ȘALARU, REFORMA ȘI POMANA

În toamna acestui an, în Republica Moldova se va deschide un birou al NATO, unde vor activa cinci-şase specialişti, cu scopul de a adapta legislaţia moldoveană şi documentele militare de planificare şi de restructurare ale Armatei Republicii Moldova la standardele occidentale. „Acest birou, unde vor activa specialişti din mai multe state, inclusiv din România, va avea menirea de a pregăti integrarea şi activitatea de restructurare a armatei Republicii Moldova pe standardele vestice”, a menţionat ministrul român al Apărării, Mircea Duşa, după o întâlnire avută cu ministrul moldovean al Apărării, Anatolie Şalaru.

 

Devine clar că așteptările noastre, ale românilor basarabeni, de apropiere de occident cresc ca urmare a implementării proiectelor comune dintre Moldova și România.

Nu pot să nu îmi aduc aminte de vizita din luna mai a acestui an  domnului Ponta la Chișinău. Premierul României a semnat atunci cu partea moldavă un  memorandum de colaborare pentru realizarea proiectelor privind interconectarea rețelelor de energiei electrică și gaze naturale ale Republicii Moldova la cele ale statului român. Este vorba de extinderea gazoductului Iași-Ungheni până la Chișinău și de interconectarea liniilor de înaltă tensiune care vor uni rețelele electrice din cele două state.

Ce legătură ar fi între deschiderea unui birou NATO la Chișinău și proiectele de interconectare energetică dintre cele două state românești? Doar una de securitate. Proiectele de interconectare energetică sunt pentru Moldova mai mult decât necesare. Ele reprezintă o alternativă la curentul electric și la gazele naturale de provenință rusă și reprezintă primi pași pentru securizarea energetică a statului moldovean. Creșeterea capacității de interoperabilitate a armatei moldovene ține tot de securitate - una militară, de data asta.

Tot în luna mai, după întâlnirea avută cu ministrul moldovean al apărării de la acea vreme, dl. Cibotaru, domnul Duşa, a spus că, România este dispusă să acorde asistenţă tehnico-materială şi consiliere pentru elaborarea actelor normativelor specifice în domeniul întăriri capacității de apărare a statului moldovean.

Atunci, în luna mai s-a vorbit pentru prima dată despre posibilitatea creării unui batalion moldo-român de menținere a păcii și despre posibilitatea de extindere a colaborării în instruirea trupelor.

Este clar că vizita ministrului Șalaru la București a fost una care să consolideze dialogul politico-militar început în primăvara acestui an. Până la urmă despre securitatea Moldovei este vorba, fie ea energetică, militară, economică, ori demografică.
Despre consolidarea relațiilor cu Bucureștiul a fost vorba și în cazul discuției telefonice avută de premierul Valeriu Streleț cu omologul său de la București – domnul Ponta. Șeful Executivului de la Chișinău a subliniat odată în plus necesitatea implementării proiectelor energetice prevăzute în Memorandumul de colaborare semnat în luna mai și a discutat și despre o întrevedere bilaterală, în cel mai apropiat timp.

Devine clar că în condiții de criză economică, una din speranțele de supraviețuire a statului moldovean o reprezintă Bucureștiul. Dacă nu prima. De asta, Chișinăul face tot posibilul ca relațiile începute odinioară să fie acum continuate și aprofundate. De asta se vorbește atât de mult despre Unire - privirile și așteptările moldovenilor se îndreaptă peste Prut. 

E știut că în anul 2014, de la Guvernul României au fost alocați pentru Republica Moldova proiecte de asistență în valoare de peste 70 de milioane de dolari, statul român aflându-se într-un top al țărilor donatoare imediat după Statele Unite și Uniunea Europeană.

Dacă cineva își pune întrebarea dacă Moldova mai are șanse europene, aflați că răspunsul este la suprafață. La Summit-ul Parteneriatului Estic desfășurat la Riga s-a spus că, atât timp cât acordurile de asociere ale acestor țări sunt implementate există o perspectivă de aderare la Uniunea Europeană pentru ele. Depinde doar de viteza de implementare a acordului de asociere, viteză care la rândul ei ține de voința politică a deputaților moldoveni.

Sunt optimist. Dacă trei subiecți, Statele Unite, Uniunea Europeană și România donează bani Chișinăului înseamnă că există un interes aparte pentru Moldova. Cu siguranță acești bani sunt monitorizați. Ca să nu ajungă cine știe unde. Și desigur, atunci când un stat primește donații financiare își asumă o serie de responsabilități. Pe care trebuie să le respecte – altfel, în vecii vecilor nu mai capătă banii. De ce sunt optimist? Pentru că, în mare, interesul Uniunii Europene coincide cu cel al Statelor Unite și al României - creșterea vitezei de implementare a acordului de asociere. La cel mai mic semn că politicienii moldovenii se fac că plouă și ar mima  reformele care vor apropia Moldova de Uniunea Europeană, donațiile vor înceta să mai vină. 

Așa că, ecuația geopolitică e simplă - Moldova, ori face reforme și primește banii, ori nu le face și supraviețuiește doar cu ce are. Că nimeni nu mai dă pomană. 

NEAMȚUL ȘI BASARABIA LUCRULUI BINE FĂCUT

Primarul municipiului Sibiu a câștigat alegerile prezidențiale din România. Un neamț născut în România. După mai bine de 50 de ani, românii au un președinte al cărui familie nu se termină în „escu” - Ceaușescu, Iliescu, Constantinescu, Băsescu. Iohannis.

Nu repet ce au scris alți colegi. Într-un text publicat pe data de 2 noiembrie  atenționam că, „dacă stânga românească vrea să ajungă la Cotroceni trebuie să dea dovadă de maximă corectitudine față de cetățenii români aflați peste hotarele României. Care trimit bani buni în țară”. Subliniam că, „un număr mare de participanți la vot la secțiile de votare din Republica Moldova, cumulat cu victoria lui Ponta ar putea trezi suspiciunea că reprezentanții PSD în Republica Moldova  ar încerca să manipuleze votul”. Încheiam notele mele afirmând că, „președintele României ar putea fi ales de votul decisiv al cetățenilor români din străinătate. Care pe 2 noiembrie s-au supărat, justificat, pe cei care au organizat procesul electoral peste hotare. Peste două săptămâni cocoșii de azi ar putea rămâne fără pene”.

Cocoșul din 3 noiembrie s-a arătat a fi domnul Ponta. Duminică 16 noiembrie cocoșul a rămas fără pene! Neamțul românesc a câștigat fotoliul de la Cotroceni nu atât că a fost ajutat de către românii din afară ci datorită faptului că mai mulți oficiali de vârf ai PSD-ului au fost obligați să se prezinte la DNA. Capacul a fost pus de declarația domnului Ponta că dreptul al vot este doar o lozincă. De aia, românii din afară au demonstrat că nu e!  

Rezultatul final al alegerilor prezidențiale desfășurate pe teritoriul statului moldovean spune că domnul Iohannis a obținut 78,59% (27.933 voturi), iar domnul Ponta - 21,41% (7.610 voturi). Un total de peste 35 de mii de participanți la vot. Mult. Foarte mult. Aproape 10 la sută din totalul de cetățeni români aflați peste hotarele României care au participat la vot. Din această perspectivă, după Italia și Spania, Republica Moldova se află pe locul trei. Prin prezența masivă la vot, românii dintre Prut și Nistru au devenit importanți - ei au demonstrat că au puterea de a influența procesele electorale din România. Din acest moment, nici o formațiune politică de la București nu mai poate face abstracție de electoratul basarabean.  

După război mulți viteji se arată. Reprezentanții mai multor partide moldovene au salutat victoria reprezentantului Alianței Creștin Democrate. Deputatul Partidului Liberal din Moldova, domnul Valeriu Munteanu, vine cu sincere felicitări pentru președintele ales al României. Nimic rău în asta. Doar că, prinși în campania pentru alegerile parlamentare din Moldova, liberalii, de la care mă așteptam să sară în susținerea domnului Iohanis, nu au făcut nimic în acest sens. Singurul ajutor mai de Doamne ajută a fost dat de Vlad Filat și Joseph Daul care au făcut un apel către cetățenii români cu domiciliul în Republica Moldova pentru susținerea lui Iohannis în turul doi. Într-un interviu recent acordat publicației moldovene “Ziarul de gardă”, premierul Iurie Leancă afirmă că simpatia publică pentru domnul Ponta a fost făcută în numele interesului național moldovenesc. „Am avut obiectivul să mă axez pe interesele naționale ale Republicii Moldova. Iar acest interes, pe care l-aș defini și ca pragmatism, nu doar prin prisma relațiilor de prietenie, m-a făcut să nu pot să ignor atitudinea deosebită a partenerului meu, Victor Ponta, față de Moldova”.

Politologii care publică pe portalul românesc „Context Politic” afirmă că alegerile prezidențiale românești sunt doar repetiții înainte de alegerile din Republica Moldova. În perspectiva unei intensificări a agresiunii ruse în Ucraina, a activei prezențe a unor consultanți de imagine ruși bănuiți de planificarea unor acțiuni destabilizatoare și implicare ilegală în campania electorală dar și a pericolului de oprire a proceselor de apropiere de Uniunea Europeană,  Republica Moldova poate deveni, vorba politologilor românii, „locul unde se întâlnește nasolul, urâtul și imprevizibilul”. Conștienți de toate astea, concurenții de altă dată, domnul Filat și domnul Plahotniuc, sunt puși în situația de a se proteja reciproc. Cu atât mai bine - dialogul post-electoral va fi mai ușor!  

Cei peste 27 de mii de votanți care au auzit vocea lui Filat și a liderului PPE, Joseph Daul, au votat pentru Iohannis. Așa că sunt optimist – numărul mare de moldoveni prezenți la votul pentru alegerea președintelui României ne spune că partidele pro-europene vor avea un număr suficient de voturi pentru a face după 30 noiembrie Guvernul de Uniune Națională care va scăpa Moldova de integrarea în Uniunea Vamală.

Și da, pentru a susține un asemenea guvern, prima vizită oficială a noului președinte va fi la Chișinău. Că-i neamț și-i place Basarabia lucrului bine făcut.  

Nota bene - Fotografia apartine domnului Dan Stefan. Imi cer scuze ca nu am creditat-o.

NEVĂZUTELE SPAIME ALE DOMNULUI PONTA

Turul doi al alegerilor prezidențiale din România e aproape. Până pe 16 noiembrie au mai rămas zile numărate.  În complicatul context politic regional, „viitorul preşedinte al României, va trebui să precizeze, în formule publice adecvate, modul în care se va raporta la expansiunea imperială a Rusiei, la drama Ucrainei, la situaţia din Republica Moldova, văduvită de controlul legal asupra Transnistriei”, notează, absolut corect, analistul militar Ion Petrescu, într-un text care pune întrebări asupra viitoarelor priorități de politică externă și de securitate națională ale administrației care va veni la Cotroceni. Cu roșu îngroșat, domnul Petrescu subliniază că aceste politici vor fi așteptate cu interes atât la sediile NATO şi Uniunii Europene, dar şi peste Ocean, la Casa Albă, Departamentul de Stat şi Pentagon. Domnia sa afirmă că, „provocările viitoare la adresa statului român sunt complexe şi deloc de ignorat, sau de minimalizat”. Prezent la emisiunea moderată de domnul Petrescu, generalul în rezervă, Alexandru Grumaz, a remarcat că, pentru viitorul președinte al României,  criza din Ucraina, suprapusă pe aceea din Orientul Mijlociu, creează o situaţie foarte complicată.  

După ce ne-am trezit cu toții că Federația Rusă a anexat fără un foc de armă peninsula Crimeea, după ce îl vezi pe domnul Putin la televiziunile ruse recepționate pe teritoriul Republicii Moldova afirmând că nu e nimic rău în existența sferelor de influență, și după ce afli că din noul aeroport din Donețk au rămas doar ruine, îți este clar că întreaga regiune, inclusiv România, se află în mijlocul unui război de tip hibrid.

Referindu-se la amenințările ruse, comentatorul politic Alexandru Lăzescu, nota că superficialitatea domnului Ponta este containdicată României. Posibil. Subtilele fire care leagă PSD-ul românesc de anumite cercuri ruse, și aici mă refer la ușurința cu care, aflați la cârma statului român, social democrații au acceptat privatizarea unor importante industrii strategice românești de către firmele ruse, dar și la primirea de către domnul Adrian Năstase a filozofului rus Alexandru Dughin, par să dea dreptate sugestiilor făcute de domnul Lăzescu – Ponta nu este îndeajuns de matur pentru a sta pe fotoliul de la Cotroceni.

Proasta gestionare a votului extern a făcut deja o jertfă, pe zece noiembrie ministrul de externe, Titus Corlățean și-a prezentat demisia. Motivul ține organizarea haotică a votului cetățenilor români aflați în străinătate, care  a dat naștere unor neînțelegeri între Ministerul de Externe și Biroul Electoral Central din România.

Zilele trecute, în mai multe orașe mari din România, centre studențești și în mai multe capitale occidentale au fost organizate proteste care au cerut demisia ministrului Corlățean pentru proasta organizare în diaspora a primului tur al alegerilor prezidențiale din România, la 2 noiembrie. Mai mulți oficiali, inclusiv ambasadorul american în România, au cerut autorităților de la București să asigure condiții de vot propice în diaspora în al doilea tur de scrutin.

Teodor Meleșcanu, noul ministru de Externe, care va trebui să gestioneze turul al doilea al alegerilor prezidențiale, a preluat însă mesajul predecesorului său: ministerul nu va înființa noi secții de vot în afara țării, deși Biroul Electoral Central a explicat că nu există nici un impediment de ordin legal în acest sens.

Într-un comentariu pentru Europa Liberă, Sabina Fati afirmă că demisia lui Corlățean afost gândită pentru a dezamorsa toate aceste nemulțumiri publice. Nu cred că jertfirea domnului Corlățean îi va liniștii pe cei care, în afara hotarelor statului român, nu au putut vota.  

Notam pe 3 noiembrie că, stânga românească, dacă vrea să ajungă la Cotroceni trebuie să dea dovadă de maximă corectitudine față de cetățenii români aflați peste hotare. Ei trimit bani buni în țară și au toate motivele pentru a vota așa cum le dictează conștiința.

Va fi greu pentru domnul Meleșcanu să gestioneze mai bine situația românilor din afara României care au intenția să vină la vot într-un număr mult mai mare. Grupuri de cetățeni români care au domiciliul în Republica Moldova m-au anunțat că, duminică 16 noiembrie, își vor bea cafeaua de dimineață stând la coadă la secțiile de vot – printre ei, mulți care nu au participat la primul tur de scrutin. Brusca lor activare politică se datorează modului defectuos în care domnul Ponta și domnul Corlățean au asigurat dreptul lor la vot. 

Declarațiile publice care s-au făcut auzite din partea guvernanților de la București fac impresia că domniile lor vor continua să blocheze votul românilor din diaspora. Spaima domnului Ponta are legătură directă cu eșecul domnului Geoană din anul 2009, atunci domnul Băsescu l-a întrecut cu 70 de mii de voturi venite din afara granițelor statului român. Nevăzute, spaimele domnului Ponta îl fac să comită erori. Din nefericire pentru domnia sa, diaspora românească s-a trezit din somn. Și va bea cafeaua de dimineață în fața secțiilor de votare de peste hotarele României.

Iar dacă domnul Băsescu dorește ca în Republica Moldova, domnul Iohannis să câștige, trebuie să spună acest lucru cu subiect și predicat, așa cum a făcut-o la Chișinău în conferință de presă comună, Vlad Filat și Joseph Daul. O adresare directă a domnului Băsescu către românii de peste Prut întru susținerea candidaturii lui Iohannis l-ar face pe acesta să câștige.