marți, 18 iulie 2017

MOLDOVA, DERAPAJUL SPRE STÂNGA ȘI CORTINA DE FIER



Să nu ne ascundem după degete: contextul geopolitic din regiune este nefavorabil Republicii Moldova. Pe 7 iulie 2017,  Duma de Stat a Federației Ruse a votat pentru păstrarea trupelor militare ruse în regiunea transnistreană. Deputații din Federația Rusă au adoptat o hotărâre în care se spune că acțiunile Republicii Moldova și ale Ucrainei, reprezintă un pericol pentru stabilitatea regiunii și că Federația Rusă își menține sprijinul față de autoritățile separatiste din stânga Nistrului. Potrivit proiectului adoptat, forțele de menținere a păcii din regiunea nerecunoscută nu pot fi înlocuite. De aici.



Invitat la sediul NATO din Bruxelles, de către Divizia de Diplomație Publică, Ion Petrescu, publica pentru ziarul Adevărul, principalele idei făcute publice acolo: Rusia se pregăteşte pentru război; încrederea aliaţilor în Federaţia Rusă a fost distrusă total; invadarea peninsulei Crimeea, de trupe ruseşti “a fost o crimă majoră”;  aliaţii nu sunt interesaţi într-un conflict cu Rusia, dar trebuie să fie pregătiţi pentru orice eventualitate; Alianţa Nord-Atlantică îşi va menţine sprijinul pentru state partenere precum Republica Moldova, Georgia şi Ucraina; cu Republica Moldova lucrurile încă nu sunt tranşate definitiv. De aici.



Nu știm la ce înțelegere s-a ajuns între Trump și Putin. La întâlnirea de două ore a celor doi a participat un grup restrâns de persoane, doar miniștrii de Externe și traducătorii. Întâlnirea nu a fost urmată de o conferință de presă comună, ori de o declarație a celor doi. De asta scenariile care vorbesc despre apariției unei noi Cortine de Fier pot fi plauzibile. Asta înseamnă că orice eroare de politică internă făcută de Chișinăul oficial va avea ecouri în echilibrul de politică externă promovat de statul moldovean. Și invers.



Rezultatele tuturor sondajelor de opinie realizate între Prut și Nistru arată că în actualul sistem electoral președintele Dodon și Partidul Socialiștilor este principalul favorit. Celelalte formațiuni politice care ar trece pragul electoral ar fi Partidul Acțiune și Solidaritate, Partidul Platforma Demnitate și Adevăr și Partidul Democrat din Moldova. Sociologii constată că aceste trei partide, nu au un procentaj de încredere stabil. Directorul ADEPT, Igor Boțan, are falsa convingere că în urma unei competiții electorale liderii formațiunilor politice extraparlamentare, Maia Sandu și Andrei Năstase ar obține un rezultat foarte bun. De aici.



Domnul Boțan se înșeală. Principalul motiv pentru care Igor Dodon a câștigat alegerile prezidențiale de anul trecut a ținut de pierderea încrederii  cetățenilor moldoveni în politicienii actuali. Maia Sandu a obținut un scor bun, dar nu suficient. Rezultă că, a mic, Moldova are nevoie de o altă clasă politică ori, b mic, va derapa spre stânga.



De vreo 25 de ani sunt martor al modului în care, s-au ales și s-au menținut la putere, elitele politice moldovenești, fie de dreapta, fie de stânga: nu a fost vorba de convingeri politice ferme, ci mai degrabă de conjuncturi de interese ori de rudenie. Dacă sistemul electoral actual va fi schimbat – și am certitudinea că înspre asta ne îndreptăm – vom asista la nașterea unei clase politice noi, una care va avea o relație directă cu electoratul propriu, o elită politică care nu se va teme de sabia șefului de partid și care va fi obligată să facă lucruri concrete pentru circumscripția electorală în care a fost ales. Altfel, zboară din funcție. Asta înseamnă refacerea legăturilor de încredere între politicieni și cetățean și obținerea acelui consens național, atât de necesar Republicii Moldova.  


Că sistemul electoral din Republica Moldova trebuie schimbat se cunoștea de mult timp. Despre schimbarea Codului Electoral se discuta încă la începutul anilor 2000, Dumitru Braghiș (premier la un moment dat) a inițiat atunci o campanie de presă pe acest subiect. După mai bine de un deceniu, în 2013, deputații PDM, ai PLDM, deputaţii neafiliaţi şi deputaţii liberal-reformatori au votat proiectul de lege privind implementarea sistemului electoral mixt. La 3 mai 2013, prin votul deputaților liberal-democrați și al celor comuniști, legea a fost abrogată. În schimb, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a inclus în programul său electoral necesitatea schimbării sistemului electoral moldovean.



Maia Sandu și Andrei Năstase se opun modificării Codului Electoral și refuză să participe la dezbaterile publice organizate pe marginea acestui subiect - o dovadă a fricii că într-un nou sistem de alegeri ar putea să nu treacă pragul electoral. Dar și un semn al slăbiciunii acestor formațiuni politice și al lipsei lor de prezență în satele și comunele Republicii Moldova.



Maia Sandu se teme că dacă ar participa la dezbateri i s-ar aduce aminte că a fost membru al guvernului PLDM, guvernul care controla toate instituțiile statului în momentul în care miliardul dispărea din sistemul bancar moldovenesc. Ori se teme că va trebui să delegheze la dezbateri foști membrii ai PLDM, care în prezent se regăsesc alături de ea. Atunci vom constata că partidul pe care îl conduce nu este nou-nouț și curat și că din el fac parte toți cei care, anterior, l-au susținut pe Vlad Filat.



Repet, dacă între Prut și Nistru se dorește o altă clasă politică este nevoie de schimbarea sistemului electoral, altfel, Moldova va aluneca spre stânga. 


În contextul politic regional această derapare spre stânga va fi pentru mult timp. Cortina de Fier asta și așteaptă.