Președintele României, Klaus Iohannis, va
întreprinde în perioada 24-25 februarie o vizită oficială în Republica Moldova.
Șeful statului român va fi întâmpinat de către omologul său, Nicolae Timofti,
dar se va întâlni și cu ceilalți reprezentanți ai conducerii de vârf al
Republicii Moldova, prim-ministrul Chiril Gaburici, președintele Parlamentului
Republicii Moldova, Andrian Candu, precum și cu liderii PLDM, PDM și PL.
Vizita la Chișinău
a președintelui României are loc tocmai în perioada în care apele politice din
regiune se reașează. Ucraina
tocmai a pierdut războiul cu Rusia. Autoritățile de la Kiev au pierdut, pentru
multă vreme de acum înainte, controlul politic, administrativ şi economic
asupra regiunii Donbas, (de Crimeea nici nu mai vorbim). Experții în domeniul politicilor de
securitate afirmă că în aceste condiții, Federația Rusă impune regândirea
tuturor tratatelor existente în zonă. „Problema esenţială aflată în discuţie nu
mai este Ucraina în sine, ci ordinea politică în Europa, aranjamentele de securitate în zona care a
aparţinut până în 1991 Uniunii Sovietice şi continuarea paradigmei integrităţii
teritoriale a statelor suverane”, notează sumbru Valentin
Naumescu.
Acțiunile
președintelui Iohannis în Republica Moldova vor sugera modul în care România se
va raporta la expansiunea Federației Ruse în regiune. Politicile Cotroceniului
sunt așteptate cu interes atât la sediul Uniunii Europene, dar şi peste Ocean,
la Casa Albă, Departamentul de Stat şi Pentagon. Domnul Iohannis are o intuiție politică bine dezvoltată și beneficiază
de calificatul suport informațional al serviciilor românești de inteligență. De
asta, domnia sa face, în general, gesturi bine cântărite.
Așa cum a făcut-o atunci
când, după ce a anunțat, la Digi 24, că îl va propune pe domnul Hellvig la
șefia SRI s-a referit și la situația din Republica Moldova. În interviu președintele
român a spus că, la Chișinău s-a realizat o soluție de compromis și că, ”nu putem dicta
Republicii Moldova ce să facă”.
O inedită afirmație – de recunoaștere a faptului că, în istoria relațiilor
dintre București și Chișinău au existat situații în care oficialii de la
București au impus Chișinăului punctele lor de vedere. O recunoaștere a
faptului că, pe parcursul mandatului domnului Iohannis, acest lucru nu se va
întâmpla.
Dacă șeful statului român declară, cu subiect și
predicat, că nu poate dicta Republicii Moldova, înseamnă că în relațiile
speciale dintre cele două state a intervenit ceva. Despre ce să fie vorba? Despre
supraviețuire, așa cum sugera domnul
Fota într-un interviu pentru portalul ziare.com? „Republica Moldova are
instincte foarte bune, a supraviețuit în Uniunea Sovietică zeci de ani. Cred că
politicienii moldoveni au înțeles foarte rapid ce se întâmplă în regiune și își
iau masuri de supraviețuire”, spunea domnul Fota. Ori poate e vorba despre
faptul că președintele
Iohannis a intrat în sfera de influență germană? Nominalizarea la șefia SRI a
unui politician convins în supremația Berlinului însemnând de fapt acest lucru,
așa cum nota recent Dan Tapalagă?
Domnul
Iohannis a spus că salută compromisul politic realizat la Chișinău. Acest mod
de rezolvare al ecuației politice moldovenești a fost în strânsă legătură cu
situația politică din Ucraina. Acolo unde, în detrimentul statelor occidentale,
Putin a reușit să își impună punctul său de vedere. Prezența comuniștilor
într-o alianță in extremis cu două partide pro-europene poate fi
explicată doar prin amenințările de securitate la adresa statului moldovean. Amenințări
de securitate care sunt înțelese și de către președintele Iohannis.
Vizita
domnului Iohannis la Chișinău are loc chiar în prima săptămână de activitate a guvernului
Gaburici. Să nu uităm că este prima vizită a unui
demnitar străin de rang înalt după instaurarea noului guvern în Moldova. Încărcătură ei simbolică poate fi descifrată și în cheia unei speranțe de
simpatie pentru noul prim-ministrul al Republicii Moldova. Desigur că această vizită
este și un semnal de sprijin al României pentru Republica Moldova în realizarea
obiectivelor de integrare europeană.
Un lucru este cât se poate de clar - domnul Iohannis
a renunțat la discursul unionist al predecesorului său. Proiectul de țară anunțat
de președintele Băsescu, Unirea Basarabiei cu România, se pare că nu mai este
valabil. Ce va propune domnul Iohannis în
loc ? Modelul propus de președintele
român e legat de lupta împotriva marii corupții. În aceste momente statul român
a devenit model și inspirație în regiune în ceea ce privește combaterea acestui
flagel. România lucrului bine făcut e anunțatul proiect de țară al
Cotroceniului. Să vedem ce va ieși.
