TERAPIA DE ȘOC ȘI CELE TREI PROVOCĂRI DIN FAȚA PARTIDULUI DEMOCRAT

După prima rundă de convorbiri pentru formarea unei coaliții majoritare a partidelor pro-europene din Parlamentul de la Chișinău, desfășurată pe data de 5 ianuarie 2016, s-a înțeles că PLDM insistă să desemneze viitorul prim ministru.  Liderul interimar al PLDM, Valeriu Streleţ aspus că „PLDM are dreptul să desemneze un premier apolitic, pentru că în alegerile din 30 noiembrie 2014 această formațiune politică a acumulat cele mai multe voturi. Cei de la Partidul Democrat insistă că au 35 de mandate şi că ei sunt cei care au dreptul la prima opţiune. Noi am informat colegii că urmează să convocăm Consiliul Naţional Politic şi vom veni cu o decizie definitivă privind acţiunile noastre de mai departe”, a declarat Streleţ. 

La rândul său, liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, a declarat după discuţiile din 5 ianuarie, că este vorba de un blocaj politic creat de către liberal democrați. „PLDM insistă că ei sunt cei care trebuie să desemneze premierul. Iar acest lucru are loc în condițiile în care noi, cei din PD, avem 20 de mandate. Mai mult, eu vorbesc şi în numele Platformei Social-Democrate. Împreună avem 35 de mandate. Din punct de vedere logic, noi avem dreptul la prima opţiune. Colegii de la PLDM trebuie să decidă până la finele săptămânii ce vor face mai departe. Să ne ofere un răspuns concret. Participă sau nu la formarea unei majorităţi parlamentare. Mingea e în terenul lor şi trebuie să ia mai rapid o decizie. Vom aştepta această decizie a celor din PLDM, după care vom discuta cu ceilalţi parteneri de discuţii”, a punctat Lupu. 

Miza ședinței Consiliului Politic Național al PLDM a fost una decisivă, ea a presupus doar două alternative: 1.) Trecerea liberal democraților în opoziție, iar în acest caz PLDM-ul era obligat să renunțe la toate pârghiile de putere care i-au revenit în urma negocierilor; 2.) Participarea la negocieri acceptând condițiile impuse de către Partidul Democrat – preluarea funcției de prim ministru  de către PDM și reducerea cotei de ministere care le va reveni liberal democraților.  Tertium non datur.
După o ședință extrem de lungă s-a anunțat că PLDM va participa la negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare. Anunțul, contrar așteptărilor, nu a fost făcut de către președintele interimar al PLDM, domnul Streleț, ci de către deputatul Iurie Țap. „Am decis să continuăm discuțiile privind crearea unei majorități parlamentare care să se bazeze pe implementarea reformelor. Discuțiile vor continua în baza deciziei CPN din 13 decembrie 2015”, a declarat Iurie Țap. 

Să însemne trimiterea la decizia din 13 decembrie faptul că PLDM-ul va insista pe numirea primului ministru? Decizia din 13 decembrie 2015 a Consiliului Politica al PLDM prevedea trei condiții: numirea unui premier neafiliat politic, demiterea președintelui Parlamentului Republicii Moldova, Adrian Candu și depolitizarea instituțiilor de forță. Trimiterea domnului Țap la prevedereile din 13 decembrie asta înseamnă. 
Câteva elemente vin să pună la îndoială că PLDM-ul ar avea de gând să îl demită pe domnul Candu ori să insiste să numească un prim ministru. În timpul scurtei conferințe de presă s-a văzut că domnul Iurie Țap a vrut să comunice un singur lucru – decizia de participare la formarea majorității parlamentare. Acest lucru înseamnă că PLDM-ul acceptă condițiile liderilor Partidului Democrat. Jurnaliștii au vrut să afle mai multe și l-au bombardat pe Iurie Țap cu întrebări – așa am aflat că de la ședință au lipsit trei deputați și că au existat multe discuții în contradictoriu. Dacă au avut loc discuții în contradictoriu să înțelegem că a avut loc și o scindare? Ori pot doar presupune că, domnul Țap a vrut să mai îndulcească amara hotărâre de acceptare a condițiilor Partidului Democrat, aruncând fraza cu 13 decembrie? Probabil că da. Nu cred a fost vorba de intransigența  PLDM-ului – dacă era să fie așa, domnul Streleț nu pierdea ocazia de a ieși în fața presei pentru a anunța asta. Ne aducem aminte că domnia sa sugera recent că  ”partidul trebuie să fie gata pentru a trece în opoziție – cred că toți colegii mei au maturitatea să înțeleagă asta”.  Dacă era ca PLDM-ul să treacă în opoziție sunt sigur că domnul Streleț ne anunța despre asta. Așa că da, cuțitele au fost scoase iar între deputați și cei care nu mai sunt deputați a existat o ceartă.

Trecerea în opoziție a PLDM-ului ar fi plasat această formațiune politică într-o poziție comodă dar riscantă din punct de vedere politic. Comoditatea ar fi fost aceea că nu ar mai purta răspunderea pentru calitatea reformelor implementate de viitorul guvern, dar i-ar fi lipsit de dreptul de a beneficia de dividendele, oricare ar fi ele, afiliate guvernării. Aflați în opoziție, liberal democrați nu ar mai putea contribui cu nimic la ameliorarea destinului liderului lor, Vlad Filat. Să ne aducem aminte - tocmai tentativa de scoatere de sub acuzații a liderului PLDM a fost o motivație pentru demiterea cabinetului Streleț. 

După reținerea domnului Filat, liberal democrații au anunțat că principala condiție pentru funcționarea alianței de guvernare o reprezintă resetarea principală a Procuraturii și a altor instituții ale justiției. Această clauză s-a făcut văzută în momentul în care primul ministru Streleț a cerut demiterea șefului CNA. Președintele Parlamentului moldovean le-a sugerat colegilor din alianța de guvernare să se rețină de la declarații războinice :  „Guvernul are nevoie de suport politic în Parlament. Suntem în prag de iarnă, trebuie să echilibrăm declarațiile. Declarațiile mai războinicie trebuie discutate în consiliul Alianței”, a afirmat domnul Candu. Acolo putea fi discutată și o reconfigurare a guvernului, benefică pentru toate componentele AIE-3. Nu a fost să fie - aflați sub influența șocului avut la ridicarea imunității liderului lor, PLDM-ul și-a dorit cu orice preț o revanșă.

Demisia guvernului Streleț a pornit de la dorința PLDM de a-l scoate pe domnul Filat de sub acuzațiile care-i sunt aduse. Domnul Filat beneficiază de prezumția de nevinovăție, dar în momentul în care deputații Parlamentului moldovean i-au ridicat imunitatea, supoziția de inocență a domnului Filat a fost redusă la zero.

Decizia de continuare a negocierilor înseamnă pentru PLDM acceptarea condițiilor cerute de către Partidul Democrat – preluarea de către acestă formațiune politică a funcției de către prim ministru dar și păstrarea unui anumit procentaj din ministerele care le vor reveni în urma negocierilor. Probabil, de ce nu, între cele două formațiuni politice ar putea avea loc un schimb al funcțiilor deținute în prezent - ideea ne amintim a fost enunțată de comentatorul politic moldovean Anatol Țăranu.

Într-un comentariu recent pentru portalul contributors.ro, analistul politic român Armand Goșu afirma că există probabilitatea să urmeze o mare coaliție între Partidul Liberal Democrat din Moldova, Platforma Social Democrată, Partidul Liberal și deputații neafiliați. Aceasta ar fi “cea mai bună soluție”, una care ar depăși criza actuală dar și cea potențială, legată de necesitatea de a-l alege, în luna martie, de către deputați, pe viitorul președinte al Republicii Moldova. Decizia de continuare a negocierilor de către PLDM - domnul Țap a afirmat acest lucru de trei ori în timpul conferinței de presă, asta înseamnă - depășirea actualei crize politice dar și pe cea care poate să apară în martie.

E vorba de supraviețuirea actualei clase politice și după luna martie 2016, de evitarea alegerilor anticipate și de reluarea finanțării externe pentru Republica Moldova. La Consiliul Național Politic al PLDM s-a înțeles că aceste deziderate nu le sunt pe puteri și că nu mai pot fi vioara întâi. Din acest moment aceste trei provocări stau în fața Partidului Democrat. Terapia de șoc abia urmează.