UNIUNEA EUROPEANĂ - UN ARBITRU NECESAR MOLDOVEI

Ambasadorul Federației Ruse în Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, a lăudat ideea președintelui Igor Dodon privind organizarea de discuții trilaterale, cu participarea Moscovei, pe tema Acordului de Asociere al Republicii Moldova la UE. Ambasadorul rus s-a întrebat retoric: „Dacă Moldova este interesată de asemenea discuții, de ce ele nu ar avea loc ?” De aici.

Nici Valerii Kuzmin, ambasadorul rus acreditat la București, nu a ocolit subiectul. Într-un interviu pentru publicația “Adevărul”, diplomatul rus a spus că, „Moldova este un stat suveran și independent care trebuie să aleagă”. În opinia lui Kuzmin, “cea mai bună alegere a Moldovei este să nu opună integrarea în Vest cu cea din Est.” De aici.

Constat că diplomații ruși agreează ideea președintelui Dodon de lansare a unor discuții trilaterale Moldova, Federația Rusă, Uniunea Europeană. Ideea nu este nouă, Ucraina a acceptat, în 2014, la sugestia Federației Ruse, un asemenea format. Kievul a sperat că platforma discuțiilor trilaterale ar putea ajuta la ridicarea sancțiunilor rusești față de produsele ucrainene. Moscova a folosit aceste tratative ca o tentativă de a bloca implementarea DCFTA în Ucraina. În cadrul discuțiilor trilaterale Ucraina, Rusia, UE s-a vorbit despre aceleași probleme cu care se confruntă și Moldova - cooperarea vamală și nevoia de recunoaștere a certificatelor veterinare.

Deocamdată, nu există nici un răspuns de la Bruxelles, pe marginea ideei discuțiilor trilaterale promovate de către președintele Dodon. 

Există în schimb voci din rândul societății civile moldovene care afirmă  că o trilaterală, în cazul Moldovei ar fi  inutilă, dovada ar fi experiența Ucrainei. De aici.

În schimb, politologul moldovean, Corneliu Ciurea, nota că, "în condițiile unei crize politice regionale și ale unei piețe comerciale a UE, extrem de protecționiste,  eșecurile Moldovei nu-i aparțin în totalitate – cazurile Georgiei și ale Ucrainei au demonstrat acest lucru.”În acest sens, critica făcută de Dodon, Acordurilor de Asociere la Bruxelles are și valențe pozitive. Ea reaprinde posibilitatea unui dialog cu UE în condițiile în care o lungă perioadă de timp am negociat cu UE de pe pozițiie lui Mister Yes – a credinciosului supus care are datoria doar să tacă și să înghită” nota politologul moldovean.  De aici.

Rezultatul alegerilor prezidențiale din 2016 a făcut ca ciocnirea civilizațională din politica moldavă să-i aducă pe decidenții UE în mijlocul unei lupte politice interne, unde majoritatea pro-europeană își dorește continuarea vectorului de apropiere față de UE, iar opoziția pro-rusă cere substituirea acestui vector cu unul euroasiatic. Oficialii europeni, până la alegerile parlamentare din 2018, se vor transforma în arbitrii vieții politice dintre Prut și Nistru și vor purta un dialog continuu atât cu președintele Parlamentului moldovean, domnul Candu, cât și cu președintele Dodon. 

Într-o apariție publică recentă, șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola afirma că singura carte de căpătâi a unui stat este Constituția, ea conține reguli pentru orice societate și are scopul de a asigura un echilibru în societate și între diferiți actori. Declarația ambasadorului european a fost făcută într-un briefing de presă susținut după o întrevedere neformală a ambasadorilor statelor europene acreditați la Chișinău cu conducerea Curții Constituționale. “Există reguli de joc și este important ca aceste reguli de joc să fie respectate”, a notat Pirkka Tapiola. De aici.

Respectarea regulilor de joc se aplică și oficialilor europeni delegați la Chișinău. Anterior am văzut că unii oficiali, afiliați PPE, au comunicat doar cu politicienii PLDM – rezultatul îl știm. Constat că PPE continuă același mod de a face politică, domnul Filat este înlocuit cu doamna Sandu. 

Devine din ce în ce mai clar că, Moldova, stat aflat la confluența ciocnirilor civilizaționale și geo-strategice, are un singur raţionament de supravieţuire – cel al armonizării influențelor externe și transformarea lor în oportunități de dezvoltare pentru societatea moldoveană. Această armonizare ar trebui să aibă loc cu ajutorul oficialilor europeni delegați la Chișinău. Până în prezent acest lucru nu s-a întâmplat. 

Probabil, viitorul șef al Delegației UE la Chișinău, cel care îl va înlocui în 2017 pe ambasadorul Tapiola, ar trebui să fie un prieten adevărat al Moldovei. Unul care să cunoască la perfecție dedesubturile politice moldovenești. Probabil ar trebui să fie un diplomat român. Poate într-un așa caz nu vor mai exista gafe, iar imaginea UE în Moldova va crește.

MOLDOVA, ÎNCOTRO ? PARLAMENTUL AR TREBUI SĂ RĂSPUNDĂ

Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană ar putea fi denunţat ca urmare a unui eventual referendum sau a alegerilor parlamentare, a declarat președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, în cadrul întrevederii cu președintele Consiliului European, Donald Tusk. Domnul Dodon a propus, totodată, lansarea negocierilor trilaterale Uniunea Europeană-Republica Moldova-Federația Rusă în problema comerţului și nu numai. Președintele moldovean a subliniat că restabilirea relațiilor cu Federația Rusă este vitală pentru Republica Moldova. De aici.

Declarațiile făcute de președintele Dodon la Bruxelles au loc după vizita lui la Moscova. La întrevederea domniei sale cu președintele rus, Vladimir Putin, șeful statului moldovean a declarat că PSRM va câștiga alegerile parlamentare din 2018 și intenționează să anuleze Acordul de Asociere cu UE, semnat de Republica Moldova în anul 2014.

În urmă cu două săptămâni premierul moldovean, Pavel Filip, a observat că afirmaţiile domnului Dodon privind renunțarea la Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană rămân doar declarații la nivel politic și că, atât Guvernul, cât și majoritatea Parlamentară își axează activitatea pe aprofundarea drumului  european al Moldovei. „Guvernul nu va accepta în niciun fel așa ceva. Acest acord este unul din pilonii noștri strategici pe care se bazează Guvernul. Avem regim liberalizat de vize, avem un acord de finanțare macrofinanaciară în valoare de 100 de milioane de euro și dacă cetățeanul simplu nu a simțit aceste investiții ale UE nu este vina Uniunii Europene dar a administrației de la Chișinău”, a declarat premierul moldovean.

O declarație de presă emisă recent de către Partidul Democrat din Moldova afirmă că vizita președintelui moldovean la Bruxelles a fost mai degrabă una a unui șef de partid și nu a unui președinte de țară. “Președintele Dodon a prezentat mai degrabă mesajul PSRM și proiectele politice ale acestui partid. Șeful statului nu a acționat ca un președinte al tuturor moldovenilor, a neglijat dorința majorității cetățenilor, care au votat în ultimele alegeri parlamentare pentru continuarea parcursului european al Republicii Moldova și pentru implementarea Acordului de Asociere cu UE”, se arată în comunicatul Partidului Democrat din Moldova. Democrații spun că declarațiile prezentate de domnul Dodon la Bruxelles “sunt total diferite de ceea ce prevede strategia de politică externă promovată de Guvernul Republicii Moldova și majoritatea Parlamentară, ele contravin interesului țării și al cetățenilor moldoveni”. Declarația PDM vine să susțină politic afirmațiile făcute de șeful guvernului moldovean. 

E clar că declarațiile făcute în capitala Uniunii Europene de președintele moldovean rămân, deocamdată, doar vorbe neacoperite de fapte. La Bruxelles se știe asta.

Care a fost necesitatea oficialilor europeni de a-l primi pe domnul Dodon pe covorul roşu? Politeţe protocolară, necesitate ori un calcul politic de viitor? Probabil este vorba de o combinație între toate cele trei. Declarațiile făcute de domnul Dodon la Moscova, au fost reiterate la Bruxelles. Afirmațiile făcute de domnul Dodon, plăcute lui Putin, sunt de uz intern, pentru urechile electoratului moldovean. Președintele rus a acceptat această retorică, el știe că ea le va fi de folos socialiștilor moldoveni peste un an, la alegerile parlamentare. La rândul lor, oficialii de la Bruxelles, știu că propunerile, condiţiile şi poziţionările preşedintelui Dodon, conțin elemente electorale. Comunicatul emis presei de către PDM spune adevărul – la Bruxelles domnul Dodon a prezentat viziunile politice ale Partidului Socialiștilor! 

La Burxelles se mai știe că, deblocarea şi revitalizarea situaţiei în care se află Parteneriatul Estic depind și de percepțiile oficialilor ruși. Probabil, sensul profund al Trilateralei pe care o solicită președintele Dodon pentru Republica Moldova, la sfatul lui Putin, s-ar putea aplica tuturor statelor Parteneriatului Estic. Negocierile trilaterale, le-ar putea oferi acestor state un statut de „neutralitate”, negociată între cele cele două blocuri, Uniunea Europeană şi Uniunea Eurasiatică. Țările Parteneriatului Estic ar putea fi ţări partenere comerciale atât cu Uniunea Europeană cât și cu Uniunea Euroasiatică, dar fără o evoluţie imediată spre un alt nivel de alianţă. Probabil, la Kremlin, asta se dorește: țările Parteneriatului estic să aibă o suveranitate negociată între Bruxelles și Moscova. 

Cui i-ar conveni finlandizarea Moldovei ?

Aflat la confluența ciocnirilor civilizaționale și geo-strategice, raţionamentul de supravieţuire al statului moldovean, ar trebui să plece de la conlucrarea forțelor politice interne pentru armonizarea influențelor externe existente în câmpul politic moldav. De vreo 20 de ani Partidul Democrat din Moldova încearcă să facă asta. Uneori îi reușește. Falsa dezbatere dintre pro-europeni și pro-ruși este contraproductivă. Modernizarea statului moldovean trebuie să plece de la implementarea cu succes a reformelor care ridică nivelul de viață al tuturor moldovenilor, indiferent de etnicitatea lor. Modul în care se modernizează statul este unul de tip european. Modul în care Chișinăul va construi relațiile cu Federația Rusă nu trebuie să fie în detrimentul moldovenilor ori a legăturilor Moldovei cu Uniunea Europeană. Viziunile multi-vectoriale ale politicii externe ale statului moldovean sunt făcute pentru obținerea de beneficii pentru toți moldovenii, indiferent dacă vorbesc rusa, găgăuza ori româna. Acesta este motivul pentru care domnul Dodon trebuie să fie președintele tuturor moldovenilor, indiferent de etnicitatea lor, chiar dacă unii dintre ei nu l-au votat. 

De asta, în prima ședință în plen a Parlamentului Republicii Moldova, aceste lucruri trebuie discutate. Pentru ca unele confuzii generate de acțiunile președintelui Dodon privind politica externă a Republicii Moldova, să fie risipite.

CAMELEONII POLITICII MOLDOVENEȘTI

Timp de o săptămână în principalele orașe din România au avut loc proteste împotriva guvernului Grindeanu. Bucureștii au fost zguduiți, aproximativ 100 de mii de oameni au ieșit, în fiecare seară, în Piața Victoriei. Euronews afirmă că sunt cele mai mari proteste de după Revoluția din 1989, aproximativ un număr de 300 de mii de români au protestat în toată țara. Ei au ieșit în stradă pentru a manifesta împotriva modificării codurilor penale prin ordonanța de urgență, afirmând că această măsură va submina lupta împotriva corupției. 

La București are loc o bătălie politică subtilă. Acum nu discutăm despre asta. Apropo, cabinetul Filip procedează corect păstrând tăcerea pe marginea acestui subiect. Ce ar putea spune? E o problemă de politică internă a statului român, membru al Uniunii Europene și al NATO. Ca să fiu malițos, zic că premierul Filip ar putea oferi consultanță despre cum e să guvernezi un stat când ai cinci-șase luni proteste în fața Guvernului.
   

Vineri, 3 februarie, pe rețelele de socializare au început să apară informații referitoare la faptul că un miting întru susținerea protestelor românești va avea loc și la Chișinău. Bucureștiul protestatar era entuziasmat - desfășurarea la Chișinău a unei ample acțiuni de susținere a protestelor din România ar fi fost o dovadă în plus al faptului că Basarabia e România. Organizatorilor acestei acțiuni, Partidul Paltforma pentru Demnitate și Adevăr, aflat în opoziție față de cabinetului Filip, acțiunea i-ar fi oferit o posibilitate excelentă de manifestare. 

Seara, în fața statuii lui Ștefan cel Mare din centrul municipiului Chișinău s-au adunat simpatizanți ai PPDA împreună cu liderii lor. Alături de ei s-au alăturat liderii de la Chișinău ai formaţiunii ”Partidul Nostru”, Renato Usatîi nu a fost prezent, se ascunde de justiția moldoveană la Moscova. Lângă domnul Andrei Năstase  au fost prezenți domnii: Dumitru Ciubașenco, Ilan Cașu și Alexandru Petkov, împreună cu cinci-șase simpatizanți. Alături de aceștia au fost prezenți și trei-patru simpatizanți ai Paridului Socialiștilor. Acțiunea, că miting nu pot numi ceea ce s-a întâmplat în seara de 3 februarie la Chișinău, a adunat în fața monumentului Ștefan cel Mare aproximativ 30 – 40 de oameni. Nu sute, cum eronat, au transmis cei de la Mediafax.  

În fața statuii lui Ștefan cel Mare, pe 3 februarie, a fost experimentată prima acțiune comună din acest an a mai vechiului trio politic Năstase-Usatîi-Dodon. A fost un exercițiu de comunicare - liderii acestor formațiuni politice au vrut să afle cum vor funcționa echipele de coordonatori ale viitoarelor, posibile, demonstrații comune. A fost un moment prielnic pentru ca lozincile să fie verificate - de la Trezește-te Moldova, la Dodon hai în stradă, la Jos Plahotniuc și Moldova, Moldova! Sloganele socialiștilor, ale lui Usatîi și ale celor de la Platforma DA. 

Ce s-a întâmplat la Chișinău? A avut loc, așa cum a sperat Sorin Ioniță, expertul de la București, o trezire a conștiinței românești, a spiritului de solidaritate cu tinerii protestatari din fața Palatului Victoria? Nici vorba de asta. Nu avea cum să se întâmple așa ceva - ambasadorul SUA la Chișinău, domnul James Pettit, a avut dreptate atunci când a afirmat că Moldova nu e România. Cele două state nu au o viață economică și psihică comună. Mentalul colectiv moldovenesc a fost/este supus unor modificări date de circulația și funcționarea limbii ruse între Prut și Nistru. 

La Chișinău s-a întâmplat că în mod premeditat formațiuni ostile guvernului și neprietenoase la adresa statului român, au confiscat patriotismul româneasc pentru a-l folosi în lupta lor politică împotriva guvernului Filip. Nu le-a reușit desfășurarea unei acțiuni de proporții. Ipocriți, au profitat de ocazie pentru a experimenta modul comun de acțiune la viitoarele demonstrații.