Președintele Partidului Liberal anunță că nu mai crede în
integrarea europeană a Republicii Moldova și că cetățenii moldoveni sunt
amăgiți. Dacă vrem integrare europeană trebuie să ne unim cu România, declară
Mihai Ghimpu. De
aici.
Anunțul
liderului liberalilor moldoveni vine după ce, pe 20 septembrie 2017, președintele
Klaus Iohannis a declarat că România trebuie să ajute instituțional Republica
Moldova și nu anumiți politicieni moldoveni. De
aici.
Declarația
președintelui Iohannis a dat fiori reci dreptei politice moldovene care se aștepta
la o posibilă asistență tehnică și politică din partea unor cercuri oficiale
românești. Șeful statului român a spulberat orice urmă de speranță a opoziției
extraparlamentare din Republica Moldova atunci când, cu subiect și predicat,
l-a felicitat pe premierul moldovean Pavel Filip. „ (…) Moldovenii merită
întreaga atenție a României și vă felicit domnule prim ministru fiindcă
dumneavoastră ați reușit în aceste vremuri complicate să conduceți Guvernul
într-un fel care vă face cinste", a spus șeful statului român. De
aici.
Se
știe că președintele României este zgârcit la vorbe. De asta, felicitarea adresată
lui Pavel Filip capătă și mai multă greutate. Laudele lui Iohannis au fost
urmate de afirmația potrivit căreia oficialitățile moldovene vor primi cea de a
treia tranșă a împrumutului românesc destinat Chișinăului. Declarația taie orice
entuziasm protestatar al liderului PAS, Maia Sandu; anterior politicianul
moldovean le sugera autorităților de la București să înghețe acordarea celei de
a treia tranșe din acest împrumut.
Președintele
Iohannis, în noiembrie 2015, a refuzat aprobarea acestui împrumut afirmând că,
“în Moldova, nu există certitudinea continuării procesului de reforme”. De la
Chișinău, Maia Sandu, Andrei Năstase ori Ion Sturza, care își doreau
declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, au îndemnat Bucureștiul să nu
acorde sprijin financiar guvernului Filip. Blocarea împrumutului românesc
pentru Republica Moldova a alimentat protestele opoziției politice
extraparlamentare din fața Parlamentului (ianuarie 2016).
Între timp, autoritățile române au
conștientizat că trebuie să fie foarte atente la tot ce mișcă în Republica Moldova. Vocile care afirmă că
Bucureștiul oficial ar putea fi dus în eroare, se înșeală. La Cotroceni, dar și în Palatul Victoria,
există certitudinea că la Chișinău procersul de reforme continuă. Mai mult,
decidenții politici români încep să observe că agenda politică a PAS și PPDA nu are nimic cu
interesul național al României, de a menține Moldova în siaj european și de a ajuta
la păstrarea stabilității politice și economice între Prut și Nistru. Amintesc că,
după o ședință a CSAT, din noiembrie 2016, președintele Iohannis a declarat că
„obiectivul strategic al României este integrarea europeană a Republicii
Moldova”. La ședința respectivă a CSAT a fost aprobat un plan strategic pentru
integrarea europeană a Moldovei.
În
spațiul public moldav, liderul PPDA, Andrei Năstase continuă să afirme că în
Republica Moldova are loc „un circ organizat de guvernarea Filip”. De
aici.
Nu
știu dacă Andrei Năstase consideră drept ”circ” lista de măsuri primite de
Pavel Filip la sfârșitul lunii ianuarie 2016, de la primul ministru român al vremii,
Dacian Cioloș. Atunci premierul României a anunțat că statul român
condiționează acordarea împrumutului de 150 de milioane de euro de un set de
măsuri concrete pe care Guvernul de la Chișinău trebuie să le execute. De aici.
La un
an și jumătate distanță, toate punctele din lista lui Cioloș au fost
îndeplinite. Nici un comentator politic, fie el de la București ori de la
Chișinău, nu a crezut că executivul moldovean va putea îndeplini măsurile
aflate pe lista Bucureștiului. Opoziția extraparlamentară, în mod defetist,
prognoza falimentul statului moldovean.
Cu
siguranță, la Cotroceni se știu toate aceste lucruri. Așa cum se știe că, pe
portalurile on-line ale presei aflate în siajul opoziției extraparlamentare din
Republica Moldova ori cele ale socialiștilor moldoveni nu a apărut nici o știre
referitoare la întâlnirea lui Iohannis cu Pavel Filip.
Maia
Sandu și Andrei Năstase au conștientizat că, felicitările președintelui
Iohannis adresate premierului Filip sunt de fapt laude indirecte la adresa
președintelui PDM, Vlad Plahotniuc, coordonatorul majorității parlamentare care
a susținut implementarea reformelor cerute de Bucureștiul oficial.
Constat,
cu satisfacție, că abordarea președintelui României față de Republica Moldova
este una matură și pragmatică. O abordare care pleacă de la realitatea din
teren. Semn că ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, are o altă
strategie de relaționare cu oficialii moldoveni și nu numai.
O
strategie care pleacă, probabil, de la ideea că România a cheltuit în Republica
Moldova enorme resurse de încredere pentru a obține un rezultat considerabil de
mic. Tocmai pentru ca statul român să nu mai calce pe aceleași greble, susțin noua
abordare a președintelui Iohannis, cea care spune că cea mai bună investiție a statului
român este în instituții și cetățeni, și nu în politicieni. Și asta în ciuda
unor abordări mai puțin prietenoase față de statul român, ale unor politicieni moldoveni
care nu s-au obișnuit cu funcția pe care o ocupă.
