CINE SE VA OPUNE PLANURILOR LUI DODON ?

Deciziile Congresului Extraordinar al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova au confirmat presupunerile mele: alegerile prezidențiale au fost o etapă intermediară în pregătirea pentru alegerile parlamentare din 2018. Miza câștigării prezidențialelor moldovene a fost importantă pentru pregătirea luptelor electorale care vor veni. Pe 7 noiembrie 2016 notam că, președinția Moldovei nu contează prea mult și că, de fapt, Parlamentul este cel mai important. De aici.

La 18 decembrie, Congresul socialiștilor moldoveni a decis alegerea Zinaidei Greceanîi în funcția de președinte al PSRM, asta, după ce câștigătorul prezidențialelor, Igor Dodon, și-a depus cererea de încetare a calității de membru al PSRM. Era de așteptat.

Rezoluțiile adoptate la acest Congres îngrijorează: PSRM este adeptul aderării Moldovei la Uniunea Economică Euroasiatică şi denunţarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. (…) Pentru realizarea plenară a documentelor de program ale Partidului, a Programului de dezvoltare al ţării, a Concepţiei de federalizare a Moldovei şi a altor documente fundamentale, socialiştii consideră oportun declanşarea, în cel mai scurt timp, a alegerilor parlamentare anticipate. (…) PSRM declară că nu va colabora cu actualul regim oligarhic şi nu va forma coaliţii cu actualele partide de la guvernare. (…) PSRM se declară un susţinător al statalităţii Republicii Moldova, cere interzicerea ideologiei unionismului şi a organizaţiilor care se pronunţă pentru lichidarea statalităţii moldoveneşti. (…) PSRM va depune toate eforturile pentru ca alegerile parlamentare anticipate să aibă loc în anul 2017 şi va face tot posibilul pentru a învinge în ele, pentru a forma conducerea noului Parlament şi a noului Guvern al ţării. De aici.

Am ascultat atent și discursul domnului Dodon la Congres. Domnia sa a spus, cu subiect și predicat, că nu s-a distanțat și nu se va distanța de principiile politice ale Partidului Socialiștilor. Afirmația făcută este în contradicție cu mai vechea promisiune, din 14 noiembrie, după alegeri, când și-a luat angajamentul că va fi președintele tuturor, deci și al celor care nu l-au votat.

Rezoluțiile Congresului PSRM și declarațiile făcute de președintele Dodon acolo arată că, în Republica Moldova, abia acum încep bătăliile politice adevărate.

Pentru formațiunile politice pro-europene, victoria domnului Dodon la prezidențiale a picat cât se poate de prost. Observ că domnia sa va fi un președinte ambițios și insistent în ideile lui, idei care vin în sprijinul reinstalării domniației Federației Ruse între Prut și Nistru. Semnalele pe care le-a dat la Congresul PSRM ne arată că, încet, dar sigur, Dodon va intra în conflict cu instituția parlamentară, va intra în război cu publicul care nu-i împărtășește ideile, va înjura Uniunea Europeană și, mai apoi, România - ca să ceară federalizarea Moldovei.

Nu știu care va fi strategia de răspuns a Uniunii Europene și a României la declarațiile făcute de noul președinte al Republicii Moldova. Amintesc oficialilor de la București că, într-un interviu pentru Russia Today, domnul Dodon afirma că oferirea de burse de studii tinerilor moldoveni din partea României este o politică de românizare. Președintele ales a cerut Federației Ruse să se implice în această situație și să facă mai mult pentru a stopa românizarea, inclusiv prin oferirea unui număr mai mare de burse pentru tinerii din Republica Moldova. Totodată, Dodon a declarat că Republica Moldova trebuie să-și ceară scuze de la Transnistria pentru războiul din 1992. De aici.

Cine, la București va purta responsabilitatea pentru o posibilă evoluție proastă a relațiilor moldo-române? Cotroceniul? Palatul Victoria? 

Nu știu ce conține strategia României dedicată Republicii Moldova adoptată la CSAT. Cine, la București, face analiza scorului prost înregistrat de Maia Sandu, candidatul unic al partidelor pro-europene, la alegerile prezidențiale? Ministerul de Externe, Palatul Cotroceni? Amintesc că președintele Iohannis a fost cel care declarat că nici România, nici Uniunea Europeană nu se vor amesteca în campania prezidențială din Republica Moldova. Președintele român a făcut această declarație alături de șefa diplomației europene, Federica Mogherini. Probabil, declarația e un motiv pentru faptul că, la Chișinău, un candidat unic pro-european pentru alegerile prezidențiale din Moldova, nu a fost identificat în timp util. Timp necesar pentru alegerea unor strategii de campanie care, posibil să fi dat un alt rezultat. Și totuși, cine poartă responsabilitatea pentru acest lamentabil fiasco prezidențial?   

Repet, rezoluțiile Congresului PSRM și declarațiile făcute de președintele Dodon ne arată că, în Republica Moldova, bătăliile politice abia încep. Peste două, trei zile, Igor Dodon va fi investit ca președinte al Republicii Moldova.

În Moldova, ca și în România, dreapta politică a pierdut alegerile. Spiritul protestatar al domnului Năstase s-a decredibilizat. Maia Sandu a conștientizat că partidul ei abia răsuflă. PLDM-ul domnului Cibotaru e în comă, la reanimare. Cine va fi liderul care va opune rezistență planurilor enunțate de către Igor Dodon? Avem, sau nu, un asemenea lider?

USATÂI: POLITICĂ, RĂZBUNARE SAU AFACERI

Presa din Republica Moldova are de ceva zile alți eroi – Venera Gasparian și Tatevik Davitean, liderul diasporei armene din Republica Moldova și fica acesteia. Din relatările jurnaliștilor aflăm, cu surprindere, că Tatevik Davitean este fosta soție a lui Vitalie Proca, cel condamnat de autoritățile române la 21 ani și opt luni de închisoare pentru că a încercat să omoare un tânăr pe care l-a confundat cu un lider al lumii interlope din România. Anterior, pe 20 martie 2012, Proca a atentat la viața bancherului rus Gherman Gorbunțov, refugiat la Londra. Gorbunțov afirmă că Proca ar fi  acționat la comanda lui Renato Usatâi. 

De ce au apărut cele două doamne în emisiunile de știri de la Chișinău? Pentru că, în ultima vreme, Vitalie Proca administrează importante sume de bani. Cel puțin așa reiese din discuțiile pe care deținutul Proca le poartă la telefon cu apropiatul său, Gheorghe Malarciuc.  Discuții care au apărut pe youtube.

Într-un text mai vechi anticipam că din momentul în care Proca a fost reținut de către autoritățile române, pentru Renato Usatâi vor începe problemele. Condamnat la 21 de ani închisoare, Proca avea la dispoziție două scenarii: să colaboreze cu autoritățile române pentru a își reduce din pedeapsă ori, în schimbul unei sume de bani să păstreze tăcerea și să nu divulge numele celui care a comandat atentatul la viața lui Gorbunțov.

Presa a aflat că, Malarciuc, care l-a vizitat pe Proca în închisoarea Jilava, i-a oferit acestuia suma de 100 de mii de euro. Bani veneau de la Renato Usatâi. Într-o postare pe facebook, Usatâi recunoaște că ar fi oferit acești bani dar că gestul lui face parte din metodele de cercetare pe care le întreprind procurorii români pentru investigarea atentatului de la Londra.

Nu cred în adevărul acestei afirmații. Sunt destule motive pentru care nu cred în spusele lui.

Încă de la apariția lui în presa moldoveană, în 2012, atunci când a vorbit despre preluarea, printr-o hotărâre judecătorească a băncii "Universalbank”, bancă care a aparținut bancherului rus Gherman Gorbunțov, Usatâi aluneca printre lumini și umbre.  Atunci, directorul CCCEC (actualul Centru Național Anticorupție), domnul Chetraru, spunea jurnaliștilor că, Usatâi are o reputație îndoielnică și că a fost văzut în compania mai multor capi ai lumii interlope. Într-o investigație a publicației "Timpul" s-a spus că, înainte de a fugi din Republica Moldova, Gorbunțov  ar fi ridicat 1,5 mln. USD din banii creditorilor. Potrivit jurnaliștilor creditorii lui Gorbunțov ar fi fost importanți lideri ai mafiei ruse.

Nu cred în sinceritatea lui Usatâi.

Cred că interceptările apărute în spațiul public sunt veridice. Din interceptările discuțiilor telefonice efectuate de deținutul Proca cu apropiații, aflăm că Malarciuc ar fi demarat lansarea unei companii de taximetrie în București, și că tot el este cel care ar fi asigurat-o financiar pe Tatevik Daitean, fosta soție a lui Proca și pe copii acestuia.   Într-o relatare prin skype, acordată bloggerului moldovean Veaceslav Balacci, Gorbunțov afirmă că mesagerul lui Usatîi ar fi trebuit să-i transmită lui Proca 600 de mii de euro.

După ce a fost reţinut de autoritățile moldovene, Malarciuc a declarat că a primit la Moscova 100 de mii de euro, în bancnote de 500. Întâmplător sau nu, dar fosta soție a lui Proca a fost surprinsă la un schimb valutar cu bancnote de 500 de euro.

Fără foc, nu iese fum. Cu certitudine, Usatâi a fost cumva implicat în preluarea băncii Universalbank, discuțiile telefonice cu autorități ale lumii criminale moldovenești vorbesc despre probabilitatea ca el să fi fost cumva implicat în reglările de conturi din septembrie 2011. Presupun că în anul 2012, lui Viorel Chetraru și lui Alexandru Jizdan le era clar că  rolul lui Usatâi pe lângă premierul Filat ținea de preluarea Universalbank, doar că, de dragul funcționării alianței de guvernământ nu a spus presei despre legăturile de afaceri ale lui Filat cu Usatâi.

Probabil, banii oferiți de Usatâi lui Proca, pentru ca acesta să depună declarații false, fac parte componentă a unei răzbunări. O răzbunare pentru faptul că autoritățile moldovene au emis mandat de arest pe numele lui Usatâi. O răzbunare pentru că sumele de bani cheltuite de el în campaniile electorale la care a participat nu i-au adus folos.

O răzbunare la adresa politicienilor moldoveni care au luat decizia politică ca justiția să-l investigheze pe Veaceslav Platon și atacurile raider la adresa băncilor moldovene. Ce se va întâmpla dacă Platon decide să colaboreze cu ancheta și ar dezvălui adevăratul rol al lui Usatâi în tenebrele combinații financiar bancare care au avut loc după 2010 în Moldova?

Amintesc că, prim vicepreședintele PDM, Vlad Plahotniuc  și-ar fi preîntâmpinat colegii din AIE, pe Vlad Filat și Iurie Leancă, dar și pe Ilan Shor să nu fure banii deponenților. Aceștia nu s-au conformat.

 

De asta, coordonatorul actualei majorități parlamentare, Vladimir Plahotniuc, are tot dreptul să facă curățenie generală în Republica Moldova! „Ca reprezentant al coaliţiei de guvernare, împreună cu toţi colegii mei vom insista să fie făcută o curăţenie generală în toate sectoarele importante din ţară. Ceea ce vedeţi că se întâmplă astăzi în ţară, (reținerea a 15 judecători și 3 executori judecătorești, reținerile de la Poliția de Frontieră și Serviciul Vama n.r.) sunt doar un început, unul modest, dar vă asigur că noi vom continua, iar eu prin prisma funcţiei care o deţin în coaliţia de guvernare, voi sprijini totul cu tot ce pot această curăţenie generală şi ea, va fi. Cine mă cunoaşte ştie că eu nu arunc vorbele în vânt”.

Acesta e motivul principal pentru care Usatâi încearcă să se răzbune!

APOCALIPSA DUPĂ DODON ?

Curtea Constituțională a validat rezultatul scrutinului prezidenţial şi mandatul Președintelui Republicii Moldova. Era de așteptat. Anularea alegerilor prezidențiale putea avea loc doar în cazul în care un tribunal ar fi stabilit că procesul electoral a fost fraudat. Nu a fost cazul. Votul celor 4 mii de cetățeni moldoveni din diaspora, care nu au putut vota, nu ar fi putut schimba diferența de peste 67 de mii de voturi existentă între Igor Dodon și Maia Sandu. Așa că, vor unii sau nu, domnul Dodon devine ce de-al cincilea președinte al Republicii Moldova.

Înclin să fiu de acord cu Igor Dodon atunci când afirmă că tergiversarea acestei validări a fost una intenționată – probabil, Andrei Năstase și Maia Sandu au vrut să îi testeze puterea de rezistență. Cei doi au încercat, prin metoda contestațiilor și a vizitelor făcute în diaspora moldoveană, să își consolideze electoratul. Doamna Sandu a scăpat din captivitatea mediatică a lui Andrei Năstase, plecând la Londra. Ciudat e că în ziua în care judecătorii Înaltei Curți discutau validarea mandatului lui Dodon, doamna Sandu a preferat să rămână în Marea Britanie. Semn că, după o lună de la prezidențiale, nu și-a revenit din șocul înfrângerii și nu are puterea să treacă peste, mai departe în lupta politică. Să fi renunțat Maia Sandu la tot și  Andrei Năstase să fie cel care va face anunțul despre necesitatea unirii dreptei moldovenești într-un nou proiect politic? Nu știu, râmâne să vedem.

Nu sunt de acord cu Igor Dodon atunci când afirmă că, din funcția de șef al statului moldovean, ar fi putut să împiedice deschiderea punctului de contact NATO în Moldova, reforma sistemului de pensii ori numirea procurorului general. Toate aceste procese au avut parte de votul majorității parlamentare, o dispută între șeful statului și corpul de deputați ar fi aruncat o umbră proastă asupra startului noului mandat prezidențial. Nu cred că noului președinte îi arde de asta. 

Imediat după afișarea rezultatului turului doi al prezidențialelor, domnul Dodon a anunțat că va fi președintele tuturor, deci și președintele celor care nu l-au votat. E obligat să facă asta. De ce? Pentru că domnia sa a fost votat nu numai de către simpatizanții clasici ai socialiștilor moldoveni, cei despre care se spune că ar fi persoane în etate, care stau în provincie și nu au multă carte. Diferențele dintre profilurile electorale ale celor care au votat-o pe Maia Sandu și martorii lui Dodon nu sunt atât de mari cât le place unora să creadă. Dodon a fost votat și de populația urbană, și de cei cu multă școală, și de tineri dar și de maturi. 

Așa că, domnul președinte să facă bine și să își echilibreze retorica. Că e președintele tuturor cetățenilor! Da, sunt de acord că Moldova trebuie să facă eforturi pentru a deschide piața de desfacere din Federația Rusă. Probabil, anul viitor, cu ocazia vizitei oficiale în Federația Rusă, președintelui Dodon i se va face acest cadou. Desigur, Republica Moldova va plăti pentru asta – o pierdere necesară. Dacă nu vor o apocalipsă, domnul Candu, domnul Filip și domnul Dodon vor trebui, de comun acord, să calculeze, repede și din timp, aceste cedări.   

Federația Rusă va juca dur, interesele ei nu sunt într-un acord total cu interesele suverane ale statului moldav. Dar dacă, la colacul de salvare aruncat de Uniunea Europenă și România, politicienii moldoveni vor și gura de oxigen rusească, ei trebuie să elaboreze planul în care să împace, atât capra geopolitică, cât și varza moldovenească. 

Nu cred deloc afirmației care spune că Uniunea Vamală ar fi o soluţie pentru Moldova, această retorică valorează doar cât o ceapă degerată atât timp cât Republica Moldova nu are frontieră cu o țară care face parte din această asociație. 

Nu cred că, după victoria lui Trump, Uniunea Europeană mai are interesul de a înainta victorioasă către Est. Bruxelles-ul și-a oprit extinderea și acum își dorește menținerea status quo-ului și liniștea la frontierele externe.  

Și nu cred că românii își doresc să se unească cu Moldova. Dacă ar fi vrut asta ei ar fi ales la alegerile parlamentare din România, partidul domnului Băsescu – Partidul Mișcarea Populară. Este singura formațiune politică care a militat deschis pentru unire, dar ea abia a acumulat voturi pentru a-l trece pe Traian Băsescu pragul Parlamentului de la București.

În acest context politic, noul președinte moldovean, validat deja de către Curtea Constituțională, nu are de urmat multe scenarii. Ce îi rămâne de făcut domnului președinte Dodon? Un singur lucru: să ne unească pe interior. Va reuși asta doar dacă va fi și președintele celor care nu l-au votat. Sunt destui ca mine.