Procurorul
municipiului Chișinău, Ion Diacov, afirmă că Vladimir Plahotniuc
controlează toată Moldova. Ion Diacov afirmă că fostul
prim-vicepreședinte al Partidului Democrat supraveghează nu doar activitatea
Procuraturii Generale, dar și întreg sistemului decizional moldovenesc. Ion
Diacov este fratele președintelui de onoare al Partidului Democrat, deputatul
Dumitru Diacov.
Afirmațiile de mai sus vin să întărească opinia
moldovenilor că, domnul Plahotniuc ar fi atotputernic. Două evenimente recente
mă fac să afirm că nu este așa. E vorba de mitingul din 29 noiembrie organizat
în mai multe orașe ale Republicii Moldova de Platforma Demnitate și Adevăr și
de Congresul al XIII-lea al Partidului Socialiștilor. Domnul Plahotniuc nu a
putut împiedica/opri desfășurarea activităților principalilor oponenți ai domniei
sale. Semn că dacă se dorește organizarea unor proteste în provincie, se poate;
semn că domnul Dodon, spre deosebire de alții, nu e șantajabil. Deci domnul
Plahotniuc nu este atotputernic. Iar a vorbi, la un an de la scrutinul
electoral din Republica Moldova despre puterea absolută a unei singure persoane
este manipulator și fals. Explic.
În
preajma alegerilor parlamentare, mediile de informare subliniau importanța
păstrării poveștii de succes a integrării Moldovei în UE și ne convingeau că
între Prut și Nistru are loc o bătălie geopolitică. S-a aflat că nu era vorba
despre o poveste de succes și că zgomotul bătăliei electorale era o ceartă
pentru împărțirea unui miliard de euro.
Moldova nu era o poveste de succes. Acesta a fost motivul
că negocierile pentru formarea unei coaliții parlamentare pro-europene în
Parlamentul moldovean au durat trei luni – toate formațiunile politice
pro-europene știau că Moldova e pe butuci și că din sistemul bancar a dispărut
un miliard, nimeni nu a vrut să își asume responsabilitatea pentru guvernare.
De asta, abia în februarie 2015, s-a găsit soluția unui guvern minoritar în
frunte cu Chiril Gaburici, care (presupun) că habar nu avea unde își vârâse
capul – în momentul în care a aflat despre ce e vorba, (intrarea Moldovei în
deficit bugetar) a spus la revedere și i-a lăsat pe liderii principalelor
partide pro-europene cu buzele umflate.
Exact ca și în urmă cu un an, mediile de informare vin să
ne inducă ideea că vinovatul principal pentru instabilitatea politică din
Republica Moldova ar fi domnul Plahotniuc. Exact așa cum se încearcă să fim
convinși că domnul Filat ar fi principalul responsabil pentru furtul secolului. Nici un lider politic din Republica Moldova nu își dorește
la modul serios să afle adevărul despre miliardul furat. De ce?
Pentru că instabilitatea politică în care se află Moldova se datorează celor
care au acceptat (din neștiință ori prostie) dispariția/furtul acestui miliard.
Tranzacţiile care au dus la dispariția
acestei uriașe sume au fost efectuate înaintea alegerilor parlamentare din 30
noiembrie 2014. În perioada respectivă toate deciziile, politice ori economice,
erau luate în cadrul Consiliul Alianței pentru Integrare Europeană 3, (consiliu
format din reprezentanții PLDM, PDM și PLR) în fruntea Cabinetului moldovean de
Miniștri se afla domnul Iurie Leancă.
Să fie așadar domnul Plahotnic deținătorul absolut al
puterii decizionale în Republica Moldova? Nu cred. Domnul Plahotniuc este
răspunzător de cele întâmplate în Moldova în aceiași măsură în care este
responsabil domnul Filat ori președintele Partidului Liberal Reformator, domnul
Hadârcă, ori fostul premier Iurie Leancă. Puterea domnului Plahotniuc este fluidă - uite-o este, uite-o
nu-i.
Refuzul PLDM-ului de a participa la tratativele pentru
desemnarea unui nou cabinet de miniștri le-a oferit puterea decizională de a fi
unicii responsabili pentru o posibilă declanșare a alegerilor parlamentare anticipate.
Cercetările sociologice au demonstrat însă că anticipatele ar schimba ecuația
parlamentară existentă și ar aduce în legislativ un număr mai mare de deputați
din echipa domnului Dodon (socialist) și a domnului Usatâi. Frica actualelor
partide parlamentare de o competiție electorală le-a oferit liberal
democraților acest ascendent de putere. Dar este vorba de un ascendent foarte periculos, de aici și
îndemnul oficialilor europeni la adresa PLDM, de a renunța la orice fel de
condiții, și de a participa în mod obligatoriu la formarea noului guvern
moldovean. Ultimatumul europenilor, frica de alegeri și posibila păstrare a
unui status quo i-au făcut pe delegații din Consilul Național Politic al PLDM
să aleagă, luni, 30 noiembrie, participarea la negocierile
pentru formarea noului guvern.
Participarea la formarea unui nou guvern a făcut ca ascendentul de putere deținut de PLDM să dispară. Capacitatea de a influența
istoria contemporană a trecut la alte adrese. Domnul Lupu și domnul Ghimpu vor decide dacă balanța de putere care a existat până la demiterea guvernului Streleț va fi, ori nu, păstrată.
Două argumente mă fac să cred
că un status quo nu va fi posibil: a micuț, prezența domnului Filat în Penitenciarul 13 și implicațiile aferente; b micuț, declarația potrivit căreia Partidul Democrat din Moldova este
gata să își asume reponsabilitatea guvernării, fie ea și tehnocrată.
Retras fiind din viața politică, domnul Plahotniuc se află în situația (voluntară) de a realiza cât de relativă și schimbătoare este puterea. Domnul Filat realizează asta în mod fortuit.
