DOMNUL LEANCĂ A DAT EXAMEN DE BACALAUREAT?

Cu siguranță Moldova nu este buricul pământului. E o țară mică și relativ săracă aflată lângă Uniunea Europeană. De la Bacău până la Chișinău faci ceva mai mult de 200 de kilometri și doar trei ceasuri de drum. Vecinătatea Moldovei cu Uniunea Europeană face ca oficialii europeni să acorde acestei țări o atenție peste medie. Că e așa o dovedește declarația, reprezentantului Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politici de Securitate, Frederica Mogherini, care a spus că Republica Moldova va oferi suport pentru a depăși situația în care se află.  „Avem încredere în noul Executiv de la Chișinău că va spori eforturile în realizarea reformelor, în special, cele din sectoarele justiţiei şi financiar, în interesul tuturor cetăţenilor Republicii Moldova”, a declarat șefa diplomaţiei europene.

Și doamna Merkel a spus că îi va ajuta pe moldoveni. Cancelarul german, Angela Merkel, că Moldova va primi un ajutor substanţial din partea Uniunii Europene, precizând că Acordul de Asociere se află în prezent în proces de ratificare în Bundestag.
La rândul său, președintele Klaus Iohannis, a spus că nu se îndoiește de dorința oficialilor moldoveni de a urma calea europeană.

După investirea cabinetului Gaburici și Statele Unite și-au trimis reprezentantul la Chișinău. După întâlnirea cu noul premier moldovean,  secretarul adjunct de stat al SUA, Antony Blinken, a spus că SUA va continua să sprijine Moldova în promovarea reformelor importante. Oficialul american a spus că Washington-ul  va fi bucuros să colaboreze în promovarea securităţii energetice, a democraţiei şi a consolidării guvernării nou instalat. „Vom merge mână în mână cu Moldova, susținând Guvernul, oamenii şi progresul ţării”, a spus, cu subiect și predicat, Antony Blinken.

Ar părea că în drumul ei către Europa, Republica Moldova are numai prieteni. După campania de legitimizare a noului cabinet de miniștri la care au pus umărul oficiali germani, români, americani și europeni, asistăm în ultimele zile la o campanie de denigrare a premierului Gaburici mediatizată intens la nivel local și internațional. Cu siguranță noul cabinet de miniștri are o mulțime de inamici.  

Recent, ambasada Statelor Unite, cea a Germaniei, Suediei, Elveţiei şi Uniunii Europene și principalele organizaţii donatoare: Banca Mondială, USAID, Agenţiile pentru Dezvoltare austriacă şi elveţiană au prezentat o notă informativă premierului Chiril Gaburici în care sunt punctate problemele din 28 de domenii și sunt făcute recomandări pentru Guvernul de la Chișinău căruia i se cere să acționeze rapid. Directorul executiv al Asociației Pentru Politică Externă, Victor Chirilă consideră că aceste recomandări ar reprezenta un semnal de alarmă pentru Republica Moldova. Domnul Chirilă afirmă că în cazul în care premierul moldovean nu va ține cont de sfaturile conținute de nota informativă prezentată, s-ar putea ca statul moldovean să piardă susținerea Uniunii Europene.

Defetismul afirmațiilor domnului Chirilă, alăturat informației că domnul Gaburici nu ar avea diplomă de bacalaureat, pare a da un suflu nou vocilor din corul celor care plâng după domnul Leancă.

Spre deosebire de prietenul plagiator al domnului Leancă, (e vorba de Victor Viorel Ponta despre care se afirmă că și-a plagiat teza de doctorat) premierul Gaburici nu s-a ascuns în spatele celor de la SPP și a declarat că pe timpul în care a dat examenul de admitere la Facultate,  diplomele de bacalaureat nu erau necesare. Domnul Gaburici a transmis publicației „Ziarul de Gardă” o reacţie la dezvăluiri, precizând că „în perioada în care am fost înscris la facultate, examenele de bacalaureat nu erau obligatorii pentru a fi admis în instituţiile de învăţământ superior. Mai mult ca atât, cea mai mare parte a candidaţilor era admisă la studii în baza atestatului şi a examenelor de admitere.”

Perfect adevărat. Doar  adoptarea Legii învăţământului Nr. 547-XIII din 21 iulie 1995 a abrogat actele normative ale legislaţiei sovietice cu privire la sistemul educaţional din Republica Moldova. Doar din anul 1995, învățământul moldovenesc a suferit transformări majore din punct de vedere structural, cantitativ şi calitativ. Examenul de bacalaureat a apărut în Republica Moldova abia spre finalul anilor 90.

Nici domnul Iurie Leancă nu are luat bacalaureatul. Pentru a fi admis la Institutul de Stat de Relații Internaționale unde a învățat în perioada 1981-1986, nu era nevoie să prezinți diploma de bacalaureat. Presupun că era nevoie doar de recomandări. Nu știu. Cu certitudine putem afirma că domnul Leancă a învățat pe timpul Uniunii Sovietice, deci are o diplomă de absolvire sovietică. Spre deosebire de Republica Moldova, examenul de bacalaureat a fost introdus în România în anul 1925 de către ministrul instrucțiunii Constantin Angelescu, care a decis să înfiinţeze o nouă modalitate de examinare a elevilor aflaţi la finalul liceului. De asta, cartea făcută la români, era apreciată.

Chiar dacă unii comentatori politici afirmau că noul premier moldovean ar trebui să aibă parte de 100 de zile de indulgență, domnul Gaburici e pus în situația de a face față tuturor acestor riscuri de imagine. Motivul este simplu – domnia sa a fost promovat în postul pe care îl ocupă de către deputații pro-europeni şi cei comunişti, un fiasco al acestui cabinet de miniștri ar fi un fiasco al colaborării dintre Alianța politică Moldova Europeană și PCRM și un motiv pentru alegeri anticipate. Pentru a face față tuturor acestor provocări, primul ministru trebuie să își mărească numărul de consilieri.  A spune că domnul Gaburici a picat examenul de bacalaureat, atunci când acest examen nu era introdus în Republica Moldova e curată manipulare. Acest lucru înseamnă a da apă la moara celor care își doresc alegeri anticipate. Înseamnă a nu crede într-un viitor pentru Moldova. 
 Qui prodest? Cui îi folosește toată această campanie? Oare nu cumva relațiile domnului Dodon cu domnul Leancă sunt mult mai bune în realitate? Întreb.