KLAUS ȘI VICTOR VIOREL, ZBATERI TELEVIZATE SECI

Duminică, 16 noiembrie, românii își aleg președintele. Prinși în cursa electorală, domnul Ponta și domnul Iohannis au căzut în plasa televiziunilor care vor să facă rating de pe urma dezbaterilor electorale. Dezbaterile au fost o dezamăgire totală, candidații vorbind foarte puțin despre problemele reale ale României ori despre contextul geopolitic complicat al regiunii.

Comandantul forțelor NATO din Europa, generalul Philip Breedlove a declarat că mai multe convoaie cu echipamente militare rusești au intrat în estul Ucrainei. "În ultimele două zile am observat același lucru pe care îl raportează și OSCE. Am văzut coloane de echipament rusesc, în special tancuri rusești, artilerie rusească, apărare antiaeriană rusească și trupe de luptă ruse care au intrat în Ucraina", a spus generalul Philip Breedlove.
Observatorii OSCE au raportat că au văzut un convoi de 43 de camioane militare nemarcate - cinci dintre acestea remorcau tunuri Howitzer și alte cinci aveau după ele lansatoare multiple de rachete – toate camioanele au intrat din Federația Rusă în zona controlată de separatiști din regiunea ucraineană Donețk.

Oficiali înalți ai Ministerului rus al Apărării neagă că ar fi trimis convoaie militare în Ucraina. Generalul Igor Konașenkov, a respins acuzațiile NATO, pe care le-a calificat drept "propagandă" anti-rusă și a precizat că "nu exista dovezi" care să sprijine rapoartele privind convoaiele militare ruse din estul Ucrainei. "Am încetat deja să mai dăm atenție declarațiilor nesusținute de dovezi ale comandantului forțelor NATO din Europa, generalul Breedlove, cu privire la convoaiele militare rusești pe care acesta le-ar fi observat invadând Ucraina", a spus Konasenkov. În același timp, relativ recent, ambasadorul ucrainean la ONU, Iuri Sergheev, a avertizat că Rusia pregăteşte o invazie militară de amploare în estul Ucrainei. Îngrijorarea diplomației ucrainene se baza pe concentrarea de trupe şi tehnică militară grea în regiunile separatiste din estul Ucrainei.

Starea de îngrijorare crește odată cu aflarea veștii că noua doctrină militară a Rusiei ar urma să desemneze în mod explicit SUA şi NATO drept ameninţări sau adversari. Actuala doctrină militară rusă consideră doar extinderea NATO, desfăşurarea de trupe în statele învecinate, destabilizarea anumitor ţări şi instalarea unor sisteme de apărare antirachetă ca "pericole militare externe". Autorităţile ruse au anunţat în septembrie, cu două zile înainte de deschiderea summitului Alianţei Nord-Atlantice din Ţara Galilor, că până la sfârşitul anului îşi vor adapta "doctrina militară", care datează din 2010, pentru a lua în calcul apariţia unor noi ameninţări, printre care şi consolidarea prezenţei NATO la frontierele Rusiei.

Generalul în rezervă, Claudiu Degeratu sublinia în cadrul emisiunii Valori Euroatlantice că marele efort al Alianței este cel de stabilire a unei linii de apărare în interiorul teritoriului aliat.

“Alianța nu poate preveni crizele de securitate, aflate în proximitatea țărilor care fac parte din NATO, de asta, actualul concept strategic al NATO ar trebui reanalizat. La nivel național România se află într-o nebuloasă strategică, din punct de vedere al capacităților de apărare nu ştim ce vrem să facem. Polonezii, care au un buget pentru apărare mai mare decât îl avem noi, se simt simte ameninţați de evenimentele care se desfășoară în estul Ucrainei”, sublinia generalul Degeratu.

În condițiile în care formatorii de opinie de la Kiev sugerează că statul ucrainean ar putea găsi în România un partener pentru cooperare în domeniul securității la Marea Neagră viitorul locatar al Palatului Cotroceni va fi cel care va trebui să răspundă la întrebări care țin de locul României în Uniunea Europeană, de rolul pe care îl are Bucureștiul în cadrul structurii de securitate pe care în mod convențional o numim NATO și de continuarea aprofundării Parteneriatului Strategic pe care România îl are cu Statele Unite. 

Noul președinte, fie el Klaus ori Victor Viorel, va trebui să găsească răspunsuri la extinderea Federației Ruse, la drama Ucrainei și la situația din regiunea transnistreană.

Viitorul președinte al României, Klaus ori Victor Viorel va avea un mandat cât se poate de complicat. Nici una din zbaterile televizate pe care le-am privit nu mi-au dat răspuns la întrebarea care mă privește direct și care ține indirect de securitatea statului român. Cei doi nu mi-au spus ce vor face în cazul în care conflictul din estul Ucrainei se va apropia și mai mult de granițele României? Ce vor face dacă Rusia va executa în Moldova aceleași tip de manevre separatiste pe care le-au executat în estul Ucrainei?

Ziaristul român Ion Cristoiu nota că în cea de a doua dezbatere televizată cei doi au făcut greșeli copioase.   “A rezultat până la urmă o succesiune de monologuri paralele, de o plicticoșenie absolută. Dacă s-ar fi negociat un timp de răspuns mai mic s-ar fi putut discuta și politica externă. Din acest punct de vedere, era bine dacă Klaus Iohannis accepta să se mai stea câteva minute”, nota jurnalistul român.

Cea mai gravă acuzație care i se aduce lui Victor Ponta este acea că va schimba orientarea politicii externe a României de la vest la est. Temerile au fost alimentate de însuși liderul PSD, care încă de la preluarea mandatului de premier a vorbit în repetate rânduri despre întărirea și extinderea relațiilor cu China, precum și despre o reevaluare a relațiilor cu Federația Rusă. Delegații ale Guvernului României, unele conduse chiar de Victor Ponta, au efectuat mai multe vizite oficiale în China, iar vizitele au fost întoarse în scurt timp. În schimb, Victor Ponta s-a temut să îi înfrunte direct pe partenerii externi occidentali îngrijorați de anumite atitudini ale majorității guvernamentale de la București. Fuga lui Ponta din calea emisarilor americani Victoria Nuland si Hoyt Yee, a făcut istorie.

De asta, domnule președinte Klaus, ori domnule președinte Victor Viorel, era bine dacă vorbeați și despre politica externă. După zbaterile televizate pe care le faceți pentru votul meu, incertitudinea mea a crescut. Am un gust amar și nu m-ați convins că vreți binele românilor, fie ei chiar și din Moldova de peste Prut.  E clar că nici unul dintre domniile voastre nu se ridică la nivelul lui Băsescu!