vineri, 20 mai 2016

STĂPÂNII BĂNCILOR


Președintele Partidului Acțiune și Solidaritate, doamna Maia Sandu a declarat că Partidul Platforma DA și PAS își doresc alegeri parlamentare anticipate. Pentru realizarea acestui obiectiv fostul ministru liberal democrat a spus că cele două formațiuni politice vor avea un candidat comun la alegerile prezidențiale. Numele candidatului va fi făcut public în luna august. „Noi nu cedăm, trebuie să mergem până la capăt. Examinăm toate soluţiile care ne-ar putea aduce la anticipate. Prima etapă pentru declanşarea mecanismului de alegeri anticipate este un preşedinte care să nu fie din cadrul acestei coaliţii”, a declarat doamna Sandu.

Dorința exprimată de liderul PAS, de declanșare a alegerilor parlamentare anticipate, pare, la prima vedere, firească. Cele două formațiuni politice, potrivit sondajelor, s-ar afla printre preferatele alegătorilor. La o citire mai atentă a cercetărilor sociologice constatăm însă că tabloul nu este chiar așa cum și-l închipuie cei doi lideri ai opoziției, domnul Năstase și doamna Sandu. În preferințele alegătorilor moldoveni, PAS-ul doamnei Sandu și Platforma domnului Năstase se află pe locurile trei și patru. Toate sondajele de opinie plasează Partidul Socialiștilor și formațiunea politică condusă de domnul Usatîi pe primele două locuri. Mai mult, sociologii au constatat un număr foarte mare de nehotărâți, cetățeni care, în eventualitatea unui proces electoral, ar prefera să stea acasă. Motivul neprezentării la vot ține de lipsa de reprezentativitate – aproape 50 la sută dintre moldoveni afirmă că nu sunt reprezentați de formațiunile politice existente în cîmpul politic moldovenesc. Acest electorat este dezamăgit de prestația partidelor politice existente. Sociologii au constatat că din rândurile acestor dezamăgiți și-a recrutat domnul Usatîi și domnul Dodon simpatizanții.

Platforma DA și-a pierdut mobilul protestatar, structura de partid este redusă, PAS este în curs de formare, deci sunt întrunite condițiile pentru a presupune că rezultatul electoral al celor două partide va fi unul relativ modest. Concluzia este simplă: socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea  din târg, rezultatele alegerilor parlamentare anticipate nu vor fi deloc în favoarea Platformei DA ori PAS.

Cu siguranță, atât domnul Năstase, cît și doamna Sandu, își cunosc adevărata putere. Care să fie atunci mobilul real pentru care cei doi, cer, cu multă cerbicie, declanșarea anticipatelor?

Unicul răspuns logic ar fi faptul că doar alegerile anticipate pot amâna o anchetă internațională asupra fraudelor din sistemul bancar moldovenesc. Dar, pentru deblocarea ajutorului financiar extern destinat Republicii Moldova, partenerii externi doresc o cercetare severă a cauzelor fraudelor din sistemul bancar moldovenesc. Deci ancheta este inevitabilă. Dacă vrea banii de la FMI, actuala guvernare va fi pusă în situația de a continua cercetările efectuate de compania Kroll și de a recupera, și trage la răspundere pe autori.

Raportul Kroll dezvăluie că ex-președintele Petru Lucinschi, acționar la Unibank, a fost implicat în fraude bancare. Potrivit datelor din acest raport, al doilea președinte al Republicii Moldova a achiziţionat cele aproape 5% din acţiunile Unibank cu bani obţinuţi din împrumuturi bancare – suma totală se ridică la 1,5 milioane de euro. Domnul Petru Lucinschi afirma în 2015 că alegerile anticipate sunt o unică soluție și că de exercițiul electoral moldovenii nu trebuie să se teamă. Din Germania, oamenii de afaceri Victor și Viorel Țopa susțin necesitatea alegerilor anticipate și activitatea Partidului Platforma DA. Nu uităm însă că autoritățile moldovene au cerut extradarea celor doi fiind acuzați de fraude bancare.   

Cercetările sociologice dezvăluie faptul că, dincolo de a fura banii moldovenilor, s-a reușit dezamăgirea populației față de curentul pro-european care acum îl preferă pe domnul Dodon și Usatâi. Acum, un exercițiu electoral nu numai că-i scapă de pedeapsă pe stăpânii bancilor moldovenești dar schimbă și vectorul de dezvoltare al Republicii Moldova.

Corul care cere alegeri anticipate ferește hoții băncilor de pedeapsă.

miercuri, 18 mai 2016

CURAJUL MINISTRULUI GRIGORAȘ



Puțini comentatori ai fenomenelor social politice moldovenești au atras atenția la flash-mobul O rugăciune și un gând bun pentru familia Moldovei, acțiune care a avut loc de Ziua Internațională a Familiei, marcată duminică, 15 mai. Adunați în scuarul Catedralei din centrul municipiului Chișinău, ministrul Muncii și Protecției Sociale și Familiei, doamna Stela Grigoraș împreună cu reprezentanți ai Mitropoliei Chișinăului au petrecut câteva minute în rugăciune și au lansat lampioane aprinse spre cer. Cârcotașii vor spune că nu e mare lucru și că instituția familiei nu are nimic de-a face cu tot ceea ce se întâmplă în fenomenele politice moldovene. Cârcotașii se înșeală, anume în familie se discută despre politică, iar acțiunile politicienilor afectează viața de zi cu zi a familiilor cetățenilor moldoveni. 

Reprezentanții bisericii (clerul) au acceptat invitația ministrului Grigoraș de a marca împreună Ziua Internațională a Familiei datorită faptului că domnia sa este primul oficial moldovean care s-a gândit să implice Biserica în acțiuni concrete de ajutorare a familiilor care au nevoie de asistență socială, pentru asta a semnat un protocol de colaborare între cele două instituții. Chiar dacă societatea moldoveană este una laică, iar Biserica este despărțită de Stat, în actualele momente o asemenea formă de colaborare este binevenită.

Curajul ministrului Grigoraș, pentru că e vorba de îndrăzneală să inviți Biserica să participe în treburile statului, s-a manifestat și în urmă cu zece ani atunci când, în urmă cu zece ani,  în calitate de conducător al organizației neguvernamentale EveryChild Moldova, domnia sa s-a adresat decidenților politici ai vremii propunându-le reforma sistemului rezidențial din Republica Moldova. Era vorba de reducerea numărului de instituții rezidențiale (așa numitele case de copii) și plasarea copiilor în instituții de tip foster. Decizia luată de către conducerea politică a Republicii Moldova a fost una pozitivă – așa a demarat reforma în sectorul instituțiilor rezidențiale moldovenești.

La zece ani distanță, reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale din Moldova, specialişti din domeniul asistenţei sociale, educaţiei şi asistenţei medicale, experți internaţionali, reprezentanţi ai mediului academic şi profesionişti din sectorul neguvernamental participă în zilele de 17-19 mai, la Conferința internațională „Asigurarea dreptului la familie pentru fiecare copil: Provocări şi soluţii”. Evenimentul este organizat în contextul celor zece ani de la lansarea reformei sistemului de protecţie a copilului în Republica Moldova. Moment propice pentru a prezenta realizările obţinute în procesul de dezinstituţionalizare a copiilor în Republica Moldova dar şi pentru a scoate în evidenţă conexiunea dintre dezinstituţionalizare, dezvoltarea serviciilor bazate pe familie şi comunitate, educaţia incluzivă şi intervenţia timpurie. Vrem sau nu, cârcotașii vor trebui să tacă – practicile moldovenilor pot fi diseminate căci deja zece ani de  prevenire a separării copilului de familie ori de implementare a modelelor de îngrijire alternativă de tip familial pentru copiii separaţi de părinţi își spun cuvântul.

Moldova a reușit mai multe decât alte țări din spațiul ex-sovietic în asigurarea dreptului copilului la familie. Potrivit datelor statistice, la sfîrșitul anului 2015, în Moldova mai activau 35 de instituții rezidențiale, în care erau plasați aproximativ 2000 de copii. Din momentul lansării reformei sistemului rezidențial, numărul de instituții s-a redus cu 30, iar al copiilor instituționalizați cu circa 9 mii. E firesc ca lucrurile să nu se oprească căci, potrivit cercetărilor sociologice, printre primele trei îngrijorări ale moldovenilor se număr și cea referitoare la viitorul copiilor. Fiecare își dorește să aibă copii educați, îngrijiţi, care să trăiască într-o familie puternică, sănătoasă și încrezută în forțele proprii. 

Datele cercetărilor demografice ne prezintă o Moldovă mică, cu o populaţie tot mai îmbătrânită şi dezamăgită. Pentru fiecare familie din Moldova, copiii sunt cea mai mare comoară - deci ei sunt de fapt cel mai important  patrimoniu al statului moldovean. De asta oficialii moldoveni nu își mai permit luxul de a avea în Moldova copii abandonați, copii în internate, copii fără trecut şi fără viitor. 

În urmă cu zece ani, atunci când a dat startul reformelor în sistemul rezidențial, doamna Grigoraș a fost prima care a înțeles asta. Astăzi doamna ministru Grigoraș are curajul de a face parteneriat pentru familia Moldovei cu instituția bisericească. Un curaj care contribuie la stabilizarea familiilor care necesită protecție socială. Protecția socială a familiilor vulnerabile contribuie la reducerea apariției situațiilor de risc în societate. Cârcotașii care cred că familia nu este importantă în exercitarea actului politic se înșeală, anume în familie se discută despre politică, iar acțiunile politicienilor afectează viața de zi cu zi a familiilor cetățenilor moldoveni. Tocmai de asta curajul doamnei Grigoraș trebuie menționat. Poate, subiectul familia și copilul în societatea moldoveană ar trebui să facă parte din temele viitoarei campanii prezidențiale în Republica Moldova. De ce nu?


Post Scriptum - Surse din interiorul Ministerului Muncii imi atrag atentia ca primul ministru care a realizat o colaborare cu Mitropolia Chisinaului a fost ministrul Valentina Buliga. Amintesc ca in anul 2006 - data la care a fost dat startul reformei in sistemul institutiilor rezidentiale, doamna Buliga, in calitatea domniei sale de presedinte al comisiei parlamentare pentru protectie sociala a avut, de asemenea, un rol important pentru buna finalitate a acestei reforme.

marți, 17 mai 2016

PAS - UN PARTID DEZUMFLAT



În sfârșit doamna Maia Sandu are partid. Comentatorii fenomenului politic moldav pot vorbi, doar din acest moment, despre Partidul Acțiune și Solidaritate care duminică, 15 mai 2016 a avut congresul de constituire și a difuzat opiniei publice statutul de funcționare. Conform statutului noua formațiune politică a îmbrățișat doctrina social-liberală și se plasează pe centru-stânga spectrului politic. Probabil, doamna Sandu a crezut că social liberalismul este de dreapta - nu e.  În istoria contemporană a Republicii Moldova, Partidul Acțiune și Solidaritate este a doua formațiune politică care îmbrățișează această doctrină politică. Primul partid social liberal din Republica Moldova a fost cel condus de domnul Oleg Serebrean și, în Moldova, a fost considerat un partid de dreapta. Doamna Sandu face aceiași confuzie doctrinară.

Delegații la congresul de constituire au ales-o pe doamna Sandu președinte, alături de domnia sa, vicepreședinți ai acestei formațiuni politice au fost aleși domnul Sergiu Musteață și doamna Liliana Nicolăescu, domnul Igor Grosu a fost ales secretar general al partidului. Dintre cei trei, doar domnul Musteață a fost aproape de valorile social-liberale, ca și doamna Sandu, doamna Nicolaescu și domnul Grosu au fost membrii ai PLDM.

La congresul de constituire al PAS au participat doar 267 de delegați. Un congres mic. Majoritatea delegaților prezenți erau cadre didactice, oarecum firesc, doamna Sandu, doamna Nicolaescu și domnul Grosu au fost la conducerea Ministerului Educației. Din Biroul politic al Partidului Acțiune și Solidaritate fac parte, soția directorului IPP Moldova, psihologul Daniela Terzi-Barbăroșie,  avocatul și profesorul universitar Nicolae Roșca, istoricul Virgil Pâslariuc, și domnul Vitalie Braniște.  Doamna Maia Sandu a declarat că până la data congresului de constituire s-au alăturat acestei formațiuni politice 7500 de persoane, iar în 20 de centre raionale au fost constituite organizații teritoriale. Potrivit statutului, formațiunea politică activează pe baza cotizaţiilor de membru, 120 de lei anual, dar şi din donaţii.

Un congres mic, organizat cu resurse financiare puține. Surse din interiorul noului partid, îmi comunică că așteptările doamnei Sandu, de a atrage persoane care să investească în acest proiect politic, au fost date peste cap. Deși sondajele prezintă PAS ca fiind printre formațiunile politice preferate de moldoveni, printre fruntașii acestei formațiuni politice nu regăsim persoane cu dare de mână. Resurse financiare puține înseamnă un rezultat electoral pe potrivă. A crede că aparatul de partid al acestei formațiuni politice poate activa doar în bază voluntariatului este o greșeală copilărească. A crede că, se vor putea acoperi, doar din donații, costrurile unei campanii electorale este o utopie.

Un partid al elitelor intelectuale? Primele semnale publice ne arată că asta se dorește – o replică a PSL-ului de odinioară. Cunoaștem rezultatele electorale ale PSL. Mici. Uniți în jurul domnului Serebrean, intelectualii moldoveni nu au avut capacitatea de a atrage foarte multe voturi pentru a câștiga detașat în alegerile locale ori naționale. Probabil se va încerca ca această tristă experiență să nu fie repetată – fără resurse financiare acest lucru este greu de evitat. Considerându-se superiori, intelectualii moldoveni nu știu să vorbească cu marea masă a alegătorilor de aici și eșecurile avute de alte formațiuni politice ale intelectualității.
     
Doamna Sandu afirmă că este pregătită pentru a candida la funcția de președinte al Republicii Moldova. Cu siguranță, constituirea PAS face parte dintr-o campania de PR organizată de doamna Sandu. Probabil, se mizează pe faptul că doamna Sandu ar fi unica candidatură a dreptei politice moldovene la alegerile prezidențiale. Nu cred în ipoteza candidatului unic al dreptei la viitoarele alegeri prezidențiale. De ce? Pentru că politicienii moldoveni, mici sau mari, sunt orgolioși. De asta, presupun că, alături de domnul Dodon, în cursa pentru prezidențiale va fi prezent atât domnul Năstase cât și doamna Sandu. 

Dacă nu va găsi resurse financiare serioase, Partidul Acțiune și Solidaritate nu va fi altceva decât un balon dezumflat. Fie el și al Uniunii Europene. Așa că, mult zgomot pentru nimic.

FOTO - Iulian Bercu