ȘI DACĂ BĂSESCU AVEA DREPTATE ?

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, apreciază pozitiv alegerea stabilă și consistentă proeuropeană a Republicii Moldova. Declarația a fost făcută pe 27 februarie la Bruxelles după întrevederea oficială cu premierul moldovean Chiril Gaburici. Donald Tusk a subliniat că, „în regiune, Republica Moldova este un exemplu de alegeri și ambiții proeuropene”. Potrivit serviciului de presă la Guvernului moldovean, preşedintele Consiliului European a reiterat sprijinul Uniunii Europene oferit Republicii Moldova.

Declarația oficialului de la Bruxelles a apărut în aceiași zi în care președintele României, Klaus Iohannis, discuta în cadrul vizitei sale oficiale de la Berlin și despre Moldova. După întâlnirea cu președintele român, cancelarul Angela Merkel a declarat că Moldova va primi ajutor substanțial din partea Uniunii Europene. În declarația comună făcută cu președintele român, doamna Merkel și-a exprimat speranța ca riscul ca Rusia să repete în Moldova acțiunile destabilizatoare pe care le-a întreprins în Ucraina să fie reduse și a subliniat că, “Moldova va primi ajutor substanțial din partea Uniunii Europene”, subliniind totodată că “suntem legați și politic foarte îndeaproape cu Moldova”.

Să nu știe oare doamna Merkel că la Chișinău există un guvern minoritar susținut de către comuniștii domnului Voronin? Ba cred că știe. A fost informată îndeaproape de către domnul Iohannis care imediat după vizita sa la Chișinău a plecat la Berlin. “Alaltăieri am fost în Republica Moldova, unde am discutat despre toate aceste chestiuni. Am discutat și despre ceea ce ține de regiunea transnistreană, i-am rugat pe toți cei cu care am avut discuții să continue eforturile de ameliorare a situației în formatul 5+2. Orice altceva ar fi o problema imensă pentru întreaga regiune și pentru întreaga Europa”, a adaugat el. 

Domnul Tusk, doamna Merkel și domnul Iohannis înțeleg prea bine situația delicată în care se află Republica Moldova. Susținerea pe care o capătă Cabinetul de Miniștrii condus de premierul Gaburici se datorează gradului mare de risc de securitate din regiune.
Pentru regiunea în care se află Republica Moldova situația este gravă.  Serviciile secrete americane estimează că luptele din estul separatist al Ucrainei vor continua pe durata întregului an 2015. Vorbind în fața Comisiei pentru forțele armate din Senatul SUA, directorul serviciilor de informații ale SUA, James Clapper a spus că nu exclude, în timpul apropiat, o ofensivă  a rebelilor asupra orașului port Mariupol, obiectiv strategic ucrainean la Marea Azov. Cucerirea orașului Mariupol ar deschide calea separatiștilor ruși din Ucraina către Odessa. Pentru a contracara o asemenea ofensivă armata ucraineană a desfășurat recent în regiunea odessa instalații de lansare a rachetelor S-300. În luna decembrie 2014, ministrul apărării din Ucraina, Stepan Poltorac, declara că statul ucrainean privește regiunea transnistreană ca pe un potențial focar de război. 

În discursul de despărțire al domnului Leancă de PLDM, domnia sa a spus că votarea de către PCRM a Cabinetului Gaburici este de fapt o “oficializare a unui parteneriat politic între PLDM, PD şi PCRM”. Domnul Leancă consideră că nu este doar un simplu vot, “ci e vorba  de o înţelegere şi de jocuri de culise”. „O abordare care arată că cele trei partide ar putea avea un plan netransparent legat de viitorul Republicii Moldova”, își argumenta ex-premierul Leancă plecarea din rândurile PLDM. 

Nu cred că doamna Merkel ori domnul Tusk nu ar cunoaște posibilele evoluții de dezvoltare ale Republicii Moldova. Nu cred că domnul Leancă, cel care a contribuit la desenarea acestor planuri și un cunoscător al jocurilor din culisele diplomației internaționale, dar și al dedesubturilor din regiune, să nu fie la curent cu subtilitățile cu care operează doamna Merkel. Fostul prim-ministru moldovean este diplomat de carieră și un obișnuit al informațiilor sensibile. Potrivit domnului Băsescu, domnul Leancă ar fi avut acces la acest tip de informații încă din anul 1989, așa că este conștient că atragerea comuniștilor moldoveni de partea partidelor pro-europene ține de necesitatea de a reduce din posibilitatea ca echipa de deputați comuniști să îmbrățișeze aceleași opțiuni cu cele ale deputaților socialiști – creșterea numărului de deputați filo-ruși într-o țară parlamentară ca Moldova ar face mai ușoară atragerea ei în Uniunea Euroasiatică. 

Domnul Leancă a recunoscut că a fost prieten cu domnul Filat atunci când ocupa funcția de șef al diplomației moldovene. Diferențele de opinie au început atunci când domnul Leancă a ocupat funcția de șef al Cabinetului de Miniștri. De ce? Pentru că profilul psiho-politic al domnului Leancă se deosebește de cel al domnului Filat. Domnul Leancă este identificat de opinia publică ca fiind un tehnocrat. Un avantaj, nu-i așa? Domnul Filat este recunoscut ca fiind cel care a construit liberal-democrația moldavă. Un constructor. Două identități politice diferite.

Modul civilizat în care a răspuns liderul PLDM declarației de adio a domnului Leancă este o recunoaștere indirectă a acestor roluri politice diferite. După ce i-a mulțumit fostului coleg, Filat a declarat că este gata să îi ofere susținere dar a subliniat că reproșurile aduse la adresa PLDM sunt neîntemeiate. „După alegeri am negociat consecvent și flexibil pentru a-i continua domnului Leancă mandatul. Am fost implicat deplin în procesul de negocieri și i-am oferit tot sprijinul necesar. Unicul lucru pe care nu l-am reușit a fost să-i asigurăm funcția de Premier. Sper să recunoască că nu de noi a depins acest lucru. Noi am făcut tot posibilul”, a spus Filat. Scurt și clar. Matematic ca un arhitect. Discursul domnului Leancă a fost unul al fandărilor și al retragerilor. Al piruetelor politice.   
Două moduri diferite de a privi asupra aceleiași realități. 

Mică, neagră și rea, starea de fapt spune că liberalii, socialiștii și comuniștii moldoveni nu au votat pentru investirea cabinetului Leancă 2. De fapt, toate cele trei formațiuni politice au pus la îndoială identitatea politică de tehnocrat a domnului Leancă. Avantajul de diplomat domnului Leancă nu a mai fost preferat și s-a transformat într-un balast care l-a tras la fund. De asta, domnul Leancă s-a simțit ofensat. Toată lumea s-ar fi simțit la fel. 
 
Domnul Leancă transmite opiniei publice că în spate ar sta o conspirație locală îndreptată împotriva sa. Dar dacă această teoria a conspirației s-a transformat într-una a supraviețuirii politice a statului moldav ? Dacă de fapt e vorba de a scăpa cu viață din confruntarea geopolitică din regiune? Domnul Leancă declară că a acceptat desemnarea de a alcătui guvernul Leancă 2, în ideea că până la urmă va reuși realizarea unei alianțe și cu Partidul Liberal. Absolut corect. Păstrarea profilului de tehnocrat putea fi îndeplinită doar alături de liberalii moldoveni. 

Domnul Ghimpu avea dreptate atunci când declara că destinul de premier al domnului Leancă depinde de prezența liberalilor la guvernare. Să nu ne mai ascundem după degete - dacă îl vroia prim ministru, domnul Ghimpu vota pentru guvernul Leancă 2. E vremea când oamenii politici moldoveni trebuie să spună pe șleau cine sunt și să își asume adevăratele lor identități. E vremea când tehnocrații sunt doar tehnocrați, iar constructorii - constructori.

De asta, declarația domnului Carpov, că nu mai acceptă parteneriatul și cooperarea guvernului minoritar cu PCRM-ul, după ce domnia sa a acceptat să funcționeze timp de opt ani ambasador, numit în funcție de guvernarea comunistă, ne arată adevăratul său caracter. Presupun că în timpuri excepționale se impun asemenea gesturi. Așa că întreb, dacă în septembrie 2014, referindu-se la domnul Leancă, președintele României avea dreptate?

SĂ NE AȘTEPTĂM LA SURPRIZE PE RELAȚIA BUCUREȘTI - CHIȘINĂU ?

Două dintre cele trei partide pro-europene din Republica Moldova au căzut de acord cu privire la formarea unei coaliţii politice. PLDM şi PD au semnat acord politic fără participarea Partidului Liberal din Moldova. Liderii celor două partide au anunțat că noua coaliţie se numește Alianţa pentru o Moldovă Europeană și l-au invitat pe liderul liberal, Mihai Ghimpu să susțină, prin vot, alegerea noii conduceri a Parlamentului de la Chișinău.Partidul Liberal a avut ocazia de a demonstra că dorește ca lucrurile să meargă bine în Moldova. Au avut posibilitatea să voteze pentru noul speaker al legislativului ,a declarat după ședința excepțională a Parlamentului Vlad Filat. 

Duminică, 25 ianuarie, liberalii moldoveni s-au reunit în ședința Consiliului Politic Republican. După ședință s-a anunțat că Partidul Liberal este gata să reia discuţiile cu PLDM şi PD, dacă cele două formaţiuni vor renunţa la acordul semnat. În același timp, domnul Ghimpu, a amenințat că partidul pe care în conduce va intra în opoziție și a precizat că Partidul Liberal nu îşi va da votul pentru noul Guvern chiar dacă în fruntea lui va fi Iurie Leancă.

La orele în care avea loc ședința Consiliului Politic al Partidului Liberal, câteva sute de simpatizanți ai Partidului Liberal au protestat în Piața Marii Adunări Naționale față de ceea ce au numit „monstruoasa coaliție PCRM-PLDM-PD. „  Protestatarii au cerut o coaliţie pro-europeană şi numirea unui expert european în funcţia de procuror general pentru Republica Moldova. De sâmbătă, 24 ianuarie, pe rețelele de socializare circulau mai multe mesaje prin care internauții erau îndemnați să iasă la protest.  

Sunt puncte de reper prin care vom încerca să analizăm situația politică din Republica Moldova. Eliminarea Partidului Liberal de la pupitrul guvernării este considerată de către o serie de cercuri politice de la București ca fiind o pierdere importantă a pârghiilor deținute de către statul român în Republica Moldova. Posibila susținere a unui guvern minoritar PLDM-PD de către comuniștii moldoveni este considerată ca fiind o admitere a PCRM la procesele politice decizionale din Republica Moldova. Comentatorii politici români etichetează coaliția PLDM-PD ca fiind una euro-comunistă și solicită Palatului Cotroceni o reconsiderare a relației României cu Republica Moldova.

De ce liberalii moldoveni ar reîncepe tratativele pentru formarea unei coaliții doar dacă cele două formaţiuni vor renunţa la acordul semnat recent? De ce liberalii moldoveni și simpatizanții lor de la București se tem de alianța politică creată între Partidul Liberal-Democrat și Partidul Democrat din Moldova? Ce îi împiedică pe liberali să semneze un acord de colaborare politică cu nou creata Alianță? Ce se ascunde în spatele îndemnurilor la reconsiderări ale discursului politic românesc la adresa Republicii Moldova? De ce discursul anti PD și anti PLDM este alimentat atât la București, cât și la Chișinău?

Insistența Partidului Liberal de a obține mai multe posturi în stat a fost alimentată de anumite cercuri de la București. Era clar că această tactică va împinge negocierile dintre cele trei formațiuni politice într-un impas. Domnul Ghimpu a perseverat insistând să obțină mai mult. Domnul Dungaciu, regreta în acele zile că România nu era prezentă la negocierile esențiale de la Chișinău. „În opinia mea, este profund regretabil că o țară ca România, nu este prezentă la aceste negocieri esențiale și este parte doar prin telefoane, Facebook sau alte instrumente de acest tip. Cred că România trebuia să fie prezentă, în acest moment, în Republica Moldova”, declara domnia sa pentru Digi 24.

Îmi pare rău că domnul Iohannis și-a amânat vizita în Republica Moldova. Era o posibilitate directă pentru statul român de a fi parte implicată în negocieri și de a putea insista pe lângă domnul Lupu și domnul Filat în favoarea domnului Ghimpu. Domnul Dungaciu a fost unul din cei care au insistat ca președintele Iohannis să nu vină la Chișinău. După amânarea vizitei președintelui român, domnul Ponta a avut buna intenție de a veni în Moldova pentru a ajuta la deblocarea negocierilor – nu se știe de ce și domnia sa și-a contramandat vizita. Cineva la București a făcut tot posibilul pentru ca atât președintele României cât și primul ministru să nu intervină în negocierile de la Chișinău. Cineva a avut interesul ca partea română să nu poată insista pe lângă liderii PDM și PLDM. Dacă s-ar fi făcut cu siguranță aveam un acord semnat și de către domnul Ghimpu.

În schimb, pentru că liberalii au fost scoși de la pupitrul guvernării, comentatorul politic Valentin Naumescu cere ca relația București-Chișinău să fie reconsiderată iar Moldova să fie susțină doar condiționat în drumul ei spre Europa. Nu trebuie să-i mai alintăm pe moldoveni, scrie cu subiect și predicat comentatorul român.   

Posibil că relații mai pragmatice pe relația România - Republica Moldova ar fi mult mai folositoare. Dulcegăriei relațiilor "frățești"ar trebui să-i urmeze realismul. Unul concret și măsurabil: ce, când și cum. Cu albul e alb, negrul e negru, iar brânza, fie ea de Chișinău ori Bistrița-Năsăud, pe bani. E timpul s-o lăsam mai moale cu podurile de flori ori de cărți, pentru a trece mai repede la construcția unor poduri mai reale, cele ale faptelor. dacă vrem să fie bine, atunci, da, s-o lăsam mai moale cu gargara și să trecem la lucrurile bine făcute. 

Condiționarea suportului României pentru integrarea europeană a Moldovei ar fi însă o schimbare din temelii a relațiilor dintre București și Chișinău. Acest îndemn este greșit. În contextul politic regional, orice neînsemnată modificare a politicilor româno-moldave ar fi recepționată atât de către factorii de decizie de la Washington, care au deschis anul trecut un dialog moldo-american cât și de oficialii de la Bruxelles ori Kremlin. Oficialii moldoveni sunt foarte conștienți de riscurile de securitate la adresa Moldovei pe care le implică războiul din Ucraina. Mariupol, noua țintă a Federației Ruse se află la mai puțin de șase sute de kilometri de Moldova. E clar că la Kremlin nu s-a renunțat la crearea Noii Rusii. De asta, nimeni la Chișinău (nici măcar Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor) nu îndrăznește să susțină un discurs care să arunce în aer relațiile dintre România și Moldova. 

O reconsiderare profundă a relațiilor bilaterale moldo-române ar însemna că mandatul președintelui Iohannis ar începe cu o nouă criză între cele două țări. Nici Palatul Cotroceni și nici Palatul Victoria nu au nevoie de răcirea relațiilor dintre București și Chișinău.