
O voce autorizată a
Partidului Democrat, domnul Diacov, a răspuns intenției de fuzionare a
comuniștilor cu Partidul Democrat din Moldova. ”Poate fi un început de discuții – este bine să avem un partid puternic pe stânga”,
a spus presei preşedintele de onoare al Partidului Democrat. „Demult am spus că
Moldova are nevoie de o coagulare a forţelor politice de stânga. Este nevoie de
o stângă unită care să fie formată nu doar din Partidul Democrat şi Partidul
Comuniştilor. Procesul de fuzionare este foarte anevoios, destul de complicat,
dar teoretic, noi privim pozitiv unificarea forţelor politice şi crearea unui
grup sănătos pe stânga”, a declarat domnul Diacov.
Ambele declarații vin să
confirme sugestii mai vechi –
absorbția comuniștilor moldoveni de către Partidul Democrat din Moldova devine
inevitabilă. Semnale întru realizarea acestei încorporări a comuniștilor la democrați au fost – de la
plasarea în funcția de președinte al PDM a domnului Marian Lupu, fost lider al
PCRM, la exodul pe față al deputaților PCRM în grupul parlamentar al PDM (vezi
cazul Sergiu Sârbu).
După plecarea din grupul
parlamentar al PLDM a deputatului Știrbate, care a avut loc înaintea
unor evenimente majore pentru Cabinetul de Miniștrii condus de domnul Streleț
(vizita negociatorilor FMI la Chișinău,
ședință comună a guvernelor din România și Republica Moldova și de
începerea procedurii de modificare articolelor din Constituția Republicii Moldova referitoare la
procedura de alegere a șefului statului), domnul Usatâi a spus că
liberal democrații vor rămâne în scurt timp fără încă un deputat. Dacă
cele afirmate vor deveni realitate, coaliția
parlamentară de guvernământ în Republica Moldova nu va mai
deține majoritatea în Parlamentul moldovean.
Comentatori politici moldoveni
(domnul Ciurea, domnul Mihăeș) au sugerat că în aceste condiții (reducerea
numărului de deputați ai AIE-3), coaliția ar trebui să fie resetată prin
readucerea grupului de deputați ai domnului Leancă la guvernare. Posibil.
Dispoziția domnului Voronin
pentru fuzionarea cu Partidul Democrat din Moldova, dar și de vot pentru
demiterea guvernului Streleț schimbă în totalitate datele ecuației politice
moldovenești. Cei trei deputați din grupul domnului Iurie Leancă își pierd
utilitatea politică. Afirmațiile domnului Voronin au fost făcute în condițiile
în care Parlamentul Republicii Moldova nu mai poate fi dizolvat, iar organizarea
alegerilor anticipate devine imposibilă. (Potrivit unei prevederi din
Constituție, șeful statului moldovean nu poate dizolva legislativul în perioada
de șase luni până la expirarea mandatul său.)
Dacă fuziunea PCRM cu PDM
va avea loc, acest lucru ar putea fi făcut până la data în care Parlamentul
moldovean va trebui să aleagă un nou șef al statului. Dar domnul Voronin este
un lup călit în mai toate bătăliile politice moldovenești. O condiție pentru
această contopire a comuniștilor cu democrații ar putea fi o posibilă demitere
a guvernului condus de domnul Streleț și participarea echipei domnului Voronin
la o viitoare guvernare. Odată cu încorporarea deputaților comuniști, numărul de
mandate parlamentare al PDM va crește considerabil. Vrem sau nu PDM-ul devine
vioara întâia – având un număr considerabil de deputați la dispoziție, vor mai
dori liderii acestei formațiuni politice să păstreze AIE-3? Vor păstra actualul
algoritm politic de guvernare ori vor dori funcția de prim-ministru și cea de
președinte? Vor dori doar resetarea coaliției parlamentare ori construirea unei
noi majorități în Parlament? Nu știm. Așa cum nu știm care va fi reacția Partidului Liberal și a Partidului
Liberal Democrat la o asemenea modificare a componenței Partidului Democrat.
Vor dori celelalte două componente ale alianței de guvernământ să fie
partenerele unei formațiuni politice din a cărei componență vor face parte
actualii comuniști moldoveni?
Imposibilitatea de
declanșare a alegerilor anticipate face dorința de confruntare electorală a domnului
Dodon și a domnului Usatâi să fie una irealizabilă. Cei doi politicieni au instalat deja corturi în
fața legislativului moldovean. Simpatizanții domniilor lor au cerut
alegeri anticipate. Înțeleg că acești politicieni își doresc alegerile cu orice
preț. Chiar și cu prețul încălcării Constituției? Dacă s-ar da curs acestei
doleanțe și s-ar desfășura alegeri anticipate ele ar fi lipsite de
legitimitate.
Dacă își dorește
participarea la pupitrul de comandă al Moldovei, domnul Dodon are doar o
singură posibilitate – să participe peste șase luni la procedura de alegere a
șefului statului. Un calcul aritmetic simplu ne arată că numărul de deputați ai
PDM, PCRM și PSRM este suficient pentru alegerea președintelui Republicii
Moldova. În decembrie 2014, la postul
de radio Național FM, jurnalistul român Doru Dendiu afirma exact acest lucru. „Dacă adunăm voturile forțelor de stânga, Partidul Comuniștilor, la Partidul
Socialiștilor și ale Partidului Democrat, un partid de centru-stânga, obținem
un număr de 65 de fotolii parlamentare, o majoritate constituțională solidă”, declara domnul Dendiu.
Partidul Democrat din
Moldova se află în fața unei provocări de proporții. O fuziune cu PCRM-ul îi este avantajoasă – PDM-ul va deveni prima vioară a politicii moldovenești. Încorporarea echipei domnului Voronin va trezi nemulțumirea colegilor din AIE-3, va aduce cu ea umbra unei posibile destrămari a actualei coaliții de guvernământ și îmbrățișarea politică cu socialiștii domnului Dodon. Liberalii și liberal-democrații, în opoziție, vor fi lipsiți de orice putere. Să se dorească asta cu adevărat?
O resetare a alianței de
guvernământ din Republica Moldova ar pune mari semne de întrebare asupra gestului
făcut de statul român prin acordarea împrumutului de 150 de milioane de euro
Republicii Moldova. Unii experți români au susținut că, prin oferirea acestui
credit Chișinăului, Bucureștiul a greșit. Potrivit domniilor lor, Republica
Moldova nu are nevoie de sprijin bugetar ci de investiții și de reforme care pot
duce la dezvoltarea statului. O eventuală demitere a guvernului condus de
domnul Streleț și o schimbare a cursului de politică externă ar fi dovada faptului că banii contribuabilului român au plecat pe apa sâmbetei iar expertiza românească pe Moldova ar costa cât o
ceapă degerată. Ceea ce nu poate fi adevărat.
Declarația domnului Voronin (și posibilele amenințări sugerate de ea) este doar praf aruncat în ochii PLDM și PL pentru ca aceste două formațiuni politice să accepte cooptarea grupului Leancă la guvernare. Pentru dezvoltarea acestui scenariu politic și păstrarea actualei coaliții de guvernare cele două componente ar trebui să renunțe la portofolii ministeriale în folosul PPE ori al PDM. Domnul Voronin joacă șah.