E OFICIAL : RĂZBOIUL INFORMAȚIONAL RUS A AJUNS LA BUCUREȘTI

În prima apariție în spațiul public românesc, noul ambasador al Federației Ruse, Valerii Kuzmin, afirmă că scutul de la Deveselu este un pericol și apreciază că sistemul antirachetă ar putea avea și încărcătură nucleară. "Noi am fost întotdeauna împotriva acestui scut. Ni s-a spus: 'Stați liniștiți, nu este îndreptat împotriva voastră!'. Am primit asigurări că este îndreptat contra Iranului. Atunci noi am spus așa: 'Dacă nu este îndreptat împotriva noastră, noi credem altceva'. (...) După părerea noastră, în acele lansatoare pot fi puse rachete cu rază medie de acțiune care pot primi încărcătură nucleară", a spus miercuri, 21 septembrie 2016, ambasadorul Kuzmin la TVR.

Declarațiile nu îl dezmint - în ciuda evidențelor prezentate de oficialitățile americane, dar și de cele române, că facilitatea de la Deveselu nu poate adăposti arme nucleare, ambasadorul rus a reluat teza prezentată de ziaristul bulgar pe Euractiv.com, că România ar adăposti rachetele nucleare care s-ar fi aflat până de curând în baza americană de la Incirlik, afirmație dezmințită categoric de România. O teză de război informațional.

Nu este prima dată când oficialii ruși își manifestă nemulțumirea față de scutul antirachetă de la Deveselu.  Recent, Serghei Riabkov, viceministrul rus de externe afirma că  instalarea elementelor antibalistice în România reprezintă o încălcare de către SUA a Tratatului forțelor nucleare intermediare. El avertiza că ar putea să apară "consecințe nedorite" și a denunțat un plan american de mutare a armelor nucleare.

Declarația ambasadorului Kuzmin precede numirea lui Serghei Narîșkin, fostul președinte al Dumei de Stat, la conducerea Serviciului Rus de Informații Externe. Narîșkin este un apropiat al lui Vladimir Putin, cu care a început să colaboreze de la începutul anilor 1990, cînd cei doi lucrau la primăria din Sankt-Petersburg. Potrivit biografiei oficiale, Narîșkin a lucrat anterior în cadrul ambasada URSS de la Bruxelles, (sediul NATO și al UE) iar presa rusă l-a prezentat ca fiind, la fel ca și Putin, un fost agent al KGB. Numirea lui în fruntea spionajului extern al Federației Ruse vine la mai puțin de o săptămînă după succesul zdrobitor în alegerile parlamentare din Rusia a partidului Rusia Unită.

După alegerile parlamentare din Republica Moldova, din 30 noiembrie 2010, Narâșkin a venit în Republica Moldova pentru a negocia o coaliție de stânga între PCRM și PDM. Democrații au refuzat această coaliție, preferând să facă alianță cu partidele pro-europene și apropierea de Uniunea Europeană. Pentru asta rușii i-au pedepsit pe moldoveni și au interzis accesul fructelor, legumelor și vinului lor pe piața rusă.

Iritarea oficialilor ruși față de amplasarea scutului antirachetă pe teritoriul statului român este cunoscută. În mai 2016, la Atena, președintele rus, Vladimir Putin  avertiza că România și Polonia, pentru că adăpostesc elemente ale scutului antirachetă, se află în raza de acțiune a rachetelor ruse. "Dacă în aceste zone din România, ieri populația nu știa ce înseamnă să fii în raza de acțiune, ( a rachetelor rusești n.r.) de astăzi suntem forțați să luăm anumite masuri pentru a ne asigura securitatea", declara Putin, adăugând că "în aceeași situație se află și Polonia".

Ambasadorul rus în România a mai lansat o fumigenă, Kuzmin a declarat că Rusia ar fi obligată să își închidă piața pentru produsele made in Moldova acest lucru ar fi necesar datorită faptului că Republica Moldova face parte din zona de liber schimb cu Uniunea Europeană dar și din zona de liber schimb a CSI. Kuzmin a spus că prin aceste interdicții Moscova nu face altceva decât să își protejeze interesele economice.

Amenințările, voalate sau nu, făcute de către ambasadorul rus fac parte din declarațiile care vin să întrețină războiul informațional declanșat relativ recent de către Federația Rusă împotriva României și pe care continuă să îl poarte împotriva Republicii Moldova. 

Ambasadorul Kuzmin a activat la Chișinău și știe foarte bine că Agenția Fitosanitară Rusă (Rospotrebnadzor) a impus doar din considerente politice interdicții mărfurilor agricole din Republica Moldova – scopul a fost pedepsirea înclinațiilor de apropiere a statului moldovean de Uniunea Europeană și crearea unor pârghii de presiune în procesul de reglementare a diferendumului transnistrean. La sosirea în Chișinău, pe 5 iulie 2016, vicepremierul rus Dimitri Rogozin a recunoscut asta: “Moldova e interesată de deschiderea pieții ruse pentru vinurile ei, noi suntem interesați de ridicarea blocadei economice din regiunea transnistreană.”  Rogozin vorbea despre o așa numită blocadă dar preocupările oficialilor ruși țin de obținerea unui statut special pentru regiunea transnistreană în cadrul unui stat moldovenesc neutru.

Războiul informațional pe care îl practică Federația Rusă la adresa României este o componentă a unui război hibrid, prin care sunt create realități alternative false și răspândite prin utilizarea libertății cuvântului și comunicarea liberă a ideilor. Este vorba despre pervertirea realității și adevărului, de răstălmăcirea lui, folosind fapte, silogisme, sofisme, propaganda și interpretări mincinoase. Federația Rusă poartă acest război împotriva statului roman pentru a vulnerabiliza imaginea României ca ţară membră NATO.

De ce? Pentru că Federația Rusă, spre deosebire de statele membre NATO, consideră această organizație drept o tumoare canceroasă - Narâșkin la declarat asta în mod oficial. 

Chișinăul cunoște deja “activitatea” ambasadorului Valerii Kuzmin. Bucureștiul abia începe.