UNTILĂ VERSUS GAS UNION FENOSA MOLDOVA – UN AUDIT NECESAR

Compania spaniolă Gas Union Fenosa Moldova a difuzat presei o știre prin care se afirmă că Republica Moldova ar putea rămâne fără 40 la sută din necesarul de energie electrică. Gas Union Fenosa Moldova amenință că vor întrerupe livrarea de energie electrică către consumator. Gestul ar ține de datoriile pe care compania spaniolă le are către producătorul de energie electrică – Centrala Termoelectrică din Cuciurgani care aparține INTER RAO EĂS Rusia. Spaniolii au o datorie de 1,228 miliarde de lei față de furnizorul rus de energie electrică – potrivit Union Fenosa Moldova 89 la sută din această datorie este generată de cursul valutar.

Președintele filialei moldovene a ”Gas Natural Fenosa Moldova” , Silvia Radu, a declarat că datoriile companiei trebuie recuperate prin creșterea prețului de energie destinat consumatorului casnic.”Prețul energiei electrice pe care îl plătește consumatorul prin tarife este de 72 de bani, dar prețul pe care îl plătim companiei din Transnistria este de 1,28 de lei. Această diferență a provocat acele acumulări tarifare de peste un miliard de lei”. De fapt Union Fenosa Moldova cere ANRE să accepte majorarea tarifului la energie electrică cu cel puțin 50 la sută. Dacă Agenția Națională pentru Reglementarea în Energetică va aproba solicitarea spaniolilor, tariful mediu pentru un kilowat/oră va fi de 2,58 de lei. Actualmente prețul unui kilowat de energie electrică este de 1,82 de lei. 
 
Prin campania de presă începută, spaniolii încearcă să pozeze în victimă. Domniile lor afirmă că și-au folosit resursele financiare obținute din venitul obținut în anul 2014 și că, pentru a acoperi datoria către rușii care controlează centrala de la Cuciurgani, au contractat credite bancare. O fi posibil, nu zic nu. Doar că, la ședința comisiei parlamentare pentru securitate și ordine publică, doamna Radu a admis existența unui intermediar între Gas Union Fenosa Moldova și Moldavskaia GRĂS - compania Energocom. În cadrul acestei ședințe, doamna Radu a evitat să spună, cu subiect și predicat care este beneficiul real al Gas Union Fenosa realizat în Republica Moldova dar și salariile pe care le are conducerea companiei. Doamna Radu nu a spus nimic nici despre necesitatea existenței unui intermediar. 

Prezent la ședință, deputatul Artur Reșetnicov a spus că publicarea scrisorii venite din partea furnizorului rus de energie electrică seamănă cu un șantaj adresat societății moldovene. ”În viziunea mea, această adresare către autorități și către consumatori mai mult seamănă cu un element de șantaj și de amenințare. Pregătiți terenul de majorare a prețurilor. În Moldova există mai multe întreprinderi de distribuție a curentului electric, însă doar compania pe care o reprezentați a venit cu o asemenea adresare. Ar fi necesar ca statul moldovean să întreprindă un audit companiei”, a solicitat Artur Reșetnicov. Președintele acestei comisii, liberalul Veaceslav Untilă a fost de acord cu solicitarea  menționând că auditul trebuie efectuat și celei de a doua companii de distribuție, Rețelele Energetice de Distribuție Nord.   

Domnul Reșetnikov are dreptate. Compania spaniolă încearcă să dea tonul majorărilor de prețuri la produsele energetice. Prezenți la ședință reprezentanții Serviciului de Informație și Securitate au scos în evidență faptul că, prin procurarea de energie electrică din regiunea transnistreană, Gas Union Fenosa Moldova este unul dintre cei mai mari finanțatori ai regimului separatist din regiunea transnistreană. În aceste caz, am putea presupune că spaniolii au o anumită cotă din uriașele sumele pe care le introduc în băncile transnistrene? Nu știm. Poate știu mai bine reprezentanții serviciului de inteligență al Moldovei.  

Reprezentanții SIS au subliniat că probabilitatea de sistare a energiei electrice de către furnizorul din regiunea transnistreană este foarte redusă. ”Centrala de la Cuciurgani este în proprietatea Federației Ruse, situația de război în care se află Ucraina a impus sistarea oricărei legături economice cu Federația Rusă, din această cauză Centrala Termoelectrică nu dispune de alte pieți de realizare a energiei electrice decât  Republica Moldova. Toate tentativele de a pătrunde pe piața din regiunea Odessa sunt sortite eșecului”, a afirmat domnul Andrei Pascarenco, colonel SIS. Îmi permit să adaog că atât timp cât Saakașvili va fi guvernatorul regiunii acest lucru nu se va întâmpla. 

Așadar unicul cumpărător al energiei electrice produse de către Centrala de la Cuciurgani este Gas Union Fenosa Moldova. Logica ne spune că interesul spaniolilor ar trebui să fie cel prin care să procure energia electrică la un preț cât mai mic, nu-i așa? Pentru asta ar trebui să fie depuse eforturi, nu pentru mărirea prețului de energie către beneficiarul casnic. Logica inversă cu care acționează cei de la Gas Union Fenosa Moldova pare a sugera că la mijloc ar putea exista și alte motivații. Dublarea prețului pentru kilowat-ul destinat consumatorilor casnici din Republica Moldova ar crește substanțial uriașele sume de bani pe care compania spaniolă le-ar vărsa în băncile transnistrene. În același timp presiunea pe consumatorul casnic ar crește și mai mult, iar acest fapt, la fel ca și în Armenia, ar putea duce la nemulțumiri în masă.

La prima vedere Gas Union Fenosa Moldova ar fi îndreptățită să ceară o mărire a prețului pentru energia electrică distribuită. Dar în spatele conexiunilor economici stă și contextul politic. Șantajul pe care încearcă să îl aplice Gas Union Fenosa Moldova la adresa decidenților politici din Republica Moldova, că dincolo de interesul corporativ al companiei spaniole, de a scoate profit, mai există un beneficiar – regimul separatist transnistrean. Ei sunt cei care vând energia electrică.

Dacă voi crede că spaniolii, pe principiul “nothing personal, just bussines”, vor să scoată bani din seaca piatră a Moldovei, va rezulta că, dincolo de prețul pe care îl au pentru distribuția energiei electrice, spaniolii mai au beneficii și pentru serviciul pe care îl fac regiunii transnistrene atunci când procură energia electrică de acolo. Acest lucru, încă nu este demonstrat. Sunt doar presupuneri.

Așa că, propunerea domnului Untilă de efectuare a unui audit celor două rețele de distribuție a energiei electrice este una mai mult decât salutabilă – este necesară. Dacă se va demonstra că spaniolii au făcut bani negri, ANRE va fi în drept să oprească majorarea prețurilor. Dacă vor accepta mărirea prețului la energie electrică, clasa politică moldavă ar face jocul socialiștilor moldoveni, deci al Federației Ruse.

CINE POATE FURA OPORTUNITĂȚILE LUI GABURICI ?

Aflat în drum către Riga, premierul României, domnul Victor Viorel Ponta, s-a oprit săptămâna trecută la Chișinău. Importanta vizită a avut mai multe scopuri. Principalul dintre acestea a fost transmiterea mesajului că, la summit-ul parteneriatului Estic de la Riga,  Moldova nu trebuie să aibă prea multe așteptări. Într-un interviu pentru un post de radio, primul ministru român a spus că nu are așteptări de la întâlnirea mai marilor Uniunii Europene dedicată Parteneriatului Estic.  ''Nu am așteptări foarte mari. La nivelul de vârf al Uniunii Europene există multă ezitare și prudență. Am însă mari așteptări de la proiectele noastre directe pe care le-am implementat și pe care le avem în plan pentru implementare'', a declarat domnul Ponta.

La Riga s-a întâmplat exact așa cum a spus domnia sa. Moldova, Ucraina şi Georgia nu fac paşi în faţă spre Uniunea Europeană, dar nici nu dau în spate. Cele trei state nu au primit promisiuni pentru un parcurs european, dar sunt asigurate de susţinerea Uniunii Europene. Ucraina şi Georgia sperau că vor primi ca și Moldova un acord pentru liberalizarea vizelor, Chișinăul și-ar fi dorit ca în declaraţia finală a întâlnirii de la Riga să se regăsească precizarea că într-un viitor cele statele vor putea adera la Uniunea Europeană. Nu a fost așa.

Ezitarea de care vorbea primul ministru României pornește de la siguranța faptului că într-un viitor apropiat Occidentul va face pace cu Rusia. Dar pacea, ca și războiul costă. Iar acest cost, se pare că ține de menținerea Ucrainei și Georgiei în sfera de influență a Federației Ruse. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a dat de înțeles acest lucru: ”Trebuie să menţionăm în mod clar că perspectiva europeană nu există pentru niciuna din aceste țări. Nici ele nu sunt pregătite, nici noi nu suntem pregătiţi'', a subliniat el.

Domnul Ponta are dreptate – așteptările noastre, ale românilor, vin de pe urma implementării proiectelor dintre Moldova și România. În cadrul vizitei sale oficiale de la Chișinău, premierul român a semnat cu omologul său moldovean un memorandum de înțelegere cu privire la mai multe proiecte de interconectare energetică între cele două maluri ale Prutului. Este vorba de extinderea gazoductului Iași-Ungheni până la Chișinău, precum și de interconectarea liniilor de înaltă tensiune care vor uni rețelele electrice din cele două state. ''Am venit la Chișinău pentru a spune că sprijinim actualul guvern al Moldovei. Avem proiecte foarte concrete de energie, ele trebuie să fie implementate'', a afirmat domnul Ponta.

Proiectele de interconectare energetică între cele două state românești nu numai că trebuiesc, pentru Moldova sunt de o necesitate vitală. Crearea unei alternative la curentul electric și gazele naturale reprezintă primii pași pentru securizarea statului moldovean împotriva unor posibile acțiuni ale rușilor de la Gazprom ori ai celor de la Centrala Electrică de la Cuciurgani. Memorandumul semnat la Chișinău este acel pas concret către obținerea acestei alternative.  

Semnarea acestui memorandum vine să ofere Moldovei garanția faptului că în caz de necaz, România va putea oferi o minimă asistență Moldovei. Tot asta a spus și ministrul român al Apărării, domnul Mircea Duşa, care pe data de 19 mai i-a transmis,  omologului său moldovean, domnul Viorel Cibotaru, că, în contextul consolidării capacităţii de apărare a Republicii Moldova, România este dispusă să acorde asistenţă tehnico-materială şi consiliere pentru elaborarea actelor normative specifice în domeniul logistic. La București, ministrul moldovean al Apărării a discutat despre posibilitatea creării unui batalion moldo-român de menținere a păcii și despre posibilitatea de extindere a colaborării în instruirea trupelor. Este clar că vizita ministrului Cibotaru la București vine să consolideze, odată în plus, dialogul politico-militar existent. Desemnarea unui atașat militar moldovean la viitorul comandament NATO care va fi dislocat în România ar însemna că, în noul context geopolitic din Estul Europei, relația existentă între Moldova și NATO ar reprezenta o garanție de securitate pentru Chișinău.

Până la urmă despre securitate este vorba, iar securitatea e de mai multe feluri, de la cea energetică, la cea economică, de la cea demografică la cea financiar-bancară. Iar dacă cineva curios întreabă dacă Moldova mai are șanse europene, răspunsul este la suprafață. Summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga a fost precedat de întîlnirea liderilor din Partidul Popular European, acolo șefii de state și de guverne au subliniat că, atât timp cât acordurile de asociere ale acestor țări sunt implementate există o perspectivă de aderare la Uniunea Europeană pentru ele. Purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European, europarlamentarul Sigfried Mureșan a spus cu subiect și predicat, că pentru Moldova porțile Uniunii Europene rămân deschise. La întâlnirea liderilor din familia popularilor europeni s-a spus că cel mai bun lucru pe care îl poate face Moldova este implementarea acordului de asociere și a reformelor care au fost stabilite.

Rezultă că mai avem o șansă. Cu ajutor american, implementarea Acordului de Asociere semnat cu Uniunea Europeană împreună cu realizarea proiectelor dintre cele două state românești fac din Moldova singurul stat care poate ieși din siajul rusesc. Moldova nu se va finlandiza. Poarta către o apartenență deplină spre Uniunea Europeană şi NATO se numește România. Nimeni nu poate fura moldovenilor această șansă. Nici măcar posturile de televiziune din Chișinău care emit în limba rusă. Premierul moldovean, semnând memorandumurile de colaborare cu partea română a știut că e o ultimă oportunitate. Casa părintească nu se vinde. Așa e domnule prim ministru?

Finlandizare - Noțiunea a fost folosită în Republica Federală Germania și alte țări membre ale NATO, cu referire la transformarea într-o țară neutră și comportamentul unui stat care, deși își menține suveranitatea națională, este obligat în politica externă să acționeze în așa fel încât să nu deranjeze vecinul mult mai puternic. În cazul de față referirea face trimitere la comportamentul Republicii Moldova față de Federația Rusă.

FOTO - gov.ro