La începutul lunii februarie 2016, Rossia 1, televiziunea
publică a Federației Ruse, prin emisiunea lui Dimitri Kiseliov, „Vesti Nedeli”, îi acorda mare atenție prim-vicepreședintelui
Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc. Kiseliov afirma că fruntașul democrat ar fi
cel mai bogat și mai influent om din politica moldavă, că este adeptul occidentalilor
și al românilor și că este adeptul integrării Moldovei în structurile
euroatlantice.
Vocea lui Kiseliov este percepută a fi vocea Kremlinului,
reportajele prezente în emisiunea lui de autor reprezintă punctul de vedere al autorităților ruse pe subiectul abordat.
Atenția pe care Kiseliov o acorda la
începutul lunii februarie Republicii Moldova și prim-vicepreședintelui PDM a trezit
suficient de multe întrebări. Răspunsul la ele a fost găsit abia recent.
Să ne aducem aminte de cele întâmplate la sfârșitul lunii
ianuarie: cabinetul de miniștrii condus
de Pavel Filip a depus jurământul în fața președintelui Timofti doar noaptea
târziu. De ce? În seara zilei de 20 ianuarie, protestatarii conduși de Andrei
Năstase au încercat să ia cu asalt sediul Parlamentului moldovean, iar ședința în plen a legislativului s-a desfășurat în zgomotul de vuvuzea al deputaților socialiști care încercau să împiedice acordarea votului de încredere pentru guvernul Filip. Asediul Parlamentului
moldovean a durat cinci ore. Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, s-a ales
cu capul spart iar ministrul educației, Corina Fusu, cu vânătăi sub coaste.
În
fața evenimentelor, ministrul de interne în exercițiu, liberal democratul Oleg
Balan, a dat dovadă de lipsă de promtitudine, ca urmare, doi oficiali și cel
puțin zece polițiști au fost agresați. Pe 20 ianuarie, jurnalista Lia Ciutac,
de la publicația Timpul, plasa fotografii cu protestatarii care, după ce au
manifestat zgomotos în fața legislativului moldovean, „înfierbântați” s-au
urcat în microbuze cu numere de înmatriculare de Dondușeni, Bălți și Florești.
La
distanță de opt luni, un fruntaș al formațiunii politice Partidul Pltaforma Demnitate
și Adevăr afirmă în public că Andrei
Năstase a avut planul de a captura instituția parlamentară și a îndemnat
veteranii războiului de pe Nistru să recurga la acte de violență. Președintele Asociației Veteranilor de
Război din sectorul Ciocana, Vasile
Iacubov, îi acuză pe Andrei Năstase, Constantin Boișteanu și Chiril Moțpan că
ar fi vrut să folosească veteranii de război pentru declanșarea unei lovituri
de stat.
Declarațiile
lui Iacubov au fost contrazise; vicepreședintele PPDA, Chiril Moțpan spune că afirmațiile lui Iacubov
sunt niște invenții și că toți cei care au fost vizați sunt dispuși să apară în
fața procurorilor pentru a demonstra
contrariul.
Și-au
dorit sau nu, Andrei Năstase și Renato Usatâi o lovitură de stat în ianuarie
2016? Probabil că da. O lovitură de stat ar fi însemnat declanșarea alegerilor
anticipate – alegeri de pe urma cărora formațiunile politice ale celor doi ar fi
fost avantajate.
Violentele
proteste din seara zilei de 20 ianuarie au arătat că, extremele politice și-au
dat mâna pentru preluarea violentă a puterii în stat. În fața acestei
abateri de la normele democrației, răspunsul ministrului Oleg Balan, a fost unul
slab și bâlbîit - de asta a fost
posibilă forțarea intrării în Parlament. Dacă manifestanții reușeau să preia controlul instituției
parlamentare, o parte a scenariului prezentat de către Iacubov era realizabil. Probabil,
Alexandru Jizdan, care, din funcția de director adjunct al SIS, a preluat, în
20 ianuarie 2016, funcția de ministru de interne, a avut suficiente informații
pentru a împiedica realizarea acestui scenariu.
La începutul
lunii februarie, atunci când Kiseliov îl prezenta pe Vladimir Plahotniuc
ca fiind oligarhul suprem al Republicii Moldova, presa de expresie rusă scria că Republica
Moldova ar fi cedată României. Afirmația aparține actualului
candidat la funcția de președinte al statului moldovean, Dimitrii Ciubașenco. El
nota în ziarul moldovean Panorama, (de expresie rusă) că „administraţia prezidenţială
a SUA aprobă proiectul «Unirea- 2018» - unirea Republicii Moldova cu România cu
prilejul aniversării împlinirii a 100 de ani de la «Marea Unire»“. Între timp,
ambasadorul SUA la Chișinău a spus că ‘’Moldova nu e România’’ și, prin această expresie, lăsa să se înțeleagă că nu sunt
motive pentru ca moldovenii să intre în panică. Cutia Pandorei a fost
însă deschisă – în satele moldovenești sperietoarea unirii a prins, ea a adus suficientă
susținere pentru ca, atât candidatul Ciubașenco, cât și Igor Dodon să poată fi
înscriși oficial în cursa electorală.
Atenția
pe care Rossia 1 a acordat-o în februarie 2016 Republicii Moldova nu a fost
întâmplătoare. În ianuarie 2016, la fel ca în anul 2010, fruntașii Partidului Democrat din
Moldova s-au împotrivit derapajului Moldovei de la drumul ei către Uniunea
Europeană. În 2010, PDM a refuzat inițiativa Kremlinului de a forma o coaliție
de stânga cu echipa lui Voronin; în ianuarie 2016, PDM a reușit să construiască
o nouă majoritate parlamentară, să evite o posibilă lovitură de stat și să
stabilizeze, cât de cât, Moldova. Destabilizarea statului moldovean ar fi însemnat
falimentul lui. Stabilizarea Republicii Moldova i-a adus guvernului Filip
ajutor financiar rambursabil din partea României, reluarea relațiilor cu FMI și, posibil, ajutor financiar din partea Uniunii Europene.
De la
Moscova, Dimitrii Kiseliov ne spune că artizanul acestor politici ar fi Vladimir Plahotniuc. Să-i cred sau nu pe jurnaliștii ruși?
PS
În
decembrie 2013 Dimitrii Kiseliov a fost numit de către Vladimir Putin în
fruntea Agenției de Presă Russia Today – o organizație de presă care numără
2300 de jurnaliști și care este propriatatea statului rus. Emisiunea Vesti
Nedeli (Noutățile Săptămânii) este modul prin care autoritățile de la Kremlin
își promovează politicile – Kiseliov este cunoscut ca fiind unul dintre
jurnaliștii ce critică oponenții lui Putin folosind informații la care puțini
ziariști au acces.
