SIMION. GEORGE SIMION

Nu îmi exprim opinia față de expulzarea din Republica Moldova a liderului Acțiunii 2012. E dreptul autorităților moldovene să procedeze în așa mod. Responsabilii pentru această exigentă măsură poartă întreaga responsabilitate – directorul Serviciului de Informații și Securitate și ministrul de interne al Republicii Moldova au prezentat în fața premierului moldovean explicațiile de rigoare. Toate aceste clarificări au avut ca subiect prevenirea unor riscuri de securitate. De asta, notele mele țin de evoluția de securitate în regiune.  

Exact în urmă cu un an, pe data de 16 mai 2014, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, făcea o vizită la București unde se întâlnea cu președintele român Traian Băsescu. În conferința de presă comună, Rasmussen declara că NATO va face orice e nevoie pentru apărarea aliatilor săi. Rasmussen a recunoscut că a discutat cu preşedintele Băsescu despre "criza serioasă care se desfăşoară la graniţele României".
"Aş vrea să fiu foarte clar. România nu este singură. Sunteţi parte a NATO şi orice aliat se bucură de protecţia completă a NATO. De aceea am consolidat prezenţa noastră, pe mare, în aer şi pe teren, din Marea Neagră până în Marea Baltică, inclusiv aici, în România şi vom face tot ce este necesar, oricât este nevoie", a spus Rasmussen.

Peste o zi, duminică 16 mai, aflat la Iași, Băsescu vorbea despre  importanța pe care o acordă România în susținerea Republicii Moldova pentru demersul ei de aderarea la Uniunea Europeană.
"Așa cum am definit întotdeauna, Republica Moldova este al doilea stat romanesc, iar obligațiile noastre politice sunt enorme față de această țară, pentru că nu ne-ar ierta nimeni dacă nu am valorifica conjunctura favorabila semnării acordurilor", declarat Traian Băsescu, la o dezbatere despre prioritățile statului român. 

În urmă cu un an îngrijorările pentru eventuala destabilizare a Moldovei se aflau pe lista de interese a secretarului adjunct al NATO, Alexander Vershbow, care între 12 și 14 mai se afla într-o vizită oficială la Chișinău.  Într-un interviu, înaltul oficial a declarat că NATO este “foarte îngrijorat” de presiunea crescândă la care este expusă Moldova și că „înţelege intenţia autorităţilor de la Chişinău de a-şi extinde şi întări parteneriatul cu NATO”.

Tot în mai 2014, într-o analiză extrem de documentată, doctorul în științe politice, Valentin Naumescu, afirma că Ucraina se prăbușește și va începe o mare reașezare în Estul Europei.

„Parteneriatul Estic a fost un eşec, în principal al politicii externe moi a cabinetului Merkel II în raport cu Moscova, al imposibilităţii de a vorbi explicit de posibilitatea unor noi extinderi, precum şi al ezitărilor post-criză ale democraţiilor vest-europene, întoarse brusc cu faţa spre sine însele. Turneul înalţilor demnitari americani în Europa anunţă începutul unei perioade critice la periferia NATO şi a Uniunii Europene. Washingtonul, Bruxellesul, Londra, Berlinul şi Parisul au vorbit limbi politico-diplomatice diferite în ultimii ani şi asta a încurajat Moscova să iasă treptat din umilinţa înfrângerii în faţa Vestului şi din deruta care a urmat colapsului Uniunii Sovietice, exprimând noi pretenţii de influenţă în regiune; NATO se va extinde spre Est în următorii 3-5 ani (Uniunea Europeană nu)” , concluziona  domnul Naumescu.

La un an distanță e clar că vizita adjunctului secretarului general NATO în Republica Moldova avea loc în contextul unei extinderi de securitate. Domnul Vershbow declara că, a venit în Republica Moldova “pentru a înţelege în ce domenii ar fi interesat Guvernul de la Chişinău să fortifice cooperarea cu Blocul Nord-Atlantic”.  

Noul premier moldovean, Chiril Gaburici își începea a doua sa vizită oficială la Bruxelles printr-o întâlnire cu actualul secretar general al NATO Jens Stoltenberg. În martie 2015, domnul Gaburici declara : „Acordăm o deosebită importanță, Planului Individual de Acțiune Moldova-NATO, care pentru noi e un instrument de aprofundare a relațiilor bilaterale. Vrem mai ales să cooperăm cu aliații în direcția reformării și modernizării sectorului apărării în actualul context de securitate”. Era o aluzie clară la nefericitele evenimente din Ucraina. La rândul său Stoltenberg afirma că „toate țările din NATO sprijină suveranitatea, independența, integritatea teritorială a Republicii Moldova și respectă statutul de suveranitate din constituția Moldovei”.  Stoltenberg preciza că NATO examinează o nouă inițiativă de cooperare în domeniul defensiv care va ajuta Moldova să-și modernizeze apărarea și securitatea. 

În urmă cu un an, domnul Băsescu afirma din poziția de șef al statului român că a abordat în discuțiile avute cu secretarul general al NATO și aspectele de securitate referitoare la Republica Moldova. Același subiect de securitate fusese abordat și cu ex-premierul moldovean Vlad Filat, care era primit la palatul Cotroceni pe data de 15 mai 2014. Concluzia principală a lungilor întâlniri avute de domnul Băsescu cu domnul Filat a fost aceea că România şi Republica Moldova, dar și NATO, trebuie să coopereze prioritar în problematicile de securitate regională. La o un an distanță suntem siguri că acest lucru este îndeplinit. 

Că este exact așa o spune decizia referitoare la convocarea, la Chişinău, în perioada 1-4 iunie 2015, a Comitetului pentru Parteneriate şi Securitate prin Cooperare, din care fac parte 28 de consilieri politici ai misiunilor statelor aliate NATO. Este prima vizită a unui comitet NATO în Republica Moldova. Inițiativa vine ca urmare a întâlnirii premierului Chiril Gaburici cu Sorin Ducaru, asistentul Secretarului General al NATO pentru riscuri de securitate emergente. 

Domnul Naumescu nota în urmă cu un an că NATO își va extinde umbrela de securitate și asupra Republicii Moldova. Acceptarea Moldovei în două iniţiative lansate de NATO, Iniţiativa de Consolidare a Capacităţilor de Apărare şi Platforma de Interoperabilitate înseamnă exact acest lucru. 

Supărarea lui George poate fi înțeleasă. Dar mâhnirea lui e trecătoare. În scurt timp NATO își va deschide la Chișinău un Oficiu de legătură. Asta contează mult mai mult.