IOHANNIS ÎNTRE STATUS QUO-UL BASARABEAN ȘI TRANSNISTRIA

Sâmbătă, 25 noiembrie 2017, reprezentanții speciali ai Chișinăului și Tiraspolului, Gheorghe Bălan și Vitalii Ignatiev, au semnat patru decizii protocolare care țin de reglementarea conflictului înghețat de pe Nistru. Primul document ține de asigurarea funcționării nestingherite a școlilor cu predare în grafia latină, situate în regiunea transnistreană, al doilea se referă la accesul proprietarilor la pământurile lor aflate pe traseul Dubăsari-Tiraspol; cel de al treilea document vine să recunoască diplomele de studii eliberate de Universitatea din Tiraspol iar ultimul face posibilă restabilirea legăturii telefonice mobile și staționare între ambele maluri ale Nistrului. Sunt primele rezultate concrete ale discuțiilor dintre Chișinău și Tiraspol din ultimii zece ani.

Cum s-a ajuns la acest rezultat pozitiv? Consider că este o consecință a presiunilor politice venite din Uniunea Europeană. Constrângeri care au fost făcute atât asupra factorilor de decizie de la Moscova cât și asupra  celor de la Chișinău. Semnarea celor patru protocoale nu ar fi putut avea loc dacă cele două părți nu ar fi făcut câte un pas în spate. Probabil, din maturitate, Chișinăul a cedat nițel mai mult. Mă refer la acceptul oferit de autoritățile moldovene de a recunoaște diplomele universitare eliberate în regiunea separatistă.

Amintesc că, în săptămâna în care au fost semnate aceste documente, premierul Pavel Filip a participat la summit-ul Parteneriatului Estic unde a avut întrevederi cu mai mulți oficiali europeni, printre care și cu Federica Mogherini, Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Vicepreședinte al Comisiei Europene. Potrivit unui comunicat al Guvernului moldovean, în cadrul acestui dialog a fost abordat şi subiectul reintegrării Republicii Moldova. În acest context, Federica Mogherini a spus că UE susține procesele pozitive care au loc pe dimensiunea reglementării transnistrene și s-a arătat optimistă în preajma reuniunii în formatul 5+2 de la Viena, programată pentru săptămâna viitoare.

Tot la summit-ul Parteneriatului Estic, președintele României face o declarație care spulberă visele politice ale unor politicieni români și moldoveni. Klaus Iohannis a declarat că integrarea europeană a Republicii Moldova nu poate fi făcută printr-o „scurtătură”, prin „calea indirectă” a Unirii cu Romania. Declarația politică făcută de șeful statului român este o asigurare publică că România nu are pretenții unioniste și că Republica Moldova nu se va uni cu România. Asigurările sunt făcute atât pentru decidenții politici din regiunea transnistreană, dar și pentru cei din Moscova. Declarația făcută de Iohannis vine să confirme ceea ce am sugerat anterior – că Uniunea Europeană, (deci și România) nu își doresc să aibă frontieră comună cu Federația Rusă. Orice negociere cu Moscova pentru unirea Basarabiei cu România, ar fi un Plan Belkovski 2: unirea ar putea avea loc doar odată cu recunoașterea independenței Transnistriei. Ori, și mai rău, cu o recunoaștere de către statul român a alipirii Crimeei. Declarația lui Klaus Iohannis exprimă un răspuns la provocările noului imperiu rus, confirmând un status quo referitor la Basarabia: adică ceea ce este acum, se va menține și în viitor.

Despre menținerea status quo-ului, dar de data aceasta  crimeean, a fost vorba și la dezbaterile din cadrul Expoziției de carte Gaudeamus care s-a desfășurat la București. Am participat la o masa rotundă organizată în jurul cărții  “Crimeea și noul imperiu rus”. S-a spus, pe buna dreptate, că Federația Rusă va căuta recunoașterea internațională a referendumului prin care Crimeea s-a alipit la Federația Rusă dar și permanentizarea prezenței militare acolo. Greu de spus că Moscova nu va încerca să procedeze la fel în regiunea transnistreană.

Una peste alta, soluționarea mai multor probleme importante pentru cetățenii Republicii Moldova, care locuiesc pe cealaltă parte a Nistrului, reprezintă un semn de maturitate a clasei politice de la Chișinău. O voință politică pentru rezolvarea nevoilor cetățeanului, în condițiile în care opoziția, în opinia experților români, fie ea parlamentară ori extra-parlamentară, și-ar dori confruntări desprinse din romanele de aventuri. Ei au sugerat că insistența cu care liderul PPDA, Andrei Năstase solicită Maiei Sandu lansarea unui bloc electoral comun, ar fi mai degrabă în folosul partidului condus de Renato Usatâi – argumentând că orice alianță electorală cu Năstase este una toxică. 

Sunt de acord cu experții români că, pe problema rezolvării diferendumului transnistrean decidentul politic moldovean s-a maturizat: cei patru pași făcuți de George Bălan și Vitalii Ignatiev reprezintă o evoluție a stării de fapt prezente până acum pe Nistru. Doar că această evoluție este insuficientă pentru a distruge un status qou-ul politic cu care atât Tiraspolul cât și Chișinăul s-a obișnuit.

MOȘTENIREA LUI FILAT

Observatorii vieții politice moldovenești ar trebui să își aducă aminte de 6 septembrie 2015. Este data apariției, de facto, a Partidului Platforma pentru Demnitate și Adevăr. Atunci, Vlad Filat împreună cu Victor Țopa și Andrei Năstase au adus în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău 40 de mii de protestari, unde au cerut demisia Cabinetului Streleț, venirea DNA la Chișinău și alegeri anticipate. Se întâmpla la aproape un an de la parlamentarele din 30 noiembrie 2014.

Colaborarea dintre PLDM-ul condus de Filat și Platforma Civică pentru Dreptate și Adevăr a fost una care s-a dorit a fi secretă. Jurnaliștii moldoveni  au făcut public acest lucru, au publicat dovezi, dar nu au fost crezuți. De aici.

Era de necrezut să crezi că PLDM-ul, formațiunea politică care deținea funcția de prim-ministru și-ar fi dorit căderea guvernului. Imposibil, dar adevărat!

Încă din septembrie 2014, deputatul liberal democrat Veaceslav Ioniță a atenționat că aproximativ 10 miliarde de lei moldovenești au ieșit din Republica Moldova în acel an. Pe parcursul anul 2015 el a demonstrat că din Banca de Economii au fost retrași, prin scheme frauduloase, 120 de milioane de lei - bani care au fost folosiți în campania electorală din 2014, fie pentru îmbogățirea unor persoane apropiate de liberal democrați. Demascările făcute de Veaceslav Ioniță l-au îngrijorat pe Filat.  Care a reacționat și a fost nevoit să se gândească la măsuri de siguranță. 

Căderea Cabinetului Streleț și declanșarea alegerilor anticipate ar fi ascuns urmele fraudelor comise de liderii PLDM în sectorul bancar. Tocmai acesta a fost motivul pentru care Filat l-a sacrificat pe Chiril Gaburici după ce l-a impus să semneze o scrisoare prin care se cerea demisia conducerii Procuraturii Generale și a Băncii Naționale. Ascunderea adevărului despre creditele neperformante folosite de camarila liberal democrată au dus mai târziu și la demiterea lui Valeriu Streleț. 

Dacă, în septembrie 2015, planul de declanșare al alegerilor anticipate reușea, Vlad Filat scăpa de arest. Nu i-a reușit. Pe 18 octombrie 2015, i-a fost ridicată imunitatea parlamentară și a fost reținut în izolatorul CNA. Mai târziu o instanță de judecată îl condamnă la închisoare. 

În prezent, oricât și-ar dori, fostul ministru al Educației și membrul PLDM, Maia Sandu, actualmente președinte al Partidului Acțiune și Solidaritate, (cotat pe locul doi în sondaje la capitolul încredere) nu se poate despărți de fosta camarilă liberal democrată.  Andrei Năstase știe că Maia Sandu a fost la curent cu planurile lui Vlad Filat. Ăsta e motivul real pentru care Năstase forțează o alianță electorală cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 

Moștenirea politică a lui Filat este în prezent împărțită între Andrei Năstase și Maia Sandu. O zestre care se bazează pe tainica înțelegere dintre Vlad Filat și Victor Țopa. Foarte periculoasă avere.

MAIA CA ZĂPADA ȘI CEI ȘAPTE PITICI

Președintele Parlamentului,  Andrian Candu, a venit cu o replică la adresa liderului Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, care l-a acuzat pe șeful democraților moldoveni, Vlad Plahotniuc, de uzurparea puterii în Republica Moldova. Candu a spus că, deși a promis că nu va ataca partidele de dreapta, este pus în situația de a veni cu o replică în momentul în care partidul din care face parte este atacat. Vicepreședintele democrat afirmă că Maia Sandu nu este o sfântă: „Maia Sandu nu este o sfântă. Ea doar joacă rolul unei sfinte în politica moldovenească. Sa nu uite Maia Sandu că vine din PLDM, care e cel mai corupt partid și care a adus dezastru în Republica Moldova. Ea a tolerat schemele de corupție și schemele legate de frauda bancară”, a declarat Candu în cadrul unei conferințe de presă. De aici.

Andrian Candu a ținut să-i aducă aminte aminte liderului PAS de discuțiile telefonice ale liderilor PLDM care au apărut anterior în spațiul public: „Să-i aducem aminte de colegii ei de partid care interveneau telefonic. Așa a făcut șeful ei de partid, pe atunci premier, Vlad Filat. Poate uzurpare înseamnă atunci când fostul premier discuta cu fiscul și intervenea în tot ce înseamnă controale financiare. Sau să-i aducem aminte de discuțiile telefonice ale foștilor colegi de la MAI, că tot face trimitere la discuții telefonice. Să-și aducă aminte de discuțiile pe care le purtau colegii ei de partid și să nu mai joace rolul omului cinstit, deoarece nici pe departe nu este”. Candu i-a mai reproșat Maiei Sandu că, atunci când era parte a echipei PLDM, nu vorbea nimic despre corupție. „De ce nu era atât de vocală atunci când era membru al Guvernului și de ce a tolerat schemele de corupție?”, s-a întrebat retoric Candu. 

 

Răspunsul Maiei Sandu nu s-a lăsat așteptat, afirmând că puterea încearcă să dea vina pe opoziția extraparlamentară. „Observ că Andrian Candu își confirmă statutul de campion în a căuta vinovați pentru eșecurile guvernării. Acest lucru demonstrează un singur lucru: guvernarea este în impas, impotentă şi depășită. Având toată puterea, dar nefăcând nimic, guvernarea nu știe decât să caute scuze și vinovați în altă parte. Opoziția e de vină pentru toate”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook. În același timp, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate vine cu propuneri pentru a schimba această stare de lucruri. Ea propune demisia guvernului și a președintelui Parlamentului și asumarea formării de către opoziția extra-parlamentară a unui guvern tehnocrat. De asemenea, Maia Sandu cere anularea modificării legislației electorale, schimbarea conducerii Procuraturii, reformarea Consiliului Suprem al Magistraturii și depolitizarea Comisiei Electorale Centrale. De aici.

Propunerea făcută de Maia Sandu referitoare la demisia Cabinetului Filip și asumarea responsabilității de către PAS pentru formarea unui cabinet tehnocrat este una ipocrită și irealizabilă. Maia Sandu pune carul înaintea boilor: cere demisia guvernului pentru ca ea să formeze un guvern tehnocrat. Dar, în mod legal, demisia guvernului are loc doar în urma apariției unei alte majorități parlamentare, fie prin moțiune de cenzură, fie în urma unor alegeri parlamentare. Orice student la politiologie știe că, pentru a forma guvernul, un partid trebuie să aibă majoritatea parlamentară. Deci, Maia Sandu trebuie să își demonstreze capacitățile de managment guvernamental doar în urma unei vitorii parlamentare, punct. 

Dacă vom admite un exercițiu virtual în care Maia Sandu este responsabilă de formarea unui cabinet tehnocrat, sunt sigur că numele pe care le vom regăsi în el vor avea o etichetă aproape liberal-democrată. Vă aduceți aminte de tehnocrații pe care i-a prezentat Ion Sturza în ianuarie 2016 ? Tehnocrații lui Sturza.

Sturza a prezentat o echipă despre care a spus că nu are afilieri politice. Dar a fost de ajuns să îți aduci aminte unde au activat persoanele propuse pentru a înțelege că Ion Sturza își dorea să ne mintă: cinci membrii ai echipei lui erau apropiați ai domnului Leancă. Trei persoane propuse atunci sunt și acum foarte aproape de Partidul Platforma DA. Alte trei erau apropiate de PLDM – între timp, Viorel Cibotaru (propus pentru Ministerul Apărării) a ajuns chiar președintele acestei formațiuni. 

Lista miniștrilor tehnocrați pe care ar propune-o Maia Sandu va avea aproape aceiași structură. Pentru că Alba ca Zăpada nu se poate despărți de cei șapte pitici. Am folosit această metaforă datorită faptului că Maia Sandu nu poate depăși starea de fapt din Republica Moldova: Vlad Filat a colaborat cu Victor Țopa și Andrei Năstase pentru organizarea protestelor din septembrie 2015. Data de 6 septembrie 2015 este data apariției Partidului Platforma pentru Demnitate și Adevăr. Partidul condus de Andrei Năstase își are originea în PLDM-ul lui Vlad Filat, la fel și formațiunea politică pe care o conduce Maia Sandu. Acesta este motivul real pentru care Năstase forțează o alianță electorală cu Maia Sandu. 

Secreta alianță dintre Vlad Filat și Andrei Năstase, responsabili pentru aducerea a 40 de mii de protestatari în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, a avut un singur scop – demiterea guvernului și declanșarea alegerilor anticipate. Acest scenariu avea ca scop ascunderea urmelor fraudelor comise de liderii PLDM în sectorul financiar bancar. Mascarea acestor delapidări a facut ca premierul Chiril Gaburici să fie dat jos din funcție și tot ele au dus la demiterea lui Valeriu Streleț. 

Dacă, în septembrie 2015, planul de declanșare al alegerilor anticipate reușea, Vlad Filat scăpa de arest. Nu i-a reușit. Pe 18 octombrie 2015, îi este ridicată imunitatea parlamentară și reținut în izolatorul CNA. 

În spatele lui Andrei Năstase și Maia Sandu s-a aflat tainica înțelegere dintre Vlad Filat și Victor Țopa. Care au vrut să își ia țara înapoi.