MOLDOVA ȚARA NIMĂNUI ?

În Republica Moldova se face doar geopolitică, partidele nu sunt politice, sunt geopolitice. Mai vechea declarație a directorului Institutului de Ştiinţe Politice al Academiei Române, Dan Dungaciu, s-a auzit și la deschiderea filialei Chişinău a Fundaţiei Universitare a Mării Negre. 

Spusă în prezența domnului George Friedman, preşedintele fondator al agenției de analiză strategică Stratfor, ea a căpătat o și mai mare greutate. Așa e. Iar în acest context geopolitic, strategul american a afirmat că Republica Moldova este protejată doar de distanță. E un drum lung între Moscova şi Chişinău, iar acest drum trece prin Kiev – a subliniat americanul. „Ochii politicienilor moldoveni trebuie să fie aţintiţi spre  Kiev. Este crucial să vedem dacă acolo va fi o guvernare ori  va fi haos”, a mai spus directorul Stratfor. 

Exact acolo au stat ochii românilor dintr-o parte și alta a Prutului. Premierul Iurie Leancă, împreună cu premierul român, Victor Ponta au întreprins o vizită la Kiev unde s-au întâlnit cu omologul lor ucrainean, Arseni Iaţeniuk și cu președintele ucrainean Poroșenko.

Prim-ministru al României, Victor Ponta, a declarat la Kiev că „România crede în dreptul poporului ucrainean și al Moldovei de a-și alege drumul democratic și pro-european. România consideră că nici o altă țară vecină nu are dreptul să oprească sau să intervină în deciziile democratice ale celor două țări.”

Premierul Iațeniuk a spus că evenimentul este unul istoric. „Unitatea noastră regională este foarte importantă pentru dezvoltarea economică, stabilitatea și securitatea în această regiune”, a declarat șeful cabinetului de miniștri de la Kiev având în vedere și securitatea energetică a Europei.

Vizita oficialului român la Kiev vine după 16 ani de absență a României dincolo de frontiera Nistrului. Noua aplecare a Bucureștiului către marele său vecin de la răsărit este inedită. Experții Centrului Român de Politici Europene afirmau anterior că între București și Kiev există serioase decalaje de percepție și au subliniat că, în ciuda intereselor solide împărtășite de cele două state, relația dintre România și Ucraina pare să fi rămas captivă unor neînțelegeri. Revizuirea paradigmei de politică externă a României față de Kiev ține de înțelegerea faptului că Ucraina este statul cheie pentru o Europă securizată din punct de vedere energetic. De asta, vizita lui Ponta la Kiev poate face ca diplomaţiile celor două state să treacă la o agendă bilaterală consistentă şi să construiască un parteneriat bazat pe obiectivele strategice, așa cum își doresc și oficialii americani și polonezi.

Într-un text recent, domnul Dungaciu vede mai noua aplecare a Bucureștiului către Kiev ca o capcană și afirmă că România nu își sporește semnificația geopolitică plasându-se într-o asemenea trilaterală.  Absolut fals. Discursul Statelor Unite pentru soluționarea chestiunii ucrainene a însemnat de fapt și activizarea României. Desemnarea Poloniei drept țară generatoare de securitate a fost un mesaj indirect adresat ţărilor din sudul Europei, România şi Turcia pentru a se activiza în spațiul ucrainean și a acorda asistență Poloniei. La București domnul Friedman a spus că nu vede dezvoltându-se un război în Ucraina, între Occident și Orient va fi trasat un cordon sanitar. „Polonia, România şi Turcia sunt verigi cheie ale acestui cordon. SUA au o relaţie de colaborare foarte bună cu toate aceste state”, sublinia fondatorul Stratfor.                               

Prin lansarea acestei trilaterale, alături de Varșovia, Bucureştiul devine forţa care poate trage Moldova și Ucraina către NATO şi UE. Iar prin lansarea Dialogului strategic moldo-american, oficialii moldoveni demonstrează că nu își doresc să rămână într-o zonă a nimănui, un „no man’s land” în mijlocul acestui cordon sanitar.

Evoluțiile politico-electorale din Republica Moldova depind de votul cetățenilor acestei țări dar și de rezultatul alegerilor anticipate din Ucraina  și de felul în care Kievul oficial reușește să păstreze pacea în zonele invadate de Federația Rusă.

Cei 16 ani în care politica externă a României s-a ascuns în cochilia munților Carpați au dus la dezvoltarea unor evoluții neprietenoase față de statul român. A nu influența, atunci când ai posibilitatea, politicile unor state care determină evoluția întregii regiuni, inclusiv strategiile electorale ale unor formațiuni politice de la Chișinău înseamnă ori frică ori și mai rău, naivitate. Obiectivele României de politică externă au posibilitatea de a se extinde. În aceste momente ele pot depăşii Moldova și pot duce la construirea unui parteneriat fiabil între București și Varșovia. A rămâne în umbra munților este neprofitabil.

Atât timp cât, teoretic, regiunea transnistreană face parte componentă din statul moldav, Chişinăul nu poate să se decupleze de Kiev. Dacă s-ar decupla, ar însemna că Republica Moldova renunță la regiunile de peste Nistru. Să fie oare asta miza Occidentului la alegerilor parlamentare din Republica Moldova, ori până la urmă e vorba de păstrarea Chișinăului oficial pe actualul vector de dezvoltare a politicii externe?

Preconizata vizită a lui Joseph Daul la Chișinău ne va spune dacă Moldova va ține aproape de Europa ori va rămâne în țara nimănui.