Un sondaj de opinie, comandat de publicația de limbă rusă „Panorama”,
a tulburat concediul politicienilor moldoveni. Potrivit acestei cercetări dacă
duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, comuniștii moldoveni ar
obține 21% din voturile alegătorilor, fiind urmați de Partidul Liberal Democrat
din Moldova cu 13%, Partidul Liberal - 6%, Partidul Democrat din Moldova - 6,5%
și Partidul Nostru - 6%. Zăpăceala creată de fotografia sociologică prezentată la
Chișinău vine de la faptul că anterior alte cercetări au creditat tânăra formațiune
care poartă numele „Partidul Nostru” cu doar 1% din voturile respondenților. „Panorama”
și-a propus, și a reușit să facă panaramă. Un scandal sociologic adevărat!
Neîncrederea în cercetarea comandată de publicația „Panorama” este
împărtășită de mai mulți politicieni din Republica Moldova dar și de cunoscutul
comentator politic, conferențiarul universitar Alexandru Solcan. Într-o
declarație făcută pentru portalul deschide.md,
domnul Solcan afirmă că sondajul este fabricat. ”Este
evident că sondajul este unul fabricat...Nu voi comenta rezultatele, evident ele provoacă haz, un
haz care le înlătură automat orice credibilitate. Nici nu cred că este cazul să
ne oprim și le acordăm timp și atenție”, a concluzionat profesorul Solcan.
Deputatul Partidului
Liberal, Gheorghe Brega spune că rezultatele prezentate ”sunt niște prostii” ; la rândul său, președintele de onoare al Partidului
Democrat din Moldova, Dumitru Diacov, consideră că datele prezentate de
CBS-AXA, realizatorul sondajului, ”sunt
cifre la comandă”.
Directorul Centrului de Investigații Sociologice și Marketing „CBS-AXA”,
Ion Jigău spune însă că rezultatele campaniei electorale „vor fi cu certitudine
pline de surprize”. Potrivit domniei
sale, „societatea moldavă se află într-un punct de flexiune” și este greu de
prevăzut care vor fi direcțiile pe care le va lua electoratul moldovean.
Flexiune sau genuflexiune, neîncrederea
în rezultatele acestui sondaj este logică. Și relativ simplă. De jure, partidul
procurat de omul de afaceri Usatâi poartă încă denumirea de Partidul Popular Republican,
denumirea “Partidul Nostru”, nefiind înregistrată la Ministerul Justiției din
Republica Moldova. Dacă formațiunea politică cu denumirea „Partidul Nostru” nu poate fi concurent electoral, ea nu ar fi trebuit să
figureze într-o cercetare sociologică.
Până la alegeri vom mai vedea încă multe sondaje. Cu multe surprize și
rezultate neverosimile. În condițiile economiei de piață este dreptul fiecărei
case de sondaje să efectueze cercetări sociologice pentru cei care le plătesc. Pentru ca fiecare formațiune politică să invoce la toamnă rezultatele sondajelor de opinie, contra plată, instituțiile de cercetare sociologică vor îngenunchia în fața partidelor. Și uite așa, Moldova va avea un nou sport naţional –
sondajul de opinie! Cu flexiunile și genuflexiunile lui.
Atacurile externe asupra spațiului informațional al Republicii Moldova au
confirmat așteptările observatorilor politici. Modul manipulator în care
televiziunile ruse prezintă știrile referitoare la spațiul dintre Prut și
Nistru este deja cunoscut. Apariția acestei cercetări sociologice vine să
demonstreze că banii Federației Ruse nu au miros și penetrează relativ ușor
mediile de informare din Republica Moldova ajungând foarte aproape de formatorii
de opinie naționali sau pro-europeni.
Confruntarea dintre
opțiunile pro-Uniunea Europeană și cele pro-Uniunea Vamală va ține cu siguranță
capul de afiș în competiția electorală. De asta, liberal democrații moldoveni,
campioni ai susținerii mesajului pro-european, primesc din plin o sumedenie de
critici venite din partea adepților Uniunii Vamale. Toată această avalanșă de
dezinformări și provocări la adresa lui Vlad Filat și Iurie Leancă reprezintă dovada
clară că Moldova se află pe drumul cel bun – altfel era liniște! Majoritatea
acestor provocări vin dinspre medii de informare apropiate de domnul Usatâi ori
domnul Dodon. Multitudinea provocărilor, modul persuasiv de acțiune al celor doi politicieni,
dar și uriașele sume puse în circuitul pre-electoral, demonstrează că acești inamicii
ai apropierii Moldovei de Uniunea Europeană beneficiază de un suport logistic
și financiar impresionant.
Nu știm cu siguranță de
unde provin acești bani. Presupunerile mai multor observatori politici se îndreaptă către oficialii ruși - doar aceștia au interesul ca Republica Moldova să rămână în sfera
de influență a Federației Ruse. Doar Kremlinul are interesul perpetuării uni climat de insecuritate la frontierele europene! Toate
aceste semne ne spun că
disputa electorală moldovenească s-a transformat deja într-o confruntare geopolitică între Est și Vest.
Dezvoltarea
de viitor al acestui conflict depinde însă de modul în care vor evolua lucrurile în
Ucraina. Odată în plus, Dumnezeu le dă politicienilor moldoveni un răgaz. Pentru
a înțelege ce înseamnă responsabilitatea. Și pentru a vedea că banii mulți, miros rusește.
Și pentru a înțelege că în fața unui adversar, eforturile ar trebui să fie comune. Inamicul e în fața porților, unii au intrat în cetate, cum vor reacționa formațiunile politice pro-europene din Republica Moldova?
In facultate am avut 4 colegi rusi. Asa s-a numerit. Unul era din Moscova, Iura, unul era din Vladimir, Slava, unul era din Novosibirsk, D’mitrii si unul din Vladivostok, Sasa. Ultimul facea saracul cu trenul de la Vladivostok pana la Bucuresti o saptamana. Pe vremea aceea Ceausescu facea o adevarata “afacere” cu studentii veniti din toate colturile lumii. Slava, adica cel din Vladimir mi-a povestit despre o excursie facuta impreuna cu parintii sai in ceea ce astazi numim Republica Moldova si mi-a relatat amuzat despre fenomenul numit “limba moldoveneasca” si despre ceea ce el numea “maldavenizmi”. La data cand facuse excursia el deja invatase romaneste. Noi romanii nu prea stiam atunci mai nimic despre ce se intampla in fosta gubernie ruseasca Bessarabia si ne-am distrat la auzul celor povestite.
RăspundețiȘtergereSi a venit decembrie 1989. Si au venit podurile de flori. Si ne-am lamurit foarte repede cu ce se mananca “limba moldoveneasca” si cam cat de amplu este fenomenul pe care fostii mei colegi rusi il numeau “maldavenizmi”. Intr-adevar imprumuturile si calchierile din limba rusa, caci despre ele era vorba, erau mult mai masive decat ne puteam noi romanii inchipui. Cel mai deranjant s-au dovedit a fi exprimarile eliptice, exprimari datorate influentelor masive luate de catre limba rusa, limba indo-europeana slava din grupul slavilor de est, de la populatiile uraliene pe care rusii le-au gasit in zona Muntilor Urali, populatii care vorbeau limbi primitive aglutinante, dintre care cele mai raspandite erau limbile fino-ugrice, limbi care au ajuns si in centrul Europei si in Peninsula Scandinava ( limba maghiara, limba estoniana, limba finlandeza ). De la ele au mostenit rusii disparitia articolului ( in limbile fino-ugrice nu exista nici macar gen ), folosirea verbelor “a fi” si “a avea” doar ca verbe auxiliare si construirea propozitilor fara predicat, ceea ce pentru limbile celtice, romanice si germanice este de neimaginat. Ei bine, sub influienta rusei, aceste caracteristici uraliene au fost transmise si asa zisei “limbi moldovenesti”, adica limbii romane vorbite in fosta gubernie ruseasca, limba care devenise din pacate doar un idiom familial fara pretentie de limba literara, singura limba oficiala ramanand limba rusa.
Cand insa intalnesti eprimari eliptice de predicat la cineva care pretinde ritos ca vorbeste limba literara, la cineva care se considera intelectual, la cineva care prin profesie este un umanist, la un filosof, la un jurist, la un istoric, la un profesor universitar, la un luptator pentru cauza romanismului asa cum se pretinde a fi Nicolae Garbu, fenomenul este deja grav prin semnificatia sa. Pentru un roman din Romania propozitia “ei, cum senzaţia domniilor voastre?” in loc de “ei, care este senzatia domniilor voastre?” nu are nici un inteles. In limba romana, limba indo-europeana romanica din grupul italo-romanic, in treacat fie spus si limba oficiala a Uniunii Europene, este imposibil sa formulezi o propozitie fara predicat. Ori a vorbi o limba straina inseamna a-ti insusi modul de gandire al poporului pentru care acea limba este limba materna. Pastrarea acestor calchieri si imprumuturi din limba rusa denota pastrarea la utilizatori a modului de gandire al celor din a caror limba s-a facut imprumutul. Cand basarabenii se vor fi lecuit de practica imprumuturilor din limba rusa, atunci ei se vor fi lecuit definitiv si de gandirea sovietica si vor fi gasit raspunsuri convenabile si valabile la toate intrebarile presante la care se cauta acum raspuns.
Marele poet roman, care de fapt dupa mama era pe jumatate rus, Nichita Stanescu, spunea intr-o celebra poezie a sa: “limba romana este patria mea”. N-ar fi de loc rau daca acum, cu ocazia sarbatorii ( si nu “cu sarbatorea” ) “Limba nostra cea romana”, acest mare adevar sa fie chiar luat in serios de catre vorbitorii de limba romana din stanga Prutului. Nu de alta dar limba romana nu este doar o limba in care se pot spala ciorapii.