategia pentru alegerile parlamentare din 2018 a celor două formațiuni politice moldovene va fi pregătită de popularii europeni. „Obiectivul PPE este clar: să câștigăm aceste alegeri și să dăm Republicii Moldova un guvern care să aducă Moldova mai aproape de Europa. Cetățenii Republicii Moldova merită o clasă politică mai bună decât ceea ce au avut până acum”. De aici.


Europarlamentarul român deține în același timp și funcția de negociator șef pentru bugete al UE și este cel care a inițiat condiționările impuse Republicii Moldova întru primirea ajutorului macro-financiar de 100 de milioane de euro. Recent Siergfried Mureșan a declarat că nu are încredere în Guvernul de la Chișinău, pentru că ar putea fugi cu banii”. De aici.
 

În recentul interviu acordat portalului report.md, Siegfried Mureșan recunoaște că, stoparea ajutorului macro-financiar destinat bugetului Republicii Moldova se datorează modificării legislației electorale. „Dacă nu ar fi fost modificată legislația electorală, Republica Moldova ar fi primit cele 100 de milioane de euro ca ajutor de la UE în acest an”, afirmă eurodeputatul român. El adaugă că, Republica Moldova va primi aceste fonduri doar în cazul în care va îndeplini condiționalitățile impuse de UE.


Amintesc, principalele formațiuni politice moldovenești care s-au manifestat împotriva modificării Codului Electoral au fost formațiunile conduse de Maia Sandu și Andrei Năstase. La ele s-au alăturat comuniștii moldoveni și simpatizanții lui Renato Usatâi. Întâmplător sau nu, primele două au fost primite în PPE.


În septembrie 2017, Parlamentul European și Consiliul UE au hotărât să acorde Moldovei un suport macro-financiar de 100 de milioane de euro. Acest suport constă dintr-un împrumut în valoare de maximum 60 milioane EUR cu un termen maxim de scadență medie de cincisprezece ani și un grant în valoare de până la 40 de milioane de euro. Pachetul de documente privind acordarea acestei asistențe macro-financiare a fost deja semnat. Banii vor ajunge la Chișinău în trei tranșe, primele două tranșe vor fi de până la 30 de milioane de euro, iar a treia, de până la 40 de milioane de euro. Alocarea fiecărei tranșe este condiționată de o listă criterii exacte pe care Cabinetul Filip trebuie să le îndeplinească. Înainte de eliberarea fiecărei tranșe, Comisia Europeană, în cooperare cu autoritățile moldovene și personalul Fondului Monetar Internațional, vor verifica dacă condițiile legate de această asistență au fost respectate în mod adecvat. De aici.


Pentru deblocarea primei tranșe din această asistență/împrumut, UE cere guvernului de la Chișinău îndeplinirea a zece puncte de reformă în sistemul sectorului public, lupta împotriva corupției și spălării banilor, reforme în sistemul energetic, îmbunătățirea climatului de afaceri și implementarea DCFTA. 


Nu am nici o îndoială că, la fel ca în 2016, când a îndeplinit condiționalitățile înaintate de Guvernul României, primul ministru Pavel Filip va îndeplini și reformele cerute de UE. Constat doar că aceste clauze sunt foarte drastice. Severitatea acestor pretenții a fost observată și de președintele Delegației Comisiei parlamentare de Asociere UE-Republica Moldova, eurodeputatul Andi Cristea. Prezent la Chișinău, unde a participat la Forumul de dezbateri privind integrarea europeană a Republicii Moldova, parlamentarul european a spus că, Uniunea Europeană, la solicitarea unor europarlamentari PPE, impune statului moldovean condiționalități mult prea dure, doar datorită faptului că partidele care se află la guvernare nu sunt afiliate PPE”. "Sunt hipercondiționalități", a concluzionat europarlamentarul român. De aici
 

Sunt de acord cu europarlamentarul Andi Cristea. Nu a fost o coincidență faptul că pretențiile avute de reprezentanții PPE referitoare la schimbarea sistemului electoral din Republica Moldova au fost preluate de PAS și PPDA. Pretenții penibile căci, așa cum a subliniat preşedintele Comisiei de la Veneţia, statele sunt suverane în privinţa aplicării unui sistem electoral. 
 
Nu cred că apariția unor clauze la acordarea sprijinului macro-financiar, din care mai mult de jumătate este un împrumut, are ceva de-a face cu echidistanța politică. Amintesc că, popularii europeni sunt adversarii politici ai social democrației europene, formațiune la care este afiliat Partidul Democrat din Moldova, aflat la guvernare.


Nu cred nici afirmației potrivit căreia Guvernul Filip ar putea fugi cu banii UE. Alții au fost cei care au trădat încrederea acordată de către PPE. Să nu uităm că, în timpul în care miliardul dispărea din băncile moldovenești, guvernul moldovean era condus de un reprezentant al PLDM - formațiune politică care a beneficiat de multe favoruri din partea PPE. Nu vreau să dau crezare vocilor care afirmă că aceste avantaje ar fi fost răsplătite de către premierii PLDM. Dar, nu iese fum, fără foc. 


Aflu că, la Departamentul Instituţiilor Penitenciare din Republica Moldova a fost depus un demers semnat de un grup de jurnalişti. Aceştia doresc să realizeze un interviu cu Vladimir Filat, condamnat la 9 ani de închisoare pentru fapte de corupţie. Nu știu dacă acest demers va fi sau nu acceptat. Nu știu ce va declara fostul prim-ministru. Dar poate, printre celelalte declarații pe care le-ar putea face, s-ar afla una care s-ar referi la hipercondiționalitățile impuse Moldovei de către PPE. Severități care nu au fost niciodată înaintate guvernelor conduse de PLDM. Și m-aș bucura să aflăm cum se face că, pentru unii, popularii europeni sunt mumă, iar pentru alții, ciumă?