CINE POATE FURA OPORTUNITĂȚILE LUI GABURICI ?

Aflat în drum către Riga, premierul României, domnul Victor Viorel Ponta, s-a oprit săptămâna trecută la Chișinău. Importanta vizită a avut mai multe scopuri. Principalul dintre acestea a fost transmiterea mesajului că, la summit-ul parteneriatului Estic de la Riga,  Moldova nu trebuie să aibă prea multe așteptări. Într-un interviu pentru un post de radio, primul ministru român a spus că nu are așteptări de la întâlnirea mai marilor Uniunii Europene dedicată Parteneriatului Estic.  ''Nu am așteptări foarte mari. La nivelul de vârf al Uniunii Europene există multă ezitare și prudență. Am însă mari așteptări de la proiectele noastre directe pe care le-am implementat și pe care le avem în plan pentru implementare'', a declarat domnul Ponta.

La Riga s-a întâmplat exact așa cum a spus domnia sa. Moldova, Ucraina şi Georgia nu fac paşi în faţă spre Uniunea Europeană, dar nici nu dau în spate. Cele trei state nu au primit promisiuni pentru un parcurs european, dar sunt asigurate de susţinerea Uniunii Europene. Ucraina şi Georgia sperau că vor primi ca și Moldova un acord pentru liberalizarea vizelor, Chișinăul și-ar fi dorit ca în declaraţia finală a întâlnirii de la Riga să se regăsească precizarea că într-un viitor cele statele vor putea adera la Uniunea Europeană. Nu a fost așa.

Ezitarea de care vorbea primul ministru României pornește de la siguranța faptului că într-un viitor apropiat Occidentul va face pace cu Rusia. Dar pacea, ca și războiul costă. Iar acest cost, se pare că ține de menținerea Ucrainei și Georgiei în sfera de influență a Federației Ruse. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a dat de înțeles acest lucru: ”Trebuie să menţionăm în mod clar că perspectiva europeană nu există pentru niciuna din aceste țări. Nici ele nu sunt pregătite, nici noi nu suntem pregătiţi'', a subliniat el.

Domnul Ponta are dreptate – așteptările noastre, ale românilor, vin de pe urma implementării proiectelor dintre Moldova și România. În cadrul vizitei sale oficiale de la Chișinău, premierul român a semnat cu omologul său moldovean un memorandum de înțelegere cu privire la mai multe proiecte de interconectare energetică între cele două maluri ale Prutului. Este vorba de extinderea gazoductului Iași-Ungheni până la Chișinău, precum și de interconectarea liniilor de înaltă tensiune care vor uni rețelele electrice din cele două state. ''Am venit la Chișinău pentru a spune că sprijinim actualul guvern al Moldovei. Avem proiecte foarte concrete de energie, ele trebuie să fie implementate'', a afirmat domnul Ponta.

Proiectele de interconectare energetică între cele două state românești nu numai că trebuiesc, pentru Moldova sunt de o necesitate vitală. Crearea unei alternative la curentul electric și gazele naturale reprezintă primii pași pentru securizarea statului moldovean împotriva unor posibile acțiuni ale rușilor de la Gazprom ori ai celor de la Centrala Electrică de la Cuciurgani. Memorandumul semnat la Chișinău este acel pas concret către obținerea acestei alternative.  

Semnarea acestui memorandum vine să ofere Moldovei garanția faptului că în caz de necaz, România va putea oferi o minimă asistență Moldovei. Tot asta a spus și ministrul român al Apărării, domnul Mircea Duşa, care pe data de 19 mai i-a transmis,  omologului său moldovean, domnul Viorel Cibotaru, că, în contextul consolidării capacităţii de apărare a Republicii Moldova, România este dispusă să acorde asistenţă tehnico-materială şi consiliere pentru elaborarea actelor normative specifice în domeniul logistic. La București, ministrul moldovean al Apărării a discutat despre posibilitatea creării unui batalion moldo-român de menținere a păcii și despre posibilitatea de extindere a colaborării în instruirea trupelor. Este clar că vizita ministrului Cibotaru la București vine să consolideze, odată în plus, dialogul politico-militar existent. Desemnarea unui atașat militar moldovean la viitorul comandament NATO care va fi dislocat în România ar însemna că, în noul context geopolitic din Estul Europei, relația existentă între Moldova și NATO ar reprezenta o garanție de securitate pentru Chișinău.

Până la urmă despre securitate este vorba, iar securitatea e de mai multe feluri, de la cea energetică, la cea economică, de la cea demografică la cea financiar-bancară. Iar dacă cineva curios întreabă dacă Moldova mai are șanse europene, răspunsul este la suprafață. Summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga a fost precedat de întîlnirea liderilor din Partidul Popular European, acolo șefii de state și de guverne au subliniat că, atât timp cât acordurile de asociere ale acestor țări sunt implementate există o perspectivă de aderare la Uniunea Europeană pentru ele. Purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European, europarlamentarul Sigfried Mureșan a spus cu subiect și predicat, că pentru Moldova porțile Uniunii Europene rămân deschise. La întâlnirea liderilor din familia popularilor europeni s-a spus că cel mai bun lucru pe care îl poate face Moldova este implementarea acordului de asociere și a reformelor care au fost stabilite.

Rezultă că mai avem o șansă. Cu ajutor american, implementarea Acordului de Asociere semnat cu Uniunea Europeană împreună cu realizarea proiectelor dintre cele două state românești fac din Moldova singurul stat care poate ieși din siajul rusesc. Moldova nu se va finlandiza. Poarta către o apartenență deplină spre Uniunea Europeană şi NATO se numește România. Nimeni nu poate fura moldovenilor această șansă. Nici măcar posturile de televiziune din Chișinău care emit în limba rusă. Premierul moldovean, semnând memorandumurile de colaborare cu partea română a știut că e o ultimă oportunitate. Casa părintească nu se vinde. Așa e domnule prim ministru?

Finlandizare - Noțiunea a fost folosită în Republica Federală Germania și alte țări membre ale NATO, cu referire la transformarea într-o țară neutră și comportamentul unui stat care, deși își menține suveranitatea națională, este obligat în politica externă să acționeze în așa fel încât să nu deranjeze vecinul mult mai puternic. În cazul de față referirea face trimitere la comportamentul Republicii Moldova față de Federația Rusă.

FOTO - gov.ro

GROPILE LUI DORIN ȘI BIBLIOTECILE LUI SERAFIM

Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova a difuzat rezultatele unui studiu sociologic cu titlul „Opțiunile sociopolitice ale cetățenilor municipiului Chișinău în preajma alegerilor locale din 2015”. Potrivit acestei cercetări, Dorin Chirtoacă s-ar afla în fruntea preferințelor electorale ale locuitorilor capitalei moldovene. În topul încrederii cetățenilor, candidatul liberal ar fi urmat de candidatul socialiștilor moldoveni, Zinaida Greceanâi și candidatul liberal-democrat Serafim Urechean. Din totalul celor o mie de participanți la sondaj, doar 35,8% din respondenţi au declarat că vor participa în mod sigur la alegeri, în timp ce alte 36,4 la sută au spus că există probabilitatea să participe. Potrivit datelor acumulate numărul absenteiștilor s-ar ridica la 22,3%, un număr de 14,6% din respondenți au declarat că probabil nu vor participa la alegerile locale,  iar alte 7,7% sunt siguri că nu se vor prezenta la urnele de vot.

Această primă cercetare sociologică a fost realizată la începutul campaniei electorale pentru alegerea primarului de Chișinău. E firesc ca aura funcției ocupate de către vicepreședintele Partidului Liberal din Moldova, Dorin Chirtoacă, la primăria capitalei moldovene să persiste. De aici și aflarea domniei sale în fruntea preferințelor electorale. Aflată pe poziție secundă, candidatul socialiștilor moldoveni, doamna Greceanâi este gata să-i pună piedică candidatului liberal – atât situația financiară bună, cât și simpatia populației rusofone, i-ar permite acest lucru. Locul trei este ocupat de un greu al acestor alegeri, domnul Urechean, fostul primar al Chișinăului. Domnia sa a început campania electorală destul de molcom și mizează pe nostalgia celor care își aduc aminte de bunele lucruri făcute în timpul mandatului său.    
  
Plasat comod în fruntea plutonului de alergători către fotoliul de primar, domnul Chirtoacă își construiește o strategie electorală care se bazează pe confruntarea geopolitică dintre Est și Vest, Uniunea Europeană și Uniunea Vamală, România și Rusia. Aplicarea acestei tehnici electorale are drept scop aducerea liberalului moldovean în turul doi al alegerilor locale.

Liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, domnul Dodon a intuit metoda aplicată de Chirtoacă. Într-o postare pe Facebook, domnul Dodon afirmă că liberalii doresc ca Moldova să fie divizată ideologic, identitar și geopolitic. „Scopul este ca țara să fie divizată ideologic, identitar și geopolitic, inclusiv să fie vărsări de sânge, numai să nu se discute despre miliardele furate, despre  hoțiile din Chișinău ori despre alte grave probleme economice”, notează liderul socialist. Domnul Dodon intuiește corect – dacă va ajunge în turul doi împreună cu doamna Zinaida Greceanâi, domnului Chirtoacă îi cresc simțitor șansele de a fi ales pentru a treia oară primar. De aici și nefireștile eforturi ale liberalilor de a-și împinge cu orice preț candidatul în turul doi.

Într-un text anterior, notam că fără sprijinul Partidului Liberal Democrat din Moldova și cel al Partidului Democrat, șansele domnului Chirtoacă de a câștiga cel de al treilea mandat la primăria Chișinăul sunt reduse. Argumentul invocat făcea referire la erodarea simpatiei deținute de primar și de gravele erori făcute în administrarea municipalității. La alegerile trecute domnul Filat a retras candidatura liberal-democraților și a îndemnat membrii partidelor din Alianța pentru Integrare Europeană să-l voteze pe liberalul Chirtoacă.  Acum acest lucru nu se mai întâmplă. Domnul Chirtoacă este pus acum în situația de a face față criticilor  venite și din partea fostului primar Urechean, iar liberal democratul a pus punctul pe i – Chirtoacă a perceput primăria Chișinău mai mult ca o trambulină politică pentru propria promovare şi pentru promovarea formaţiunii din care face parte. Dacă nu s-ar fi pierdut toți acești ani, capitala moldavă ar fi putut cunoaște o dezvoltare mult mai amplă.

Nimeni nu poate afirma că afirmația făcută de domnul Urechean este exagerată. Toată lumea cunoaște că lucrurile stau exact așa cum le spune fostul primar. Domnul Chirtoacă a folosit primăria municipiului Chișinău doar în scopuri politico-demagogice. Se cunoaște deja că unirea, despre care tot vorbește, a fost pânza tricoloră cu care primarul liberal a acoperit găurile din bugetul municipal. 
Primarul Urechean nu a vorbit prea mult despre unire – el a făcut-o. Construirea bibliotecilor moldo-române în municipiu Chișinău au fost primele poduri de cultură română între România și Republica Moldova. Vizitatorii acestor biblioteci l-au făcut primar pe domnul Chirtoacă în anul 2005. După zece ani, tinerii vizitatori de odinioară, deveniți între timp părinți și oameni în toată firea, au înțeles că au nevoie de altcineva și îl vor da jos din fotoliu. Ei au înțeles că municipiul Cjișinău are nevoie de seriozitate. Lucrurile construite în timpul administrației primarului Urechean, între 1995 și 2005 au dovedit că doar el are așa ceva.

Zarurile nu au fost aruncate. Chiar dacă își ia mai greu avânt, Urechean este cel care poate strica ecuația politică a zilei. Sătui de bătălii politice, locuitorii municipiului îl preferă pe cel care tace și face. Nu exclud ca în turul doi să îl vedem pe Urechean în locul lui Dorin. Iar atunci știm care va fi rezultatul. Propunerea domnului Filat de construire a unei noi majorități parlamentare după alegerile locale este o mână întinsă Partidului Liberal. După pierderea primăriei de Chișinău, Partidul Liberal va avea mare nevoie de susținere. Atunci domnul Ghimpu nu va putea refuza această ofertă. Va sta cu ochii în pământ.   
  

UNIREA CA O PÂNZĂ TRICOLORĂ

În capitala Moldovei zece mii de oameni au cerut unire. În fața ambasadei României, manifestanții au solicitat președintelui Iohannis și clasei politice de la București, să urgenteze demersurile pentru apropierea decisivă a celor două state românești. Elena Podoleanu, reprezentantul platformei unioniste Acțiunea 2012 a declarat că ,,ni s-a spus să cerem Unirea și o vom avea. Cerem înfăptuirea Unirii. Nimic nu mai poate împiedica realizarea acestui act”. Unioniștii moldoveni au decis ca la 5 iulie să se mai convoace încă odată într-o Mare Adunare Națională. Până atunci au ales să creeze o coaliție din toate asociațiile civice, numită Blocul Unității Naționale.  Acest Bloc le va propune tuturor candidaților la funcția de primar din Moldova să își asume „Pactul pentru Unire, Pactul pentru Europa” care prevede apropierea localităților moldovene de statul de peste Prut.

Este dreptul cetățenilor moldoveni de a își exprima în formă publică punctul lor de vedere. Reprezentanții Ministerului de Interne, care au supravegheat această manifestare, au declarat că nu au fost încălcări ale legislației referitoare la demonstrații. Asta bucură.

Dar a crea impresia că, în acest moment, toți românofonii din Moldova își doresc Unirea este inoportun. Mai ales că pe teritoriul statului moldovean sunt staționate trupe rusești și există enclave antieuropene - regiunea Găgăuză, orașul Bălți sau Taraclia. Să creezi paranoia în societatea moldavă și să generezi mai multor mii de oameni de bună credință uriașe și nerealiste așteptări e o dovadă clară de pierdere a simțului realității. 

Aflat la Chișinău, domnul Băsescu le-a spus moldovenilor să ceară unirea. Și ei, ascultători, o fac. Dar atunci când a lansat proiectul unirii, ca proiect de țară al statului român, președintele Băsescu mai avea încă un an de mandat. Proiectul era cu destinație electorală și avea ca țintă acumularea unui capital politic la prezidențialele din România. Domnul Băsescu își dorea transferul bunei sale imagini din Moldova spre România, via Partidul Mișcarea Populară. Dar protejații domnului Băsescu au pierdut prezidențialele românești, ba chiar, unii au nimerit și la răcoare. Devenit președintele României, domnul Iohannis a schimbat prioritățile statului român. Unirea cu Basarabia nu mai este proiectul de țară al Bucureștiului – accederea României în spațiul Schengen are acum întâietate.

Cu voia ori fără voia Bucureștiului, mișcarea unionistă din Republica Moldova supraviețuiește. E vorba de voința locală a moldovenilor, iar pe 16 mai, ei au dovedit că dragostea de România există și poate să se exprime în mod liber. Iar asta bucură.

Nu bucură că segmentul cel mai vocal al mișcării unioniste este perceput de către liderii de opinie de expresie rusă din Republica Moldova ca fiind o încercare de distrugere a statului moldav. Un articol semnat de ziaristul moldovean Dumitru Ciubașenco afirmă negru pe alb exact acest lucru.  Dintr-o manifestare a sentimentelor de dragoste față de statul român și a dorinței de reunificare a celor două state românești, demonstrația din 16 mai e percepută de către moldovenii vorbitori de limbă rusă ca o realitate absolut sigură. Să salvăm Moldova de români, scriu ziarele de expresie rusă. Paranoia, desigur. Dar susceptibilitatea rusofonilor are ori nu dreptul la existență? Relativa pace interetnică, existentă până în acest moment în Chișinău pare a fi tulburată. Cine a dorit ca electoratul moldovean să fie plasat pe diferite baricade, poate să se bucure, i-a reușit.

Între Prut și Nistru, campaniile electorale poartă o altă încărcătură decât în România – ele se transformă într-o stare de agitație și neliniște excesivă. În timpul alegerilor, tensiunea nervoasă a societății moldovenești crește la maximum, iar odată cu tensiunea crește și nivelul de adrenalină, de neatenție și dezordine. E specificul statelor aflate la confluența civilizațiilor. Cui îi este de folos ca locuitorii Chișinăului să aibă un nivel ridicat de adrenalină?  Exponenților partidelor conflictuale. Iar în acest caz specific, celor care își doresc ca atenția lor să nu fie îndreptată către cotidianul citadin. Adică acelor personaje politice care își doresc să acopere prin sentimente patriotice starea defectuoasă de administrare a orașului. 

Trezirea conștiinței naționale românești are loc în preajma alegerilor primarului de Chișinău. Nu este deloc o întâmplare. Într-o stare de agitație și de tensiune nervoasă, locuitorii capitalei moldave, profund românofoni, vor prefera  să acorde votul lor pentru un exponent al partidelor unioniste, așa cum este domnul Dorin Chirtoacă. Domnia sa este beneficiarul indirect al mișcării unioniste din 16 mai.  

Unirea este pânza tricoloră cu care domnul Chirtoacă acoperă găurile din bugetul Chișinăului.

Foto - Constantin Grigoriță